Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (67). Brașov. Deschiderea focului Octombrie 10, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara

În acest fragment sînt descrise împrejurările care au dus la deschiderea focului la Braşov. Deschiderea focului ar fi pornit de la Emil Ivaşcu. Pe lista luptătorilor remarcaţi prin fapte deosebite (linc) regăsesc un domn Emil Ivaşcu născut în 4 septembrie 1957.

III.3. SITUAŢIE DE FAPT BRAŞOV
Situaţia din municipiul Braşov a fost marcată de mai multe evenimente care au concurat, în final, la deschiderea focului şi producerea de victime.
Astfel, în primele ore de la fuga soţilor Ceauşescu, demonstranţii, pătrunşi în sediul fostului Comitet Judeţean al P.C.R., au angajat ample discuţii referitoare la alcătuirea noilor structuri ale puterii.
Au apărut şi primele zvonuri privind acţiunea unor elemente teroriste, unul dintre aceste zvonuri fiind acela că a fost otrăvită apa din lacul de acumulare ce alimentează municipiul.
Observând situaţia din mun. Bucureşti, unde începuse să se tragă, participanţii la discuţii au propus în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale pe general maior Florea Ion, comandantul garnizoanei militare Braşov.
După ce a obţinut avizul eşaloanelor militare superioare, generalul-maior Florea Ion a acceptat funcţia şi a stabilit sediul noului organ al puterii locale în clădirea fostului comitet judeţean de partid.
La sediul C.J. – F.S.N. au fost aduşi membrii ai gărzilor patriotice, care au fost puşi sub comanda cadrelor militare din Comandamentul teritorial al gărzilor patriotice, care îşi avea sediul în aceeaşi clădire. Un detaşament de militari în termen a primit, iniţial, misiunea de a asigura paza exterioară a clădirii şi de a nu mai permite intrarea persoanelor neautorizate în sediu.
În stradă, în faţa clădirii sediului C.J. – F.S.N., au rămas câteva sute de persoane, care, spre seară, au solicitat celor din interior să monteze câteva televizoare la ferestrele clădirii, cu ecranele spre stradă, pentru a putea urmări, în transmisie directă, situaţia de la Bucureşti.
În momentul în care la Bucureşti a început să se tragă, iar la radio şi televiziune se susţinea că cei care au declanşat focul sunt cadre ale fostei securităţi şi, în general, ale Ministerului de Interne, care erau etichetate ca „terorişti”, suspiciunea şi temerea a început să-i cuprindă atât pe cei aflaţi în sediul C.J.-F.S.N., cât şi pe manifestanţii aflaţi în exteriorul clădirii.
După orele 21,00, considerându-se că detaşamentul de militari în termen, adus iniţial în apărarea sediului C.J.- F.S.N. era insuficient, la solicitarea membrilor civili ai noului organ de conducere şi din ordinul generalului Florea Ion, au fost aduse în zona centrală a municipiului, în mod eşalonat, subunităţi ale U.M. 01199 Ghimbav, U.M. 01028 Halchiu, U.M. 01090 Predeal, U.M. 01107 Braşov şi ale U.M. 01932 Braşov.
Pe măsura ajungerii în zona centrală a oraşului a altor efective de militari, s-au constituit cordoane care au cuprins toate clădirile din Piaţa centrală a oraşului, respectiv corpul „N” al Institutului Politehnic, complexul MODAROM, hotelul Capitol, Palatul Telefoanelor, Consiliul popular municipal, Poşta centrală, hotelul Parc, parcul 9 Mai şi parcul din faţa Casei Armatei, clădirea Teatrului Dramatic, restaurantul Cina, magazinul Universal Braşov şi toate căile de acces spre aceste obiective.
După miezul nopţii de 22/23.12.1989, zvonindu-se că este atacat depozitul de armament şi muniţie al gărzilor patriotice din punctul „După ziduri”, un detaşament comandat de căpitanul Mircea Dorian, din U.M. 01181 Braşov (subunitate a U.M. 01107 Braşov) a primit ordinul de a verifica situaţia acestui depozit. Deplasarea s-a făcut cu un autocamion militar.
Întrucât ofiţerul a raportat că nu ştie unde se află acel depozit, civilul Ivaşcu Emil s-a oferit să-i conducă pe militari, pretinzând că el cunoaşte respectivul obiectiv. Nu s-a constatat nimic deosebit la acel depozit.
Participând la aceste operaţiuni alături de militari, Ivaşcu Emil a ajuns să se confeseze că şi-a satisfăcut stagiul militar la o unitate specială, că este un trăgător de elită şi cum personal nu avea nici o armă asupra lui, a solicitat mai întâi o armă de la un militar în termen, iar în dreptul hotelului Capitol pistolul mitralieră al căpitanului Mircea Dorin, sub pretextul că, în caz de nevoie, îşi va putea aduce aportul în mai mare măsură decât un militar în termen la neutralizarea suspecţilor şi a „teroriştilor”.
La interval de câteva secunde, Ivaşcu Emil a observat doi cetăţeni, identificaţi ulterior ca fiind Iov Adrian şi Ciprian Petraru, care duceau împreună un obiect greu, el presupunând că ar fi vorba de o mitralieră de categorie grea, presupunere ce s-a dovedit în urma cercetărilor a fi fost eronată. Cei doi tineri transportau o bancă din parcul 9 Mai spre Palatul Telefoanelor, pentru a o întrebuinţa la amenajarea unei baricade pe strada Mihail Sadoveanu. Cert este că Ivaşcu Emil a deschis focul cu pistolul mitralieră primit de la Mircea Dorin asupra celor doi tineri. Acesta a fost primul foc de armă tras în municipiul Braşov. Aproape concomitent toţi militarii aflaţi în diferite dispozitive de apărare în zona centrală a oraşului au deschis, la rândul lor, foc, din propria iniţiativă.
Precizăm că deşi unele subunităţi militare, cum ar fi cele de la Predeal, au adus şi staţii de emisie-recepţie, acestea nu au fost întrebuinţate, fiind lăsate în autovehiculele cu care s-a făcut deplasarea, deoarece nu s-au stabilit, în prealabil, frecvenţa de lucru, punctul de centralizare a comunicaţiilor, parole, etc.
Toţi militarii erau obosiţi şi extenuaţi fizic, întrucât majoritatea fuseseră în dispozitiv şi în noaptea de 21/22.12.1998. De asemenea erau speriaţi de ceea ce aflaseră că se întâmplă în Bucureşti şi, din proprie iniţiativă, introduseseră cartuş pe ţeava armelor, aşteptându-se ca din moment în moment să fie atacaţi. A fost suficient ca Ivaşcu Emil să tragă câteva focuri, pentru ca toţi cei înarmaţi să declanşeze la rândul lor foc, fără nici o comandă prealabilă din partea comandanţilor.
Majoritatea militarilor nu au cunoscut că în jurul unor edificii din zona centrală a oraşului se găsesc de asemenea militari, cu excepţia sediului C.J.- F.S.N., în privinţa căruia cunoşteau că este apărat de armată. La aceasta s-a adăugat lipsa de vizibilitate, datorată întunericului şi ceţii, precum şi faptului că militarii au executat foc asupra tuturor sistemelor de iluminare din zonă, în ideea de a se ascunde în întuneric şi a înlătura „inamicului” posibilitatea de a-i observa.
În jurul orei 0240, când s-a declanşat focul, s-a tras de pe poziţii încrucişate, la mijloc fiind surprinse persoanele civile care se aflau în faţa sediului C.J. – F.S.N. S-a executat foc în direcţia de unde fiecare trăgător percepea sau presupunea că se trage, fără a şti însă cine se afla acolo.
După declanşarea focului, în unele clădiri din zona centrală a oraşului, cum ar fi cea a Poştei Centrale, cea a Consiliului municipal Braşov, hotelul Capitol, hotelul Parc, corpul „N” al Institutului Politehnic, au pătruns pentru a se adăposti, militari şi persoane civile înarmate care, simţindu-se la adăpost şi ocupând poziţii dominante, au tras după aceleaşi „criterii”, adică spre punctele de unde vedeau că se trage.
Militarii aflaţi în dispozitivul de apărare a sediului C.J.-F.S.N., văzând că în sălile Liceului Unirea, de vis-a-vis, se aprind şi se sting lumini şi remarcând siluete de persoane înarmate, au deschis focul asupra clădirii, deşi în aceasta se aflau militari care controlau clădirea.
La fel s-au derulat evenimentele şi în zona clădirii Poştei Centrale unde, după declanşarea focului, a pătruns o subunitate de militari din U.M. 01090 Predeal ai cărei componenţi au deschis şi ei focul spre hotelul Capitol şi MODAROM, determinând replica celor care, neştiind cine se afla în poştă, au tras asupra acestei clădiri.
În clădirea fostului Consiliu popular municipal s-au aflat încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, membrii ai gărzilor patriotice înarmaţi cu puşti ZB, câţiva salariaţi ai primăriei şi doi ofiţeri ai gărzilor patriotice. S-a stabilit că după declanşarea focului în această zonă şi membrii gărzilor patriotice, care erau poziţionaţi în clădire, mai ales în pod, au tras, determinând o ripostă corespunzătoare din partea celorlalte persoane înarmate aflate în stradă. S-a stabilit că în hotelul Parc, asupra căruia s-a tras de asemenea, intens, nu s-au aflat persoane suspecte sau înarmate în momentele premergatoare declanşării focului şi nici după aceea. Hotelul a fost controlat de reprezentanţi ai armatei şi membri ai noului organ al puterii în primul moment de acalmie în noaptea de 22/23.12.1989 şi nu s-au găsit persoane înarmate, arme, muniţii, sau elemente de muniţii, cu excepţia gloanţelor pătrunse în încăperile hotelului, din exterior.
Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în zona clădirii MODAROM, respectiv hotel Capitol.
Aşa după cum am menţionat, în noaptea de 22/23.12.1989, după ora 2,40, când în perimetrul Pieţei centrale a oraşului a început să se tragă şi au căzut primele victime, parte dintre civilii surprinşi de împuşcături s-au refugiat în clădirea C.J. – F.S.N., unde au spart magazia de armament şi muniţii gestionată de gărzile patriotice, iar o altă parte, căreia i s-au alăturat şi cetăţenii oraşului ieşiţi în stradă la apelul lansat în acest sens de Televiziune, din care reieşea că Revoluţia este în pericol în municipiul Braşov, s-a îndreptat spre cazarma Bartolomeu a U.M. 01107 Braşov, de unde au primit aproape 600 de arme şi muniţie.
Toţi aceşti civili înarmaţi s-au îndreptat, iniţial, spre zona centrală a oraşului, unde continua să se tragă, chiar dacă nu cu aceeaşi intensitate. Mulţi dintre ei s-au amplasat în podurile clădirilor din jur sau pe porţiuni de teren mai înalte cum ar fi Dealul Cetăţii, Colina Universităţii şi chiar pe acoperişurile blocurilor, de unde au executat foc spre clădirile din zona centrală, împrejurare care a accentuat confuzia deja produsă în rândul militari.
Tragerile au continuat în această zonă până în dimineaţa zilei de 23.12.1989, iar în cazul hotelului Capitol până spre prânz.
Civilii care au primit arme au acţionat individual şi s-au deplasat în tot oraşul, executând focuri de armă în mai multe puncte ale acestuia. În apropierea întreprinderilor, membrii gărzilor patriotice care le apărau, au ripostat la aceste focuri, astfel că temerea şi panica s-a generalizat în tot oraşul.
De asemenea manifestanţii s-au constituit în „filtre” în punctele cheie ale oraşului controlând circulaţia autovehiculelor şi a oamenilor.
Multe persoane au fost împuşcate în zona acestor filtre, în contextul în care unele autovehicule nu au oprit pentru control, circulau fără lumini sau, dimpotrivă, cu farurile aprinse, împrejurări care constituiau tot atâtea motive de suspiciune.
Teama şi neîncrederea care a cuprins populaţia oraşului a împiedicat judecarea şi aprecierea cu luciditate a diferitelor situaţii create. S-a ajuns în situaţia de a se executa foc împotriva oricărei persoane care privea pe fereastră, ieşea în balconul locuinţei sau se afla pe acoperişul blocului.

(va urma)

Mai citeşte alte articole despre revoluţia din Braşov la pagina Revoluţia din Braşov.

 

One Response to “Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (67). Brașov. Deschiderea focului”

  1. ioan Says:

    Scanteia revolutiei sa aprins la Brasov in data de 21 dec 89 de grupul de revolutionari de la ICA Ghimbav, de aici a plecat revolta muncitorilor impotriva comunismului cand Ceausescu era inca la putere.
    Rolul nostru a fost determinant in declansarea revolutiei la Brasov si a victoriei revolutiei din Romania
    Obiectivul nostru a fost de a inlatura pe ceausescu de la putere.
    De acest lucru noul Secretar de Stat Adrian Sanda nu a tinut cont pentru a fi si noi incadrati in categoria luptatorilor cu rol determinant.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s