Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth” Noiembrie 30, 2014

Filed under: istorie — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

CorespondentaTrib13mai1894În trecut am mai prezentat pe acest blog atmosfera existentă în rîndul românilor din Austro-Ungaria în anul 1894, cînd a avut loc procesul memorandiştilor. Vezi articolele precedente:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”

Prezint acum alte articole, apărute în ziarul sibian „Tribuna” din 13 mai 1894 (1 mai după stilul vechi).CronicaTrib13mai1894

Corespondenţa „Tribunei”
Alămor, 10 Maiu n.

Onorată Redacţiune!

După-cum am fost arătat on. [onoratei] redacţiuni prin o corespondenţă mai înainte, care s-a publicat în preţuita „Tribuna” nr. 85, Românii din comunele Alămor şi Armeni au fost adunaţi în 6 Maiu în „Măgura”. La adunarea Românilor a luat parte şi protopretorul Pongracz, care a întrebat pe unul dintre preoţi din Alămor că pentru-ce ne-am adunat în acel loc? I s-a răspuns că pentru ca să fim mai aproape de D-zeu, şi să ne arătăm indignarea faţă cu procesul ce se intentează Românilor.

L-a mai întrebat pe preot despre aceea că nu se va întîmpla vreun scandal? Dar a primit răspunsul că poporul român cu conducătorii sei nu este un popor sălbatec ca cel dela Turda, lucruri de acelea sînt departe de demnitatea poporului românesc.

În noaptea de 5 spre 7 Maiu în comuna Alămor mereu patrulau gendarmi în giurul casei parochiale gr.-cat. [greco-catolice], care fiind situată în marginea comunii a fost cercetată de 4 ori, fără de a conturba pe cineva.

Ear în 7 s-a servit s. [sfînta] liturghie în ambele biserici din Alămor; dar în biserica gr.-cat. a fost trimis şi un gendarm maghiar care ştia bine limba română, a asistat pînă la finea [sfîrşitul] serviciului. Preotul le spune poporenilor sei că au a merge în mijlocul comunei spre a face rugăciuni ca D-zeu să ajute dreptăţii; au zis să nu se teamă nimenea a se ruga de D-zeu pentru bărbaţii sei vrednici, căci numai inimicii noştri aducîndu-şi aminte de păcatele lor se tem, iar nouă să nu ne fie teamă de ne-ar mai aduce încă 5 regimente de gendarmi. Poporul cu mic cu mare a luat parte la sfinţirea apei în mijlocul satului. Gendarmul care a asistat la biserică îndată ce a ajuns în mijlocul satului a raportat locotenentului seu cele auzite şi văzute în biserica gr.-cat.

Încungiurat fiind poporul de protopretore de gendarmi şi de alţi funcţionari ai comunei, totuşi au stat fără teamă pînă s-a finit [sfîrşit] toată ceremonia religioasă.

După ce s-a dus poporul, protopretorul Pongracz a întrebat pe unul dintre preoţi, că mai ţine-vor şi în altă zi sărbătoare? La ce i s-a răspuns că de vrem ca să vă ţinem mai mult în Alămor am putea să o facem, dar fiindcă e timpul lucrului deocamdată vom înceta.

După amiazi ambii preoţi români din Alămor au fost interogaţi de sergentul şi de un sergent de gendarmi, că pentru ce am fost în gara Loamneşului? Cine a adunat poporul? Pentru ce am fost la „Măgura”? Pentru ce ţinem sărbătoare în ziua de 7 maiu, cînd nici nu e sărbătoare? La ce primindu-şi răspunsurile cuvenite, că noi toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth; s-au dus cu toţii ruşinaţi din Alămor.

Ne mai fiind altceva important cu acestea am onoare a mă subsemna.

Zaru

Cronică

În temniţă. Cu data de 10 maiu ni se scrie din Cluj: Fiind zi, despre care se ştia că sînt permise visitele, azi mulţime mare au grăbit să vadă în temniţă pe amicul nostru dl. Russu Şirianu. Înainte de amiazi a fost doamna Letiţia Oncu (Arad), doamna Lazar (Vinga), d-nea Oprean născută Mariţi Roşescu (St.-Miclăuş, Banat) precum şi mai multe domnişoare din societatea clujenă; au fost deasemeni domnii Diamandi Manole (Bucureşti), G. Lazar (Vinga), Ghiţă Pop (Braşov), Dr. Petrovici (Lugoj), Lobonţ, Fodor, Sima, Sim. Dandea (Munţii Apuseni), Oprean (Lipova), Augustin Beleş (Şimand), Ignat, Blaga, Călciunar (Orşova) trei ţerani delegaţi din Oraviţa; Bodnărescu (Bucovina), Blaho, stud. slovac (Viena), stud. universitari Axente şi Dragomir (Bucureşti), mai mulţi studenţi de la Viena, preoţi din giurul Blajului şi al Clujului. După ameazi dl. Russu a primit visita d-nei D. Roman (Sălişte), Drd. N. Co[litere lipsă] (Viena), precum şi alţi mulţi studenţi universitari, preoţi şi învăţători. Singur dl. G. [litere lipsă]gustini n-a putut intra, deoarece s-a răspuns că „au trecut de 5 ore”.

Domnul Russu Şirianu, amintit în acest articol, este autorul cărţii „Românii din statul ungar” tipărită la Bucureşti în 1904 şi pe care o prezint în serial pe alt sait al meu – Documente despre istoria românilor (linc).

Mai citește:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s