Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Documente despre răniţii şi morţii revoluţiei timişorene noiembrie 12, 2014


IMG_0142_PVMauPe alt sait al meu, documente1989, am publicat mai multe documente din dosarul procesului „celor 25” al revoluţiei din Timişoara (inculpat principal Ion Coman) cu privire la morţii şi răniţii revoluţiei.

Sînt documente obţinute de procuratura militară la începutul anului 1990 din spitalele timişorene cu evidenţe ale răniţilor şi morţilor din diferite spitale şi secţii de spitale, cu trimiterea lor de la o secţie la alta sau de la un spital la altul, felul rănilor. Aceste situaţii au fost reconstituite la spitale după ce documentele originale fuseseră ridicate de colonelul Nicolae Ghircoiaş, care nu le-a mai înapoiat (în „procesul celor 25” acesta va fi găsit vinovat de distrugere de înscrisuri, dar se va constata că fapta este graţiată).

Deasemenea sînt prezentate situaţii cu locul de muncă al unor victime, cît şi cu zonele de acţiune a celor 8 dispozitive mobile ale Ministerului de Interne şi împărţirea victimelor pe aceste zone. Bănuiesc că Procuratura Militară este cea care a făcut situaţia împărţirii pe zonele de acţiune ale dispozitivelor M.I.

Respectivele documente provin de pe saitul dosarelerevolutiei.ro, şi au fost scanate de asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti din arhiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Eu am decupat şi rotit, după nevoie, documentele prezentate pe dosarelerevolutiei.ro, pentru a le face mai lesne de citit.

E vorba de un număr mare de documente, de aceea nu le pun în întregime aici. Cei interesaţi le pot urmări la: Evidenţe ale răniţilor şi morţilor revoluţiei timişorene (linc).

Procurorul Mau Emilian este cel care a ridicat de la spitale evidenţe ale victimelor. Într-un proces verbal dînsul consemna: (more…)

 

CEDO stabilește despăgubiri pentru luptători în revoluție nerăniți și nereținuți noiembrie 10, 2014


BOSNIGEANU01În 4 noiembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat verdictul în cauza Bosnigeanu și alții împotriva României (linc). E vorba de reclamațiile a 34 de persoane care nu aveau calitatea de răniți, reținuți ori rude ale celor uciși la revoluție (în conferința de presă a asociației „21 Decembrie” din București – linc, domnul Mărieș spune că sînt 31 de persoane cu titlul de luptător remarcat în revoluție și alți 3 revoluționari fără certificat) și cărora CEDO le-a acordat despăgubiri de cîte 1350 euro pentru fiecare (ei ceruseră între 30000 și 500000 euro).

Cele 34 de cazuri fuseseră conexate într-un singur dosar pe criteriul ca să fie vorba doar de cererile unor persoane care nu sînt în categoriile urmași ai celor decedați, răniți sau reținuți în revoluție. Domnul Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”, a spus la conferința de presă sus-pomenită că în total au fost 112 reclamații la CEDO, restul (pentru care CEDO încă n-a dat hotărîre, dar va urma) fiind urmași, reținuți, răniți.

Pînă acum CEDO pronunțase deja condamnări ale României pentru ineficiența anchetei legate de decembrie 1989, dar numai în cazuri cu reclamanți răniți sau rude ale celor uciși în acea perioadă:
Cauza Șandru și alții împotriva României (linc)
Cauza Acatrinei și alții împotriva României (linc)
Cauza Asociația 21 Decembrie și alții împotriva României (linc)

„Pentru prima dată, luptătorii de la Revoluția din decembrie 1989 care nu au fost reținuți sau răniți sînt recunoscuți ca victime, motivul fiind acela că evenimentele tragice la care au participat au avut un puternic impact emoțional și psihic negativ asupra lor, lucru confirmat de expertizele individuale depuse la dosar”, consemnează Agerpres (linc) declarația domnului Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”.

Totuși, din textul hotărîrii CEDO vedem că despăgubirile s-au acordat nu pentru calitatea de victime ale revoluției, ci pentru calitatea de victime ale sistemului judiciar românesc care nu le-a rezolvat cererile într-un răstimp rezonabil. În ceea ce privește puternicul impact emoțional și psihic suferit de reclamanți, CEDO spune că expertizele de la dosar nu-l dovedesc și respinge acea parte din pretențiile reclamanților. În perioada septembrie – noiembrie 2008 acești luptători în revoluție care nu fac parte dintre cei răniți sau reținuți, s-au constituit părți civile spunînd că au suferit angoasă și panică ca urmare a participării la manifestațiile din decembrie 1989 care au fost reprimate violent (adică rele tratamente) și resimt și azi stări depresive și de anxietate. Puțin timp după constituirea ca părți civile, în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, persoanele respective au depus plîngere la CEDO. Contrar afirmațiilor domnului Mărieș, CEDO nu spune că pretențiile lor ca părți civile sînt întemeiate, ci constată că reclamanții nu au adus nici un certificat medical care să dovedească pretențiile, dar acordă despăgubiri pentru faptul că ancheta a durat mai mult decît s-ar putea considera „răstimp rezonabil” (neexistînd la momentul de față vreo hotărîre a justiției cu privire la temeinicia sau netemeinicia pretențiilor).

De remarcat că și în hotărîrile precedente ale CEDO cu privire la revoluție, tot încălcarea „răstimpului rezonabil” al anchetei a fost motivul principal al condamnării României.

Hotărîrea CEDO în limba franceză e disponibilă pe internet (linc). O dau mai jos în tălmăcire proprie: (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (70). Brașov. Zona Parc-Poștă noiembrie 7, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol

Fragmentul următor conține victimele din zona Parc-Poștă din Brașov.

38. Parte vătămată Goria Mihai (Braşov-Vol.17 Victime Zona Parc Poştă) – rănit (more…)

 

Guvernul Ponta intenţionează să mărească indemnizaţiile foştilor deţinuţi politici noiembrie 5, 2014


Un proiect de lege depus la parlament, care poate fi văzut pe saitul Camerei Deputaţilor (linc) prevede mărirea indemnizaţiilor lunare ale foştilor deţinuţi politici acordate conform Decretului-Lege 118/1990 la 400 lei/an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat. Dacă un Corneliu Coposu ar mai fi trăit, conform proiectului de lege sus-menţionat ar fi avut dreptul la o indemnizaţie lunară de aproximativ 7000 lei. (more…)

 

În starea de spirit în care eram, nu-mi venea să stau acasă noiembrie 4, 2014


copertarcumafostDin cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”, tipărită în 1997, redau declaraţia lui Ioan Chiorean, împuşcat în zona străzii Ialomiţa (actuala Divizia 9 Cavalerie, unde sînt centrele comerciale Euro şi Kappa).

Ioan Chiorean s-a născut în 26 octombrie 1953 la Sîmbenedic (jud. Alba). În 1989 era lăcătuş-sudor la TAGCMT (Trustul de Antrepriză Generală şi Construcţii Montaj Timişoara). În 1995 era pensionat cu grad 2 de invaliditate. A fost împuşcat în mîna stîngă.

În 16 decembrie am auzit de la un coleg de servici (Jurcă) despre manifestările din Piaţa Maria.

Duminică dimineaţa am aflat despre ce se întîmplase în seara precedentă. Pe la prînz am plecat spre Centru să văd ce e în oraş. La ora respectivă nu am văzut nici o manifestaţie.

M-am întors acasă şi, pe la 16,30-17 am plecat iar spre Centru. Aici erau grupuri răsfirate de manifestanţi, din care unii strigau lozinci anticeauşiste. După vreo oră am plecat iar acasă. Pe la orele 20, ieşind în faţa blocului (strada Pomiculturii) am auzit de departe strigîndu-se lozinci. M-am dus pe Calea Lipovei şi acolo m-am ataşat unui grup de vreo 100 de manifestanţi care cred că veneau dinspre Centru şi se îndreptau spre capătul Căii Lipovei. Scopul manifestanţilor era să adune cît mai multă lume din blocurile din zonă. Se striga „Români veniţi cu noi!”, „Nu fiţi laşi!” şi altele.

Cînd grupul de manifestanţi a ajuns în dreptul primei alimentări din Calea Lipovei, au apărut cîţiva miliţieni. La văzul acestora manifestanţii au început să spargă geamurile alimentarei.

Apoi am mers mai departe cu manifestanţii, pînă după intersecţia Căii Lipovei cu strada Borzeşti. Fiind lîngă unitatea militară, pe lîngă „Jos Ceauşescu!” sau „Români veniţi cu noi!” strigam „Armata e cu noi!”. Cînd am ajuns lîngă alimentara aflată vizavi de unitatea militară, aceasta a fost spartă şi cîţiva băieţi au intrat înăuntru şi au scos zahăr, ulei şi au împărţit la oamenii care treceau pe stradă. (more…)

 

Oglindă, oglinjoară, cine e cel mai anticorupt din țară? noiembrie 1, 2014

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , ,

„Partidele care au 20 de condamnaţi într-un an trebuie dizolvate”, propune candidata la președinția României Monica Macovei (linc), accentuînd nevoia unor măsuri „mai ferme, mai radicale” pentru schimbarea clasei politice. Ideile doamnei Macovei nu sînt considerate destul de ferme de deputatul independent (fost PSD) Bogdan Diaconu, care încearcă acum să creeze un nou partid – România Unită. Dînsul a dat un comunicat de presă (linc) în care afirmă: „Am depus astăzi la Camera Deputaților o modificare a Legii partidelor politice care propune ca formațiunea politică în care un număr de 10 membri de partid, cu funcții în partid sau în aparatul de stat, se află în diferite faze de urmărire penală pentru fapte de corupție să fie considerată o rețea de corupție și să fie propusă spre dizolvare de către Ministerul Public, urmînd că Tribunalul București să decidă pe baza dovezilor dacă s-au îndeplinit prevederile legii si dacă ia decizia dizolvării”. (more…)