Lună: decembrie 2014

Discursul de Anul Nou 1990 a lui Ion Iliescu. CFSN a decis abolirea pedepsei cu moartea. „Producţia de cereale însumează nu 60 milioane tone ci doar 16,9 milioane tone”

AnNou1Ziarul „Renaşterea” este numele preluat în ianuarie 1990 de fostul ziar comunist „Drapelul Roşu”, devenit în 22 decembrie 1989 „Luptătorul Bănăţean”. Probabil s-a sesizat cineva că numele de „Luptătorul Bănăţean” pe care îl avusese ziarul partidului comunist din Timişoara în perioada stalinistă nu e tocmai potrivit, că nu e tocmai sigur că revoluţia înseamnă întoarcerea la vremurile staliniste. De aceea din ianuarie 1990 ziarul a luat un alt nume – „Renaşterea”. Acest nume avea să fie folosit pentru un singur număr – primul apărut în ianuarie 1990, fiind înlocuit apoi de „Renaşterea Bănăţeană”.

„Renaşterea” a publicat în primul şi singurul său număr discursul de Anul Nou prezentat la posturile de radio şi televiziune de Ion Iliescu, noul conducător al ţării. Redau şi eu acest discurs.

DISCURSUL rostit cu prilejul Anului Nou de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la posturile româneşti de radio şi televiziune

Stimaţi cetăţeni ai României,

Ne apropiem de sfîrşitul unui an care pentru ţara noastră a marcat un moment de cotitură istorică.

Prin voinţa neclintită a maselor şi acţiunea hotărîtă a tineretului a fost răsturnată dictatura personală a lui Ceauşescu care a adus daune enorme ţării şi suferinţe fără seamăn poporului român.

După ani îndelungaţi de acumulare a unor profunde presiuni sociale, o veritabilă explozie a nemulţumirilor şi mîniei populare a obligat dictatorul să fugă. Dar el nu a mai putut scăpa de pedeapsa inevitabilă meritată. Citește în continuare „Discursul de Anul Nou 1990 a lui Ion Iliescu. CFSN a decis abolirea pedepsei cu moartea. „Producţia de cereale însumează nu 60 milioane tone ci doar 16,9 milioane tone””

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (76). Brașov. Alte victime (2)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti

În acest fragment sînt prezentate alte victime din Brașov.

118. Parte vătămată Stan Gheorghe (Braşov-Vol. 24 Victime Braşov) – rănit
119. Parte vătămată Buzaşiu Gheorghe (Braşov-Vol. 24 Victime Braşov) – rănit
120. Agache Sabin Fănică (Braşov-Vol. 24 Victime Braşov) – decedat Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (76). Brașov. Alte victime (2)”

Emisiune la TV Europa Nova Timişoara cu Stelu Iordache şi Marius Mioc

Actualizare 10 decembrie 2018: Înlocuire înregistrare de pe saitul vimeo, care nu mai funcționa, cu înregistrare de pe youtube.

În 23 decembrie 2014 am fost invitat la TV Europa Nova din Timişoara la o emisiune despre revoluţia din 1989.

Citește în continuare „Emisiune la TV Europa Nova Timişoara cu Stelu Iordache şi Marius Mioc”

Iulian Toma: Televiziunea liberă Timişoara

După ce ne-a povestit despre radioul liber (linc), domnul Iulian Toma, care în decembrie 1989 conducea Direcţia de RadioTeleviziune Timişoara, ne povesteşte şi despre începuturile primului post de televiziune independent din România: Televiziunea Liberă Timişoara. Erau vremuri frumoase: fără CNA, fără lege a audiovizualului, fără licenţe de emisie. Dacă voiai să faci un post de televiziune pur şi simplu îl făceai – doar echipament să ai.

Începînd din 22 decembrie, la sediul DRTV Timişoara soseau foarte multe casete video filmate de cetăţeni participanţi la revoluţie care deţineau cameră video sau simpli observatori, casete pe care am încercat să le transmitem la studiourile tv Bucureşti pentru a fi difuzate, DRTV Timişoara neavînd dreptul conform legislaţiei în vigoare la data respectivă să insereze programe proprii în reţeaua de distribuţie TV sau Radio.

La refuzul repetat al Televiziunii Române de a prelua materialele filmate la Timişoara, în 23 decembrie 1989 a apărut ideea de a difuza aceste materiale pe reţeaua de emiţători aparţinînd DRTV Timişoara, respectiv în partea de sud-vest a teritoriului României. Citește în continuare „Iulian Toma: Televiziunea liberă Timişoara”

Iulian Toma: Radioul liber

Textul următor aparţine lui Iulian Toma, fost conducător al Direcţiei de Radio-Televiziune Timişoara. Sînt descrise evenimentele care au dus la reluarea activităţii postului de radio Timişoara.

Încă din seara zilei de 15 decembrie, odată cu primele evenimente, conducerea DRTV a fost informată, prin sistemul de dispecerat care funcţiona în cadrul unităţii, de mişcările de stradă apărute în oraş, iar din 16 decembrie, conducerea a intrat în sistemul de mobilizare la locul de muncă (la sediul din A. Demetriade nr. 1, unde funcţionau şi cele 3 emiţătoare de radio pe unde medii, care difuzau programele publice).

Paza unităţii, în special, a celor 3 emiţătoare de radio, era asigurată de o unitate militară de grăniceri printr-un pluton de 13 soldaţi condus de un sergent major. Din 17 decembrie paza a fost întărită cu o unitate autoblindată de 60 militari, condusă de un colonel şi un maior, avînd în dotare puşti mitraliere, autotunuri blindate şi autotransportoare. Citește în continuare „Iulian Toma: Radioul liber”

În Monitorul Oficial a apărut rectificarea OUG 83/2014. Revoluţionarii cu merite deosebite vor primi indemnizaţii

În Monitorul Oficial nr. 941 din 22 decembrie 2014 a apărut o rectificare la OUG 83/2014 care apăruse în Monitorul Oficial nr. 925 din 18 decembrie 2014. Citește în continuare „În Monitorul Oficial a apărut rectificarea OUG 83/2014. Revoluţionarii cu merite deosebite vor primi indemnizaţii”

M-am mirat cu cîtă ură vorbea Veverca cu noi

copertarcumafostDin cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”, tipărită în 1997, redau declaraţia doamnei Ferkel-Şuteu Mihaela, văduva lui Ferkel-Şuteu Ştefan Alexandru, împuşcat în 17 decembrie 1989 în Calea Girocului.

Doamna Ferkel-Şuteu Mihaela e născută în 19 ianuarie 1954 la Sibiu. În 1989 lucra ca lăcătuşă la I.M.A.I.A. În 1995, cînd mi-a dat declaraţia, era pensionată medical.

Eroul martir Ferkel-Şuteu Ştefan Alexandru se născuse în 13 octombrie 1946 la Timişoara. În 1989 era sudor la I.M.A.I.A. A fost ars la crematoriu.

Ferkel-Şuteu Mihaela (soţie):

În 17 decembrie pe la prînz soţul s-a întors de la lucru (deşi era duminică trebuiau să lucreze). Mi-a spus că a trecut pe la casa lui Tokes unde a văzut multă lume, dar nu a stat. Spunea că a vorbit şi cu colegii despre cele întîmplate în oraş.

Eu trebuia să merg la farmacia din centru după nişte medicamente, iar soţul mi-a spus: „Cum să te duci singură, tu nu ştii ce se întîmplă în oraş?”. Am plecat împreună.

Am mers pe jos spre Centru, trecînd şi pe la Tökes. Aici era mult tineret. Se spunea că Tokes a fost dus şi că este bine ca lumea să meargă în centru.

Ajungînd în centru am văzut pe treptele catedralei multă lume care cînta „Deşteaptă-te române”. În faţa Consiliului Municipal erau măini militare, TAB-uri şi soldaţi cu căşti şi scuturi. Grupuri de oameni erau la cinema Capitol şi la peşti, şi aceştia cîntînd „Deşteaptă-te române”. Citește în continuare „M-am mirat cu cîtă ură vorbea Veverca cu noi”