Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Fostul secretar de stat la SSPR, Emilian Cutean, cîştigă la CEDO Decembrie 6, 2014


Fostul secretar de stat la SSPR, Emilian Vasile Cutean, care fusese osîndit la 5 ani închisoare (linc) pe motiv că atribuise ilegal o sumă de bani de la bugetul instituţiei către propria sa asociaţie de revoluţionari, a cîştigat la CEDO procesul în care se plîngea de nerespectarea dreptului la un proces echitabil, arată saitul Lumea Justiţiei (linc).

Motivul pentru care CEDO i-a dat dreptate lui Cutean este faptul că, în procesul penal în care a fost osîndit, judecătorul care a pronunţat sentinţa nu este acelaşi care a fost prezent la audierea martorilor şi a inculpatului, fiind adusă astfel atingere principiului nemijlocirii. La apel, Cutean a cerut să fie reaudiat dar nu i s-a acceptat cererea.

Emilian Cutean ceruse despăgubiri de 15000 de euro şi cheltuieli de judecată de 3000 euro. CEDO i-a aprobat 2400 euro despăgubiri şi 1953 euro cheltuieli de judecată.

Pe saitul CEDO găsiţi, în limba engleză, hotărîrea din cauza Cutean împotriva României (linc).

Redau tălmăcirea unor fragmente din motivarea hotărîrii CEDO prezentată de saitul „Lumea Justiţiei” (care subliniază că şi în cazul Adrian Năstase ar fi o situaţie asemănătoare):

Curtea arată că un aspect important al procedurii penale echitabile îl reprezinta posibilitatea ca acuzatul să se confrunte cu martorii în prezenţa judecătorului care decide în cele din urmă în cauză. Principiul nemijlocirii este o garanţie importantă în procedura penală în care observaţiile instanţei de judecată asupra conduitei şi credibilităţii unui martor pot avea consecinţe importante pentru acuzat (a se vedea cauza Beraru vs. Romania, 18 martie 2014). Curtea consideră că, avînd în vedere mizele mari ale procedurii penale, consideraţiile mai sus-menţionate se aplică şi în ceea ce priveşte audierea directă a acuzatului însuşi de către judecătorul care în cele din urmă decide în cauză.

Curtea reaminteşte că, în conformitate cu principiul nemijlocirii, într-o cauză penală hotărîrea trebuie pronunţată de judecătorii care au fost prezenţi pe tot parcursul procedurii şi administrării probelor (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, 30 ianuarie 2003). Totuşi, acest lucru nu poate fi considerat o interdicţie a schimbării componenţei completului de judecată în timpul cauzei (a se vedea P.K. vs. Finlanda). Se pot ivi situaţii de natură administrativă sau procedurală care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător. Pot fi luate măsuri prin care judecătorului care continuă examinarea cauzei să i se asigure înţelegerea adecvată a probelor şi argumentelor, de exemplu, prin punerea la dispoziţia acestuia a transcrierilor declaraţiilor sau prin reascultarea argumentelor relevante sau a martorilor în faţa noului complet de judecată (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, P.K. vs. Finlanda, citate anterior).

În prezenta cauză, Curtea consideră, pe baza argumentelor şi observaţiilor părţilor, că esenţa plîngerii reclamantului o constituie schimbarea componenţei completului de judecată al instanţei de fond care, în cele din urmă, l-a condamnat fără să-i fi audiat pe el sau pe martori. (…)

Curtea observă că este incontestabil faptul că primul complet de judecată investit cu examinarea dosarului reclamantului a fost schimbat în timpul procedurii derulate în faţa instanţei de fond. În plus, judecătorul care l-a condamnat nu a procedat la audierea directă a reclamantului şi a martorilor. Mai mult, instanţele de apel şi de recurs, care au menţinut soluţia de condamnare dispusă împotriva reclamantului, au eşuat la rîndul lor să îi audieze direct pe reclamant şi pe martori.

Curtea notează că niciunul dintre membrii completului iniţial investit cu judecarea cauzei pe fond, care i-a audiat direct pe reclamant şi pe martori, nu a rămas în complet pentru judecarea în continuare a dosarului.

În plus, în timp ce condamnarea reclamantului nu s-a bazat exclusiv pe propria depoziţie sau pe declaraţiile martorilor, Curtea notează că instanţele naţionale au invocat într-o anumită măsură aceste probe pentru a justifica soluţia de condamnare. Mai mult decît atît, reclamantul a contestat credibilitatea a trei martori ale căror declaraţii au fost reţinute de instanţa de fond în motivarea hotărîrii de condamnare şi a cerut instanţei de apel, fără succes, ca aceştia să fie reaudiaţi. Deşi din probele disponibile nu reiese că reclamantul a reiterat în ultima instanţă contestarea celor 3 martori sau că a încercat să pună în discuţia instanţei de apel lipsa credibilităţii celorlalţi martori, Curtea nu are convingerea că o contestare generală şi repetată a reclamantului ar fi avut perspective mai bune de reuşită date fiind justificările oferite de instanţa de apel pentru a respinge cererea reclamantului de audiere a celor trei martori.

Mai mult decît atît, Curtea notează că judecătorul de fond care l-a condamnat în cele din urmă pe reclamant a avut sarcina evaluării elementelor presupusei infracţiuni, inclusiv latura subiectivă, şi anume, intenţia reclamantului de a comite infracţiunea reţinută în sarcina sa. În aceste condiţii, necesitatea audierii directe apare cu atît mai relevantă, cu cît instanţele de apel şi de recurs au eşuat la rîndul lor să îi audieze direct pe reclamant şi pe martori.

Curtea reţine că, în cursul procedurii de fond, reclamantul nu a avut posibilitatea să conteste faptul că nu a fost audiat direct de către cel de-al doilea complet, care l-a condamnat. Totuşi, a formulat o astfel de plîngere în faţa instanţelor de apel şi de recurs, care i-a fost respinsă. (…)

Curtea observă că nu există nicio dovadă la dosar care să sugereze că schimbarea completului de fond a fost facută cu scopul de a determina o soluție nefavorabilă reclamantului – sau din oricare alt motiv impropriu – ori că judecătorul instanței de fond nu ar fi fost independent și imparțial și, de asemenea, notează că judecătorul instanței de fond a avut la dispoziție transcrierile declarațiilor date de reclamant și de martori. Totuși, Curtea mai notează că aceste declarații au constituit probe decisive pentru condamnarea reclamantului, soluție dispusă fără ca acesta să fi fost audiat direct de către judecătorul instanței de fond. Prin urmare, Curtea consideră că disponibilitatea transcrierilor declarațiilor nu poate compensa atingerea adusă principiului nemijlocirii probelor.

În plus, Curtea înțelege că există posibilitatea ca, în anumite circumstanțe, instanța de apel sau ultima instanță să îndrepte deficiențele instanței de fond (a se vedea Beraru vs. Romania). În prezenta speță, Curtea notează că instanțele de apel și de recurs nu doar că au menținut hotărîrea instanței de fond, dar și-au și motivat această decizie pe baza probelor (declarațiilor) reținute de instanța de fond fără o audiere directă.

Prin urmare, Curtea concluzionează că schimbarea completului la instanța de fond și eșecul ulterior al instanțelor de apel și de recurs de a-i audia pe reclamant și pe martori echivalează cu o privare a dreptului reclamantului la un proces echitabil.

Rezultă așadar că a existat o încălcare a Art. 6 din Convenție.

Fragmentul relevant din Convenție este:

Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil

(1) Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil (…)

(3) Orice acuzat are, mai ales, dreptul: (…)

c. să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el (…);

d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării

Mai citeşte:
Hotărîre definitivă în cazul Cutean: 5 ani de închisoare cu executare
Secretarul de stat pentru revoluţionari, Emilian Cutean, condamnat la 5 ani închisoare (după prima instanță)
Ion Iliescu despre cazul Cutean
Tribunalul Bucureşti menţine pedeapsa de 5 ani închisoare pentru Emilian Cutean (apel)
Emilian Cutean îi scrie lui Boc. Evoluţia în timp a eliberării certificatelor de revoluţionar, conform lui Cutean
Cînd a spus Emilian Cutean adevărul?
Emilian Cutean, contestaţie adresată CPRD
Plîngere la poliţie împotriva lui Emilian Cutean, făcută de SSPR
Secretarul de stat Sorin Vintilă Meşter cere întreruperea executării pedepsei lui Emilian Cutean şi ajutorul acestuia pentru “o amplă acţiune de verificare a dosarelor în baza cărora au fost preschimbate certificatele de revoluţionar”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s