Nici în anii următori revoluţionarii remarcaţi prin fapte deosebite nu vor primi indemnizaţii

Conform art. 39 din OUG 83/2014 publicată în Monitorul Oficial 925 din 18 decembrie 2014, nici în anii 2015 şi 2016 nu se vor acorda indemnizaţii pentru luptătorii remarcaţi în revoluţie. Continuă lectura

A luminat cu o lanternă şi apoi a tras

copertarcumafostDin cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”, tipărită în 1997, redau declaraţia doamnei Dorina Aparaschivei, văduva lui Valentin Aparaschivei, ucis în 17 decembrie 1989 în Calea Girocului din Timişoara.

Valentin Aparaschivei s-a născut în comuna George Enescu, sat Dumeni (jud. Botoşani) în 10 iunie 1944. În 1989 era şofer la Întreprinderea nr. 7 Construcţii (Metcoms) Timişoara. Avea 2 copii.

Dorina Aparaschivei, soţia sa, e născută în 20 noiembrie 1952 la Glăvăneşti (jud. Bacău). În 1995 cînd mi-a dat declaraţia de mai jos, era magazioneră la întreprinderea de confecţii „1 Iunie”.

În 17 decembrie pe la amiază, împreună cu soţul şi o vecină, am plecat cu maşina să-l vizităm la spital pe vecinul nostru Zepa Aurel, care era internat la Clinica Maxilo-Facială (lîngă fîntîna punctelor cardinale).

La semafoarele din spatele hotelului Continental am întîlnit cordoane de militari care ne-au oprit. Ne-am întors şi am vrut să ocolim pe la podul Decebal. La intersecţia cu str. Pestalozzi era un pluton de militari cu scuturi, căşti şi bastoane (dar fără arme). Un mic grup de manifestanţi aruncau cu pietre spre militari. Aceştia fugeau după demonstranţi, ca să-i prindă.

Cînd am văzut ce se întîmplă, soţul a zis să ne întoarcem acasă. Am întors maşina, dar n-am apucat să facem 20 de metri cînd am auzit un vuiet. Erau 6 tancuri care veneau dinspre ştrandul Termal, avînd pe ele militari înarmaţi. Continuă lectura

Apariţii ale mele la televiziuni la aniversarea revoluţiei

Digi TV mi-a luat un interviu în direct, în 17 decembrie 2014. Eram în sala de consiliu a primăriei, unde tocmai se lansase cartea asociaţiei „17 Decembrie”  – „Libertate te iubim, ori învingem, ori murim!” (linc).

Puteţi vedea intervenţia mea în programul de ştiri DigiTV aici (linc). Eu nu vedeam ce se transmite la TV, doar auzeam în cască întrebările reporteriţei. Continuă lectura

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (75). Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului

În acest fragment sînt prezentate victime din Brașov, zonele Consiliul Județean (de unde alte victime au fost prezentate într-un fragment precedent – linc), Hărmanului, Toamnei (deasemeni, alte victime prezentate anterior – linc), spitalul județean – Calea București.

101. Drăgan Iulian (Braşov-Vol. 11 Victime Zona Consiliului Judeţean) – decedat Continuă lectura

„Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!” – o carte a asociaţiei „17 Decembrie” din Timişoara

COPERTA - LIBERTATE TE IUBIM 1Miercuri 17 decembrie 2014, la ora 17,17, în sala de consiliu a primăriei Timişoara (etajul 1) va avea loc lansarea cărţii „Libertate te iubim! Ori învingem, ori murim!” editată de asociaţia „17 Decembrie” a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie.

Colectivul de redacţie al cărţii a fost format de Angela Ţintaru, Corina Untilă (preşedinta asociaţiei „17 Decembrie”) şi Marius Mioc.

Autori ai cărţii sînt de fapt toţi membrii asociaţiei „17 Decembrie” – răniţi în revoluţie sau rude ale celor ucişi – care au acceptat să ofere pentru carte cîte o relatare a faptelor din decembrie 1989, dar şi a întîmplărilor de după revoluţie – de pildă peregrinările prin spitale ale unor răniţi din revoluţie.

Se pot citi în carte relatări ale următorilor: Ioana Apro (văduva lui Mihai Apro), Ana Babliov, Ioana Daniela Bărbat şi Angelica Damian (fostă Bărbat) (fiicele lui Lepa Bărbat), Ana Belici (mama lui Radian Belici), Gheorghe Beştea, Marius Bogdan, Georgeta Carpîn (văduva lui Dănuţ Carpîn), Radu Cheptănariu, Claudiu Dorinel Ciobanu (fiul lui Constantin Ciobanu), Aurica Rusu (mama lui Dumitru Marius Ciopec), Ion Patriciu Dragalina, Mihai Drăgoi, Adolf Echert, Gabriela Epure, Doiniţa Gherasim, Avram Gliguţă, Romeo Iosif Gombaş, Iosif Halasz-Szabo, Erich Hauer, Ionel Florin Hauprich, Costel Viorel Hofman, Francisc Iacob, Elena Ioţcovici (mama lui Gheorghe Nuţu Ioţcovici), Constantin Jinga, Verginia Jugănaru (văduva lui Dumitru Jugănaru), Lidia Kelemen şi Iosif Kelemen (părinţii lui Gheorghe Kelemen), Lidia Lazăr, Remus Iova Mihailov, Marius Mioc, Angelica Opre (văduva lui Gogu Opre), Dan Ioan Paşca, Dumitru Părpăluţă, Harald Pinzhoffer (fiul lui Georgeta Pinzhoffer), Ioan Pricop, Ramona Dorina Feşiu (născută Sava) şi Iosif Florian Sava (copiii lui Florica Sava), Cornel Secu, Marcel Sidenco, Mărioara Aurelia Stanciu (văduva lui Ioan Stanciu), Vasilica şi Mănasie Tăşală (părinţii lui Remus Tăşală), Alexandrina Gruiţă (născută Ţintaru) şi Angela Ţintaru (sora, respectiv văduva lui Teodor Octavian Ţintaru), Corina Daniela Untilă, Alin Valon, Sandu Vaşnei, Oliver Wehry, Liliana Zăbulică (văduva lui Constantin Zăbulică). Continuă lectura

Cazul Trosca și implicarea lui Victor Stănculescu

Actualizare 24 decembrie 2020: Înlocuire filmare pusă ca privată de youtube pe motiv că ar încălca standardele comunității glorificînd violența cu aceeași filmare pusă pe platforma video bitchute.

ArdeleanuTrosca1Despre cazul echipei de uslași conduși de Gheorghe Trosca, omorîți lîngă M.Ap.N., am scris în repetate rînduri pe acest blog.

Sînt la modă în presa dîmbovițeană teoriile conform cărora răposatul general Militaru ar fi pus la cale măcelul uslașilor, chipurile ca să se răzbune pe Trosca care i-ar fi deconspirat înainte de 1989 activitatea în slujba KGB. Nici o dovadă în acest sens nu a fost adusă, dar de la Goebbells încoace se știe: orice minciună, dacă este repetată de un număr suficient de mare de ori, devine adevăr. Cererea mea de a se da publicității dosarul de securitate al generalului Militaru a rămas fără urmări.

Pentru reconstituirea cazului uslașilor, de folos este declarația șefului USLA de la acea vreme, colonelul Gheorghe Ardeleanu. Acesta a murit în 1993, dar înainte de a muri a dat un interviu Angelei Băcescu, pe care dînsa l-a publicat în cartea “România ’89. Din nou în calea năvălirilor barbare”, ed. “Zalmoxis”, Cluj-Napoca, 1994. Continuă lectura

Cassian Maria Spiridon pierde şi la apel procesul cu Alexandru Tacu

TacuSpiridonApel1Am relatat pe acest blog despre cartea deţinutului politic ieşean Alexandru Tacu, care consideră că tot ce s-a scris referitor la încercările de pregătire a unui miting anticeauşist pentru 14 decembrie 1989 la Iaşi a fost o fraudă (linc), cît şi despre faptul că, urmare a acelei cărţi, Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu (linc), cît şi pe ziaristul ieşean Radu Părpăuţă, care relatase despre cartea lui Tacu. Ce am izbutit să lămuresc prin investigaţiile mele proprii (linc) este că în acea perioadă la Iaşi s-au făcut într-adevăr dosare penale pentru propagandă împotriva orînduirii socialiste pentru 3 persoane – Ştefan Pruteanu, Vasile Vicol şi Valentin Odobescu, dar că nici în arhivele securităţii nici în arhivele Procuraturii Militare nu a ajuns în decembrie 1989 vreun manifest prin care populaţia Iaşiului să fi fost chemată la un miting împotriva dictaturii comuniste. Abia la mulţi ani după revoluţie, asociaţia „14 Decembrie 1989” condusă de scriitorul Cassian Maria Spiridon a organizat nişte simpozioane în care a prezentat nişte manifeste care chipurile au fost împrăştiate în Iaşi în decembrie 1989, copii xerox după aceste manifeste fiind depuse în 2014 şi la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În procesul dintre Cassian Maria Spiridon şi asociaţia „14 Decembrie 1989”, pe de o parte, şi Alexandru Tacu şi Radu Părpăuţă pe de altă parte, s-a finalizat faza apelului. Atît la prima instanţă – Judecătoria Iaşi, cît şi la apel – Tribunalul Iaşi, au cîştigat pîrîţii, adică Alexandru Tacu şi Radu Părpăuţă. Rermarc însă din motivarea instanţei că aceasta nu îşi propune să stabilească adevărul istoric despre 14 decembrie 1989 ci doar constată că Alexandru Tacu şi Radu Părpăuţă, în scrierile lor care contestă existenţa vreunei mişcări la Iaşi prin care s-ar fi încercat organizarea unui miting anticeauşist, nu au depăşit limitele acceptabile ale libertăţii de exprimare. Redau mai jos decizia Tribunalului Iaşi (linc), care a fost atacată cu recurs de Cassian Maria Spiridon şi asociaţia „14 Decembrie 1989”.

Dosar 6835/245/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAŞI, judeţul IAŞI
SECŢIA I CIVILĂ

Şedinţa publică din 24 februarie 2014
Preşedinte – Gabriela Culea
Judecător – Maria Samoil
Grefier – Nicoleta Encuţă

DECIZIA CIVILĂ nr. 135/2014 Continuă lectura

Petre Roman: „teroriştii (…) erau cei mai mulţi ai armatei – de ce? Pentru că generalii aveau o mare teamă, ei fuseseră represiunea şi la Timişoara şi la Bucureşti, şi au creat această diversiune”

La Paris, în cadrul unor discuții despre revoluția română, fostul primministru FSN Petre Roman a făcut următoarea afirmație despre teroriștii din 1989, scrie Cristina Hermeziu în ziarul „Adevărul” (linc):

teroriştii despre care am aflat că erau cei mai mulţi ai armatei – de ce? Pentru că generalii aveau o mare teamă, ei fuseseră represiunea şi la Timişoara şi la Bucureşti, şi au creat această diversiune. A fost o diversiune! Dar nu s-a lămurit dacă au fost şi alţi agenţi, de altă natură. Nu vom şti niciodată.

Continuă lectura

Programul manifestărilor din Timişoara la 25 de ani de la revoluţie

Actualizare 15 decembrie: Programul preşedintelui Iohannis, conform timisoaraexpres (linc):

16.30-16.45: Primire la Primărie
16.45-17.00: Deplasare la Cimitirul Eroilor
17.00-17.10: Depunere coroane la Monumentul Eroilor
17.10-17.30: Deplasare la Universitatea de Vest (UVT)
17.30-17.50: Mesaj către cadrele didactice, cercetătorii şi studenţii UVT (500 persoane) în Aula Magna
17.50-18.00: Deplasare la Catedrala Ortodoxă
18.00-19.00: Participare la aprinderea de candele şi microrecitalul in memoriam al Corului Operei Române din Timişoara, pe treptele Catedralei şi deplasarea la Operă
19.00-19.10 (19.15): Mesaj către timişoreni şi către români de pe scena Operei
19.15-21.00: Asistare la Concertul de Gala de colinde susţinut de Corul Naţional Madrigal, din Loja Oficială a Operei.

Mai jos este programul manifestărilor de la Timișoara care se vor desfășura cu prilejul aniversării a 25 de ani de la revoluție. „Opinia Timișoarei” scrie (linc) că președintele Klaus Johannis a confirmat că va fi prezent la Timișoara în 16 decembrie.

Marţi, 16 decembrie:

09.00 – Vizită la Penitenciarul Popa Şapcă – prezentare carte despre Revoluţie, expoziţie foto, organizată de Asociația Luptătorilor Timișoreni arestați în Revoluție (ALTAR)
12.30 – Vernisaj expoziţie cu tema Revoluţia din 1989 la Operă
15.00 – Şedinţa festivă a Consiliului Local Timişoara dedicată comemorării a 25 de ani de la Revoluţia Română – Sala Operei
17.30 – In memoriam traseul Revoluţiei – procesiune cu torţe şi lumînări din locul de unde a început Revolutia, casa pastorului László Tökés, pe traseul: Piaţa Sfanta Maria – B-dul. 16 Decembrie 1989 – Podul Traian – B-dul. Regele Ferdinanad – Catedrala Mitropolitană. Alaiul se va opri şi va depune lumînări şi candele pe treptele Catedralei, în memoria tinerilor ucişi în Revoluţie.
18.00 – Moment Corul Contrast al Operei Române din Timişoara. Piese în memoria eroilor-martir, care s-au jertfit acum 25 de ani pentru libertatea noastră. Moment de aducere aminte şi reculegere pe treptele Catedralei Mitropolitane.
18.30 – Biblioteca Judeţeană Timiş marchează 25 de ani de libertate printr-o nouă ediţie „Lecturi aprinse” pe treptele Catedralei Mitropolitane din Timisoara
19,00 – Vernisaj expoziţie fotografii din timpul revoluţiei făcute de Lucian Ionică – Bastion, galeria Calpe (expoziţia va fi deschisă pînă sîmbătă)
19.00 – Concert de colinde susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal la Opera Naţionala Română. Conducerea dirijorală: Anna Ungureanu.
20.00 – Momente de reculegere şi aprinderea de candele în Piaţa Victoriei în memoria victimelor revoluţiei române din Decembrie 89
23:45- Liturghie la Biserica Martirilor din Timişoara, str. Dumitru Jugănaru (fostă Albac) nr.10 Continuă lectura

Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”

Memorial2014_0001În anul 2014 asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara a tipărit noi cărţi consacrate revoluţiei din 1989, care au putut fi văzute la conferinţa „25 de ani: Ce am visat? Cum ne-am trezit?” care s-a desfăşurat în 2 şi 3 decembrie la Consiliul Judeţean Timiş.

Revista „M’89” editată de asociaţie a ajuns la al 14-lea număr. Din cuprins: studii de Richard Andrew Hall, Lucian Vasile Szabo, Dumitru Tomoni, Annette Crener & Hilke Wagner, Simona Mocioalcă, „colaje de celuloid” de Liza Kratochwill, articole despre teroarea comunistă de Cristina Tudor şi Loredana Tănasie, recenzii la cartea „Martor în revoluţie” de Ion Murariu (editura Marineasa, Timişoara 2014) şi „Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele securităţii” de Lucian Boia (editura Humanitas 2014). Continuă lectura