Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (78). Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal

În acest fragment prezint cazul morții lui Titu Daia, caz în care a fost cercetat Emil Ivașcu, aceeași persoană care a stat la obîrșia deschiderii focului în Brașov (linc).

139. Daia Titu (Braşov-Vol. 40 Deces str. Colinei, civil Daia Titu) – decedat

SSRMLÎRC propune noi norme metodologice pentru aplicarea legii 341/2004

După apariţia OUG 95/2014 (linc) şi a OUG 1/2015 (linc) prin care s-au adus schimbări la Legea 341/2004, secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (SSRMLÎRC) a propus şi noi norme de aplicare a legii, pe care le-a publicat pe saitul propriu (linc). Este firesc că după schimbarea legii să apară şi norme noi pentru aplicarea ei.

Voi încerca pentru cititorii acestui blog o tălmăcire din avocăţeşte în româneşte a normelor metodologice propuse, subliniind cîteva schimbări comparativ cu vechile norme, iar pe alocuri voi exprima şi opinii proprii cu privire la oportunitatea acestora.

Apărătorul criminalilor din 1989, Constantin Dudu Ionescu, va fi numit consilier al preşedintelui Iohanis?

Fostul ministru ţărănist Constantin Dudu Ionescu (secretar de stat la M.Ap.N., apoi ministru al apărării naţionale şi apoi ministru de interne) ar putea fi numit consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Klaus Iohanis, anunţă Madiafax (linc), citînd „surse oficiale” nenominalizate.

Domnul Dudu Ionescu s-a remarcat în perioada cînd era membru al guvernului CDR prin participare la inaugurarea statuii ridicate în cinstea criminalului comunist Ştefan Guşă iar apoi prin propunerea unei amnistii a faptelor din decembrie 1989 – „cele în afara caracterului penal” a adăugat dînsul, ceea ce era o tîmpenie, căci o lege de amnistie nu se dă decît pentru fapte cu caracter penal. Pentru fapte fără caracter penal o asemenea lege e inutilă.

După ce PNŢCD a rămas în afara parlamentului – stare de lucruri la care domnia sa a contribuit personal prin funcţia de ministru pe care a ocupat-o, unde a influenţat performanţele guvernării CDR penalizate la vot de cetăţeni, Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist a lui Dan Voiculescu (prefăcut apoi în Partidul Conservator). Cum nici acest partid nu-i satisfăcea ambiţiile politice, a trecut apoi la PDL (linc), candidînd în 2008 pentru un loc de parlamentar, fără a fi însă ales. La vremea respectivă am semnalat pe acest blog candidatura sa, în articolul „Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989” (linc).

În momentul condamnării – la acea vreme în primă instanţă – a generalilor Chiţac şi Stănculescu, Dudu Ionescu, din poziţia sa de ministru, a făcut presiuni asupra justiţiei criticînd public sentinţa.

Reproduc din cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (editura Sedona 1999) capitolul pe care i l-am consacrat lui Constantin Dudu Ionescu:

Tînăra speranţă a creştin-democraţiei româneşti: Constantin Dudu Ionescu

Gelu Voican Voiculescu cere revizuirea deciziei ÎCCJ din procesul legat de colaborarea sa cu securitatea

După ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărît trimiterea spre rejudecare a procesului legat de colaborarea cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu (linc), pîrîtul Gelu Voican Voiculescu a înaintat o cerere de revizuire a acestei hotărîri, pe care o prezint. Între timp, dosarul procesului a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti care a fixat deja prima şedinţă de judecată pentru 27 ianuarie. Sînt într-o situaţie ciudată: am primit citaţia de la Curtea de Apel Bucureşti pentru 27 ianuarie, dar şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru acelaşi proces, pentre 22 mai, pentru judecarea cererii de revizuire. Totul mi se pare o manevră a domnului Voiculescu de a prelungi acest proces, care durează din 2010, mai ales că în cursul recursului nu a considerat necesar să formuleze criticile pe care le face acum. Iată cererea lui Gelu Voican Voiculescu:

Domnule preşedinte

Faţă de dispoziţiile art. 322 pct. I şi pct. 2 CPC, se formulează în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea din data de 26 nov. 2014, prezenta

CERERE DE REVIZUIRE A DECIZIEI nr. 3264/16 sept./20 oct. 2014

de către subsemnatul Gelu Voican Voiculescu, domiciliat în Bucureşti (…), pe care vă solicit s-o admiteţi, să schimbaţi în tot decizia atacată şi, rejudecînd pe fond, să respingeţi recursurile formulate împotriva Sentinţei civile nr. 5260/25 sept. 2012, a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios Administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Motivele de admisibilitate ale revizuirii sînt:

1. dispozitivul hotărîrii cuprinde dispoziţii potrivnice, ce nu se pot aduce la îndeplinire;

2. judecătorii recursului au dat mai mult decît s-a cerut;

3. judecătorii recursului nu s-au pronunţat asupra unui lucru cerut.

Toate aceste teze sînt îndeplinite, faţă de următoarele aspecte care vor fi enumerate în continuare, astfel:

Procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS. ÎCCJ: Stabilirea calităţii de colaborator al securităţii necesită administrarea unui probatoriu complet

După cum am mai relatat pe acest blog, în 16 septembrie 2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul meu şi a lui Gregorian Bivolaru în procesul care urmăreşte lămurirea colaborării cu securitatea a domnului Gelu Voican Voiculescu, a casat sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă (linc). Procesul este programat pentru 27 ianuarie 2015, la Curtea de Apel Bucureşti. Pe de altă parte, Gelu Voican Voiculescu a făcut şi o cerere de revizuire a hotărîrii ÎCCJ (cale extraordinară de atac) – care mie mi se pare un tertip pentru amînarea procesului. Am primit citaţie şi pentru această cerere de revizuire – pe care o voi prezenta într-un articol separat pe acest blog – pentru data de 22 mai 2015, la ÎCCJ. Deci e o situaţie cam ciudată – procesul ar trebui judecat la Curtea de Apel Bucureşti la sfîrşitul acestei luni, dar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie e programat acelaşi proces, cîteva luni mai tîrziu.

Citiţi evoluţiile de pînă acum ale acestui proces:
– Yoghinul Gregorian Bivolaru, descris pentru Securitate de Gelu Voican Voiculescu
– Decizia CNSAS legată de Gelu Voican Voiculescu, atacată în instanţă din 2 părţi diferite
– Evenimentul Zilei relatează despre contestarea în justiţie a adeverinţei CNSAS despre Gelu Voican Voiculescu
– Urmările pe care le-au avut turnătoriile lui Gelu Voican Voiculescu
– Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pentru 1 martie
– Dosarul Gregorian Bivolaru contra CNSAS a fost conexat la dosarul Marius Mioc contra CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu
– Apărarea lui Gelu Voican (1). Lipsa calităţii procesuale active a lui Marius Mioc
– Apărarea lui Gelu Voican (2). Lipsa calităţii procesuale pasive a lui Gelu Voican
– Apărarea lui Gelu Voican (3). Lipsa calităţii de reprezentant a lui Bivolaru a avocatei Mîţu şi lipsa discernămîntului lui Gregorian Bivolaru
– Apărarea lui Gelu Voican (4). Fondul chestiunii
– Instanţa a rămas în pronunţare pe excepţii
– Instanţa a respins excepţiile şi se va trece la judecarea fondului

Nouă ordonanţă despre revoluţionari. Răniţii fără invaliditate şi reţinuţii primesc indemnizaţii

În Monitorul Oficial nr. 44 din 19 ianuarie 2015 a apărut OUG nr. 1/2015 care modifică Legea 341/2014. Prin această ordonanţă se corectează ceea ce SSRMLÎRC a numit „regretabilă eroare” (linc) în OUG 95/2014, restabilindu-se indemnizaţia pentru răniţii fără grad de invaliditate şi pentru reţinuţi. În anul 2015 această indemnizaţie va fi de 2020 lei.

Aveţi în imagine OUG 1/2015.

O altă schimbare pe care o observ este pentru copiii de eroi martir. Legea 341/2004 dăduse drept de indemnizaţie copiilor de eroi martir doar pînă la 18 ani, sau 26 de ani dacă urmează o formă de învăţămînt. OUG 95/2014 dăduse acestora drept la indemnizaţie, egală cu 0,5 din salariul mediu pe economie, indiferent de vîrstă (marea majoritate au depăşit 26 de ani, deci nu mai primeau nimic). OUG 1/2015 dă dreptul copiilor de eroi martir, indiferent de vîrstă, dreptul la o indemnizaţie de 2020 lei, adică mai mare decît 0,5 din salariul mediu pe economie, dar numai pentru anul 2015 şi condiţionat de faptul de a nu avea alte venituri din motive neimputabile şi a nu fi încadraţi în vreo formă de învăţămînt (nu prea mai sînt copii de eroi martir care să urmeze învăţămînt). Pentru a beneficia de indemnizaţia mărită de 2020 lei, şi nu de cea de 0,5 din salariul mediu pe economie, copiii de eroi martir trebuie să nu aibe alte venituri. Sfatul pe care l-aş da copiilor de eroi martir este să nu renunţe la locurile lor de muncă actuale pentru a primi indemnizaţia mărită, să se mulţumească cu indemnizaţia de 0,5 din salariul mediu, căci pot face aceeaşi greşeală pe care au făcut-o unii „luptători cu merite deosebite” cînd au primit certificatul preschimbat după Legea 341/2004.

Larry Watts îl ponegreşte pe Nicolae Ceauşescu

Pe saitul ziarului „Adevărul”, în 16 ianuarie 2015 a apărut articolul domnului Larry Watts – „Revoluţia română din decembrie 1989 (I): Istoria turismului sovietic” (linc). În articol sînt observaţii care reliefează modul în care domnul Larry Watts priveşte cercetarea istorică. Cineva „poate să aibă dreptate chiar dacă toate argumentele sale sînt total greşite”, ne explică domnia sa, şi nu putem decît să-i remarcăm înţelepciunea. Într-adevăr, chiar şi un ceas stricat arată ora exactă de 2 ori pe zi.

În articol sînt pomenite o serie de întîmplări de-a lungul vremurilor, în care URSS a trimis agenţi secreţi în alte ţări sub acoperirea de „turişti” sau de „jurnalişti”. În nici unul din cazuri nu se spune numărul agenţilor secreţi care ar fi fost trimişi sub respectiva acoperire – dacă e vorba de 3 sau 30000 – şi nici unul din cazuri nu datează din perioada gorbaciovistă. La finalul acestei enumerări, însuşi Larry Watts afirmă: „Desigur, nimic din toate acestea nu dovedeşte ceva despre evenimentele din decembrie 1989”. Ţinînd seama de această constatare, articolul distinsului istoric american nu ar merita prea multă atenţie – e doar unul din multele articole despre revoluţia din 1989 din presa bucureşteană în care sînt înşiruite o serie de fapte care nu dovedesc nimic, dar se insinuează că ar dovedi ceva.

Filmări din 22 decembrie 1989 de la Timișoara, prezentate de TVR (video)

La revoluție, TVR a transmis și filmări din Timișoara (nu prea multe).

Transcriere înregistrare:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (77). Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)

În fragmentul care urmează sînt descrise victime militari ai UM 01090 Predeal, care în noaptea de 22/23 decembrie 1989 au fost aduși în zona Consiliului Județean Brașov.

130. Parte vătămată Iosipescu George (Braşov-Vol. 21 Răniţi UM 01090 Predeal) – rănit

Andrei Pleșu cere „limitarea înțeleaptă a libertății de expresie”

Domnul Andrei Pleșu, unul din intelectualii merituoși ai României (trag această concluzie ca urmare a faptului că este beneficiar al „indemnizației de merit” prevăzută în legea 118/2002, recent mărită de guvernul Ponta la 2700 lei/lună – linc) publică în ziarul „Adevărul” editorialul „Crimă, libertate, religie” (linc), în care comentează noțiunea de libertate de exprimare în contextul recentului act terorist de la Paris în care extremiști musulmani au ucis ziariști de la săptămînalul „Charlie hebdo” care publicase caricaturi cu proorocul Mahomed.