Filmări din 22 decembrie 1989 de la Timișoara, prezentate de TVR (video) ianuarie 16, 2015

La revoluție, TVR a transmis și filmări din Timișoara (nu prea multe).

Transcriere înregistrare:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (77). Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal ianuarie 14, 2015

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)

În fragmentul care urmează sînt descrise victime militari ai UM 01090 Predeal, care în noaptea de 22/23 decembrie 1989 au fost aduși în zona Consiliului Județean Brașov.

130. Parte vătămată Iosipescu George (Braşov-Vol. 21 Răniţi UM 01090 Predeal) – rănit

Andrei Pleșu cere „limitarea înțeleaptă a libertății de expresie” ianuarie 13, 2015

Domnul Andrei Pleșu, unul din intelectualii merituoși ai României (trag această concluzie ca urmare a faptului că este beneficiar al „indemnizației de merit” prevăzută în legea 118/2002, recent mărită de guvernul Ponta la 2700 lei/lună – linc) publică în ziarul „Adevărul” editorialul „Crimă, libertate, religie” (linc), în care comentează noțiunea de libertate de exprimare în contextul recentului act terorist de la Paris în care extremiști musulmani au ucis ziariști de la săptămînalul „Charlie hebdo” care publicase caricaturi cu proorocul Mahomed.

Ziarul „Adevărul”: „Marius Mioc, cel mai important documentarist despre perioada Revoluției din 1989” ianuarie 12, 2015

După 5 ani în care am criticat de nenumărate ori ziarul „Adevărul” pentru cele scrise despre revoluția română (vezi pagina Analize despre revoluția din 1989 – linc), ziarul „Adevărul” mă numește „cel mai important documentarist despre perioada Revoluţiei din 1989” (articolul lui Ștefan Both „23 decembrie 1989. Lovitura de stat de la București a adus teroriștii la Timișoara. Halucinanta poveste de la Poligrafie” – linc). Nu e prima oară cînd pățesc așa ceva. De pildă, am criticat aspru ce a scris Alex Stoenescu despre revoluție (vezi aceeași pagină „Analize despre revoluția din 1989), l-am numit „Teodor Brateșul mileniului 3” (linc), iar el a scris că din sute de cărți despre revoluția din Timișoara numai 3 autori se apropie de adevăr, printre care m-a pomenit și pe mine (Istoria loviturilor de stat din România – vol. 4 (I)”, Editura Rao, Bucureşti 2004, pag. 320).

SSRMLÎRC: Nu se depun dosare noi ianuarie 9, 2015

Un comunicat de pe saitul SSRMLÎRC (linc) semnat de secretarul de stat Adrian Sanda explică că nu se vor depune dosare noi ci doar cereri pentru obţinerea noului titlu de luptător cu rol determinant. Totodată se asigură „scăpările şi erorile materiale” din Monitorul Oficial vor fi corectate – probabil e vorba de făgăduiala din comunicatul din 2 ianuarie că reţinuţii şi răniţii fără grad de invaliditate vor beneficia totuşi de indemnizaţii (linc). Unul dintre angajaţii SSRMLÎRC, Gheorghe Tănăsoiu, a fost recent schimbat din funcţie. Redau mai jos comunicatul:

Românii din statul ungar de Ioan Russu Şirianu pe saitul meu „Documente despre istoria românilor”

Pe alt sait al meu, „Documente despre istoria românilor” am isprăvit de pus cartea „Românii din statul ungar” de Ioan Russu Şirianu. Cartea a fost tipărită în 1904 la Bucureşti şi descrie situaţia românilor din Austro-Ungaria din acea vreme.

Am scanat cartea şi împărţit-o în 37 de capitole, care pot fi citite la lincurile care urmează:

– Prefaţă
– Introducere
– Numărul
– Ardeal. Comitatul Alba de Jos
– Ardeal. Comitatul Bistriţa-Năsăud
– Ardeal. Comitatul Braşovului
– Ardeal. Comitatul Cojocna
– Ardeal. Comitatul Făgăraş
– Ardeal. Comitatul Hunedoarei
– Ardeal. Comitatul Mureş-Turda
– Ardeal. Comitatul Sibiului
– Ardeal. Comitatul Solnoc-Dobîca
– Ardeal. Comitatul Tîrnava Mare
– Ardeal. Comitatul Tîrnava Mică
– Ardeal. Comitatul Turda-Arieş
– Ungaria. Comitatul Aradului
– Ungaria. Comitatul Bihorului
– Ungaria. Comitatul Caraş Severin
– Ungaria. Comitatul Maramurăşului
– Ungaria. Comitatul Sătmar
– Ungaria. Comitatul Sălagiului
– Ungaria. Comitatul Temeşului
– Ungaria. Comitatul Torontal
– Alte zone. Comitatele majoritar româneşti
– Note
– Sporul
– Maghiarisarea. Forţa noastră de resistenţă
– Cuceriri şi pierderi
– Amestecul
– Românii în oraşe
– Repartisarea
– Vieaţa familiară
– Contingentul de recruţi
– Starea culturală
– Averea noastră
– Emigrările
– Încheiare

Ștefan Prutianu: Revoluția NU a început la Iași (video) ianuarie 7, 2015

În 18 decembrie 2014 Clubul Monarhiștilor Români, filiala Iași, a organizat o comemorare a 25 de ani de la revoluția română. Cu acest prilej a fost invitat să vorbească și Ștefan Prutianu, cel care în diferite lucrări apărute după revoluție a fost prezentat ca și inițiatorul Frontului Popular Român, organizație conspirativă care ar fi încercat să organizeze un miting împotriva dictaturii Ceaușescu în 14 decembrie 1989 la Iași. Domnul Prutianu, spre deosebire de Cassian Maria Spiridon (principalul inițiator al campaniei de presă prin care se acreditează ideea că revoluția ar fi început la Iași), a avut mandat de arestare în decembrie 1989 (vezi documentul de mai jos). Tot spre deosebire de Cassian Maria Spiridon, contestă (de două ori în cadrul discursului) teza că revoluția ar fi început la Iași. Revoluția ar fi putut începe la Iași, dar nu a început, susține domnul Prutianu, iar despre cei care au pretins că revoluția a început la Iași crede că au fost „ispitiți de gloria nepieritoare… sau de simpla amăgire a copilului din fiecare dintre noi”. Discursul său este între minutul 6:29 și minutul 16:34 al înregistrării.

Transcriere înregistrare: