Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Prima prezentare a persoanei lui Victor Stănculescu pentru publicul larg Februarie 18, 2015


Stanculescu_Adev050190În ziarul „Adevărul” din 5 ianuarie 1990 a apărut, în cadrul rubricii „Adevărul vă prezintă guvernul României”, o prezentare a ministrului economiei naţionale Victor Atanasie Stănculescu. Ziarul „Adevărul” simpatiza cu regimul FSN nou-instalat, în contrast cu „România Liberă”, în care se admiteau şi critici la adresa acestuia. Cred că acest articol din „Adevărul” este prima situaţie în care este prezentat publicului larg din România persoana generalului Victor Stănculescu. Pe vremea regimului comunist, chiar şi biografiile persoanelor cu funcţii importante în cadrul regimului, altele decît cuplul dictatorial, erau necunoscute opiniei publice. E oarecum firesc demersul ziarului „Adevărul” de a face, pentru publicul larg (la acea vreme ziarul avea tiraj de aproape 1 milion exemplare, presa fiind foarte citită imediat după revoluţie), prezentări ale membrilor noului guvern. În cazul articolului despre domnul Stănculescu, remarc şi omisiunile din acesta: se pune problema „cum l-a prins Revoluţia” şi se răspunde că l-a prins cu piciorul în ghips, fără să se amintească absolut deloc faptul că domnul Stănculescu a fost la Timişoara în acele zile. Un lucru care era totuşi relevant, dat fiind că mai tîrziu domnul Stănculescu a fost osîndit la 15 ani închisoare anume pentru faptele de la Timişoara (chiar dacă a ispăşit efectiv mult mai puţin). Articolul din „Adevărul” nu e iscălit, dar se explică că prezentările membrilor guvernului sînt făcute pe baza relatărilor chiar a celor prezentaţi. Iată articolul:

Adevărul vă prezintă Guvernul României

Ideea de a prezenta miniştrii guvernului nu ne aparţine. Trebuie să o spunem de la început că sugestia ne-a fost dată prin sute şi sute de telefoane adresate redacţiei, solicitînd ca, în numele democraţiei şi libertăţii presei, cei care sînt împuterniciţi să conducă destinele ţării să fie bine cunoscuţi. Nu ştim dacă formula pe care o adoptăm este cea mai bună, dar credem că am reuşit ca, după îndelungi şi repetate insistenţe pe lîngă membri guvernului, să obţinem informaţiile necesare nu din dosarele de cadre, ci relatate direct de interlocutori. Mai precizăm că cei mai mulţi şi-au exprimat rezerva faţă de unele detalii, socotindu-le chestiuni de factură strict personală. Totuşi, pînă la urmă, cu acordul lor am convenit să le dăm publicităţii.

Astăzi: Ministrul economiei naţionale. General-colonel Atanasie Victor Stănculescu

Înfăţişarea nu-i trădează deloc vîrsta. Cu o eleganţă în gesturi, cu un ton amabil, dar în acelaşi timp exigent, se impune din prima clipă, iar haina militară îi dă o distincţie aparte. Născut la 10 mai 1928 în oraşul Tecuci, avea să urmeze la Sibiu Şcoala militară de ofiţeri de artilerie pe care o absolvea la 30 decembrie 1949. A fost admis la Academia Militară – Facultatea de artilerie, obţinînd diploma în 1952. Urmează cariera militară: comandant de unitate; şef de stat major la corp de armată Timişoara pînă în 1953; şef secţie la Marele Stat Major, şef de direcţie şi apoi locţiitor al şefului Marelui Stat Major. Frecventează un curs de specialitate, dar în acelaşi timp, ca autodidact, acumulează an de an profunde cunoştiinţe economice. Remarcat pentru cunoştiinţele dobîndite, este desemnat să conducă Direcţia economică a Ministerului Apărării Naţionale. Din 1981 îndeplineşte timp de cinci ani funcţia de adjunct al ministrului, după care este avansat ca prim adjunct al ministrului apărării naţionale. O evoluţie ascendentă, firească într-un domeniu în care lucrurile realizate sînt cuantificabile.

Îşi încheagă o familie, iar soţia pe care o caracterizează ca „o femeie de bun simţ şi cu un echilibru de excepţie” [soţia domnului Stănculescu avea să se sinucidă în 2003] îi aduce pe lume o fată. Acum a devenit şi bunic, chiar dacă nu-i place să se ştie peste tot. Pe nepot nu ar vrea să-l facă artilerist. Ar dori să-i moştenească pasiunea: echitaţia. Timp de aproape 18 ani, mai precis din 1971, a fost preşedintele Federaţiei române de călărie şi pentatlon modern. Dacă vrei să-l cucereşti, dă-i un film după 12 ore de muncă. Îl reconfortează, îl face apt să o ia de la început cu munca. Trece frecvent pragul teatrelor pe care le apreciază sau le critică pentru repertoriul lor. Seara tîrziu răsfoieşte literatură de specialitate sau beletristică, fie ea în limba română, franceză sau rusă.

Cum l-a prins Revoluţia? Cu piciorul în ghips. Este o poveste lungă pe care o vom prezenta altădată. Profund şocat de vestea morţii tragice a fostului ministru al apărării naţionale, general de armată Vasile Milea, care a avut curajul să spună în faţa dictatorului că armata nu paote să tragă în popor, a dat ordinul de retragere a armatei în unităţi, iar soldaţii să-şi cinstească numele de fii ai poporului, fraţi cu cei ce doborau o dictatură şi dobîndeau prin jertfa lor o lume a libertăţii şi demnităţii.

Mai citeşte:
Egon Krenz, Petăr Mladenov şi Ştefan Guşe
“Jurnalul Naţional” turbează de furie ca urmare a hotărîrii de reîncarcerare a lui Stănculescu
Propagandă în “Adevărul” pentru graţierea criminalului Stănculescu
Ion Iliescu, un Sorin Ovidiu Vîntu al revoluţiei române
După Virgil Măgureanu, un nou membru în tabăra antiiliescienilor feroce: Victor Stănculescu
Gulgute proaspete ale lui Stănculescu, la B1TV şi în ziarul “Adevărul”
Culisele revoluţiei (10). Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti (video)
Cacealmaua lui Stănculescu
Preşedintele Băsescu minte cu privire la procesele revoluţiei, în timp ce analizează cererea de graţiere a lui Stănculescu
Ministrul Victor Stănculescu, generos pe banii statului
Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre
O problemă rămasă de lămurit: teroriştii de după 22 decembrie 1989
Fratele mason Victor Stănculescu. “Vom avea plăcerea și onoarea de a întîmpina la congresul nostru pe Victor Atanasie Stănculescu. Fratele nostru Stănculescu” (video)
Cinghiz Abdulaev, paiul de care se agaţă Stănculescu (sprijinit de Jurnalul Naţional)
Cazul Trosca și implicarea lui Victor Stănculescu
Petre Roman: „teroriştii (…) erau cei mai mulţi ai armatei – de ce? Pentru că generalii aveau o mare teamă, ei fuseseră represiunea şi la Timişoara şi la Bucureşti, şi au creat această diversiune”
– Alte articole de presă din perioada imediat următoare revoluţiei la pagina Presa românească 1989-1990.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s