Chişinău, martie 1989: Uniunea Scriitorilor îngrijorată de „accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice”

Săptămînalul Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, „Literatura şi Arta”, publica în 30 martie 1989 o „Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică” a Uniunii Scriitorilor. O reproduc aici pentru a înlesni înţelegerea atmosferei existentă în URSS-ul gorbaciovist în perioada premergătoare revoluţiei române din 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii actuale ale mele.

Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică

În legătură cu accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice de pe teritoriul Moldoveni Sovietice, Uniunea Scriitorilor din Moldova se adresează populaţiei din republică pentru a-şi ecsplica poziţiile asupra unor chestiuni ce trezesc o deosebită îngrijorare.

1. Uniunea Scriitorilor din Moldova îi consideră pe toţi cetăţenii ce locuiesc în prezent pe teritoriul republicii, indiferent de apartenenţa lor naţională, drept cetăţeni egali [poziţie diferită de cea din Ţările Baltice, unde după independenţă persoanele care-şi stabiliseră traiul în regiune în perioada sovietică numai cu anumite condiţii au putut primi cetăţenie], ea nu împărtăşeşte nici un fel de intenţii ostile faţă de nimeni, nu pune problema transmutării cu forţa a nimănui şi nu cheamă organizaţiile neoficiale să aplice violenţa împotriva cetăţenilor de orice naţionalitate.

Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM

În 12 martie 1989 la Chişinău mulţimea protestatară lua cu asalt sediul Comitetului Central al Partidului Comunist al RSS Moldoveneşti. Cu 6 ani în urmă am descris deja pe acest blog evenimentul respectiv (linc), care a prefigurat luarea cu asalt a sediului CC al PCR la Bucureşti, în 22 decembrie 1989.

La lincul indicat mai sus am prezentat reacţia agenţiei de presă oficiale a guvernului RSS Moldoveneşti (ATEM = Agenţia Telegrafică Moldovenească) faţă de evenimentele respective (articolele „Este nevoie de o poziţie principială” şi „Chemarea la raţiune trebuie să fie auzită”, dar şi retragerea unor materiale iniţial difuzate ca „obligatorii” de către ATEM). Prezint acum şi o replică pe care a dat-o ATEM-ului scriitoarea Nina Josu, care fusese nominalizată ca una din organizatoarele dezordinilor publice de la Chişinău. Replica a apărut cu titlul de „ATEM – nu dezinformATEM”, în „Literatura şi Arta” din 16 martie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Conducătorul ATEM de la vremea respectivă era găgăuzul Fiodor Angheli, care după independenţa Republicii Moldova s-a remarcat tălmăcind poezii de Eminescu în limba găgăuză.

„ATEM – nu dezinformATEM”

În ultimul timp se caută tot mai insistent organizatorii mitingurilor şi nicidecum nu pot fi găsiţi. ATEM-ul îi numeşte, şi pe bună dreptate, pe instigatori „elemente lipsite de răspundere”; în altă parte instigatorii se conturează şi mai clar: „chipurile deformate ale liderilor şi organizatorilor demonstraţiei ilegale, ale şantajiştilor, care au pierdut simţul realizmului politic…”. Ca să vezi ce clarviziune: „şantajişti şi fără simţul realizmului politic!”.

Sînt de acord cu calificativul ATEM-ului, dar cred că cei care n-au fost în stare să rezolve pînă azi problemele-cheie ale poporului, cei care îl induc în eroare, dezinformîndu-l la tot pasul (am în vedere, în primul rînd, ATEM-ul), aceia sînt adevăraţii instigatori ai mitingurilor, n-au simţul realizmului politic. Şi anume din această cauză ies oamenii pe străzi şi în pieţele oraşului.

Ziarul „Adevărul” relatează despre procesul meu cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu

Pe saitul adevarul.ro din 24 martie 2015 (probabil în ediţia tipărită de astăzi, suplimentul pentru zona de Vest) a apărut articolul lui Ştefan Both „Cum l-a turnat Gelu Voican Voiculescu pe Bivolaru, guru MISA, la Securitate” (linc), în care se relatează despre procesul pe care-l am cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu pentru lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (83). Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)

În acest fragment prezint alte victime de la UM 01090 Predeal.

209. Parte vătămată Pană Constantin (vol. 20 Răniţi UM 01090 Predeal) – rănit

Timbrul literar şi lipsa logicii elementare. Cum creşterea impozitului pe produse culturale se pretinde că ajută cultura

Domnul Varujan Vosganian (revoluționar din 1989, reținut la Jilava ca urmare a participării la manifestații) este unul din inițiatorii legii timbrului literar. Prin această lege, pe fiecare carte ar urma să se lipească un timbru de 1 leu, contravaloarea acestuia urmînd a fi încasată de Uniunea Scriitorilor. Astfel ar urma să fie sprijinită cultura românească, spun inițiatorii proiectului de lege.

Domnul Băsescu descoperă acum lucruri publicate pe „blogul lui Marius Mioc” în 2009 (video)

După ce Parchetul General l-a pus sub acuzare într-un dosar penal în care era învinuit de şantaj de către Gabriela Vrînceanu Firea (linc), domnul Traian Băsescu a descoperit brusc că procurorul general Tiberiu Mihail Niţu a tras la revoluţie (linc).

Uniunea Europeană renunță la una din tîmpeniile sale

În 2005, înainte de intrarea României în UE, am scris un articol despre una din multele idei tîmpite pe care Uniunea Europeană urmează să o impună României: cotele de lapte. Eram printre cei foarte puțini români care îndrăzneau la acea vreme să critice UE. Iată articolul meu din 1 iunie 2005, de pe saitul altermedia (linc):

Ordonanța despre revoluționari OUG 95/2014 a fost aprobată de Senat

Senatul a aprobat, cu 60 de voturi pentru, 44 împotrivă și 11 abțineri proiectul de lege cu privire la aprobarea OUG 95/2014, anunță Mediafax (linc). Acest lucru s-a întîmplat deși comisia juridică a senatului propusese în unanimitate respingerea ordonanței.

Am mai primit 3,8 kg documente din dosarul de securitate a lui Gelu Voican Voiculescu

Adresa prin care CNSAS înaintase iniţial documentele din dosarul lui Gelu Voican Voiculescu, din care rezultă că unele file din dosar nu fuseseră prezentate

Ieri 10 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, a avut loc o nouă şedinţă de judecată din procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu. Cu acest prilej, CNSAS a prezentat încă 3,8 kg de hîrtii din dosarul lui Gelu Voican Voiculescu, care se adaugă celor 12 kg pe care le primisem pînă acum. Prezentarea restului dosarului fusese cerută de instanţă – iniţial de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar apoi de Curtea de Apel Bucureşti care executa dispoziţiile ÎCCJ din hotărîrea de casare şi trimitere spre rejudecare.

Au fost prezente la proces toate părţile – avocata Mihaela Mîţu pentru Gregorian Bivolaru. Gelu Voican Voiculescu nu s-a conformat cererii instanţei şi nu a adus sentinţa penală din 1985 prin care a fost condamnat, deşi i se pusese în vedere acest lucru, aceasta fiind şi una din cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din hotărîrea de trimitere la rejudecare. Instanţa i-a pus din nou în vedere să aducă respectiva hotărîre judecătorească, pe care el însuşi a invocat-o în proces.

CNSAS a prezentat şi procesul verbal al şedinţei în care s-a discutat cazul Gelu Voican Voiculescu (doar parţial – bănuiesc că partea legată de GVV). E destul de neclar acest proces verbal, scrie acolo doar atît referitor la caz:

 

S/DI/I/488/16.02.2009 – S/DJ/293/08.01.2010 – Art. 3 lit. z – VOICULESCU GELU VOICAN – revoluţionar

Colegiul aprobă cu 6 voturi „pentru” şi 2 împotrivă (D. Petrescu, V. Ţârău) eliberarea unei adeverinţe cu menţionarea în preambul a elementelor din dosar

Revoluția din Baia Mare comentată la TVR (video)

O secvență din emisiunea TVR din decembrie 1989 cu filmări din Baia Mare, comentate mobilizator de crainicul Victor Ionescu. Prezentată la TVR probabil prin 24-25 decembrie 1989.

Transcriere înregistrare: