Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani Aprilie 29, 2015


Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Intrarea se face dinspre strada Oituz. În dreapta jos – fintîna punctelor cardinale. În stînga jos – Piaţa Unirii.

Vineri 24 aprilie la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a desfăşurat o conferinţă de presă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Am fost şi eu prezent la acea conferinţă de presă şi am folosit prilejul pentru a povesti jurnaliştilor despre recenta hotărîre CEDO legată de generalii Chiţac şi Stănculescu, ignorată de presă (linc). Am fost curios să văd cîţi ziarişti vor prelua ştirea dacă sînt informaţi direct asupra ei. Din cîte am observat mai apoi prin căutări pe internet, doar Adriana Mîţ de la saitul pressalert a scris acum despre înfrîngerea la CEDO a celor doi foşti generali, într-un articol (linc) în care mă citează cu numele greşit „Marcel Mioc”. Bagseama că cenzura n-a dispărut din România şi chiar există un consemn la anumite publicaţii să nu se pomenească cazul amintit de la CEDO, nu e vorba doar de lipsă de informare.

Memorial15_2015Tot cu acest prilej a fost prezentat şi numărul 1/2015 al revistei „M’89” editată de Memorialul Revoluţiei şi o expoziţie cu coperţile numerelor de revistă de pînă acum, realizate de Traian Abruda. Revista „M’89” nr. 1/2015 conţine studii de Richard Andrew Hall (un fragment din teza sa de doctorat „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România postceauşistă” din care pe acest blog am prezentat mai multe fragmente – vezi pagina „Analize despre revoluţia din 1989”), Lucian Vasile Szabo, Lucian Ionică şi Dumitru Tomoni, o relatare a lui Anatol Petrencu despre simpozionul organizat de „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 2014, un articol al preotului Ionel Popescu „Biserica şi idealurile revoluţiei din decembrie 1989”, rubrica „Colaje de celuloid” de Liza Kratochwill în care sînt transcrise unele înregistrări video din timpul revoluţiei, articole despre perioada comunistă de Cristina Tudor, Loredana Tănasie şi Simona Mocioalcă, recenzii la cărţile „Teză la istorie” de Cati Daşcău şi „Turma marelui urs” de Costel Balint făcute de Simona Mocioalcă respectiv Adina Hornea Abruda, relatări de la diferite activităţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”.

Deasemeni s-au împărţit diplome mai multor persoane care au ajutat „Memorialul Revoluţiei” de-a lungul vremii. Inclusiv eu am primit o diplomă.

În cadrul conferinţei de presă s-a împărţit participanţilor şi un bilanţ al activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” în cei 25 de ani de existenţă. Bilanţul a fost întocmit de conducerea asociaţiei. Îl reproduc mai jos.

După 25 de ani…
Bilanţ şi planuri la Asociaţia Memorialul Revoluţiei

• 13 monumente, un fragment din zidul Berlinului la sediu, Biserica Monument de la Popeşti-Leordeni, Complexul Memorial de la Cimitirul Eroilor
• Pe plan editorial mai mult de 50 de publicaţii apărute, zeci de pliante şi alte materiale informative
• Terra de informaţii stocate despre Revoluţie şi comunism, arhivă audio-video, de presă, de fotografii, şi bibliotecă aferentă Centrului Naţional de Documentare şi Informare Publică despre decembrie 1989
• Zeci de conferinţe şi simpozioane organizate de noi, respectiv la care am participat
• Sute de studenţi, masteranzi, doctoranzi şi cercetători care au consultat baza noastră de date, unii făcându-şi lucrări tematice despre Revoluţie
• Peste 50 de mii de vizitatori la Muzeul Memorialul Revoluţiei printre care sute de personalităţi, ambasadori, miniştri şi diplomaţi
• Peste 30 de expoziţii în ţară, şi peste 25 de invitaţii în străinătate pe care le-am putut onora cu expoziţia şi fim.
• Peste 25 de expoziţii ale unor artişti la Memorial, prezentări de carte şi alte întruniri
• Filme şi documentare realizate de noi despre Revoluţie, Memorial şi monumentele Eroilor Martiri

Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Timişoara a fost înfiinţată în 26 aprilie 1990, cu scopul statutar de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Între 1990-1999 asociaţia a colaborat cu artişti reprezentativi din Timişoara şi Bucureşti, reuşind să ducă la bun sfârşit ridicarea unui Complex Memorial în Cimitirul Eroilor şi a 12 monumente, amplasate în zonele represiunii din Timişoara. Anul trecut, în 16 decembrie, cu ocazia comemorării a 25 de ani de la Revoluţie, a fost sfinţit în curtea Memorialului Revoluţiei, de către prelaţi de la Mitropolia Banatului şi Arhiepiscopia Timişoarei, în prezenţa oficialităţilor locale, al 13-lea monument, Coloana Eroilor Revoluţiei, creaţie a sculptorului timişorean Eugen Barzu.
În anul 1995, în cadrul Asociaţiei Memorialul Revoluţiei, s-a constituit centrul de Cercetare, Documentare şi Informare Publică despre Revoluţia din Decembrie 1989, iar în anul 2000, prin Legea nr. 46, Memorialul Revoluţiei a fost declarat obiectiv de interes naţional. 11 ani mai târziu, în 2011, Memorialul Revoluţiei este declarat ansamblu de utilitate publică.
Scopul declarat al centrului este să fie un mijloc operativ de informare publică privind Revoluţia Română din Decembrie 1989, pe care doreşte să o circumscrie evenimentelor cruciale ale anului 1989 din Europa.
Memorialul Revoluţiei concentrează, în spaţii funcţionale şi cu tehnici adecvate, mărturii pe suport celulozic, audio, video şi electronic, care sunt integrate, treptat, într-o bază de date digitalizată.
25 de ani înseamnă pentru Memorialul Revoluţiei foarte mult, începând cu momentul de constituire şi până în prezent, când aspiraţiile iniţiale ale fondatorilor au devenit, în timp, realitate. Îi amintim, în cele ce urmează, pe toţi cei care au pus bazele Memorialului Revoluţiei: ing. Vilmos Soós, dr. ing. Gheorghe Ciuhandu, Camelia Lupu, dr. Virgil Feier, prof. Liviu Ciocârlie, dr. ing. Victor Gioncu, acad. Dan Mateescu, ing. Alexandru Dan, arh. Mihai Botescu, dr. ing. Teodor Ciomocoş, dr. ing. Gheorghe Mercea, ec. Nicolae Secoşan, arh. Radu Grumeza, arh. Nicolae Dancu, ing. Vasile Percec, arh. Mircea Crăculeac, arh. Şerban Sturza, arh. Ionel Pop, arh. Dan Popa, artiştii plastici Constantin Flondor-Străin, Doru Tulcan, Leon Vreme, ing. Kurt Müller, ing. Sorin Neagoe, dr. Florian Gâldău, ing. Eugen Duşoi, dr. Nicolae Corneanu (Mitropolitul Banatului), ulterior semnând adeziuni şi arh. Pompiliu Alămorean, arh. Dan Radoslav, arh. Sanda Murdunescu, Alexandru Factor, Ştefan Dună, ing. Vasile Ciupa, dr. Traian Orban, Ioan Bânciu, Ilie Stroe, Victor Popa şi Constantin Arcan.
Intelectualii care s-au înscris ulterior în Asociaţia Memorialul Revoluţiei au dorit să păstreze vie memoria Eroilor-Martiri, prin ridicarea unor monumente pe locurile unde au avut loc ciocniri sângeroase, realizate de sculptorii: Victor Gaga (Fântâna Martirilor, în spatele Grădinii de vară „Capitol”), Petru Jecza (Pietà, la Podul Decebal şi Martirii, în spatele Muzeului Banatului), Marian Zidaru (Biserica plângătoare, în Piaţa Küttl), Béla Szakács (Omul ţintă, în Piaţa 700), Paul Vasilescu (Eroica, în Calea Lipovei), Ştefan Călărăşanu (Clopotul Libertăţii, în Piaţa Traian), Ingo Glass (Deschidere, lângă Spitalul Judeţean), Silvia Radu (Sfântul Gheorghe, în Piaţa Sfântul Gheorghe), Gheorghe Iliescu-Călineşti (Evoluţie, lângă Hotelul „Continental”), Constantin Popovici (Învingătorul, pe Bd. Take Ionescu) şi Ştefan Kelemen (Monument omagial, în Complexul Studenţesc). Tot omagial este şi Complexul Memorial din Cimitirul Eroilor, care cuprinde: monumentul vertical cu flacăra eternă, proiectat de arh. Ionel Pop, Capela Eroilor, concepută de arh. Pompiliu Alămurean, şi mormintele simbolice, proiectate de arh. Liviu Brebe.
Memorialul Revoluţiei adăposteşte săli de expoziţii şi de proiecţie de filme, sala de conferinţe „George Şerban”, sala de colecţii de ziare „Iosif Costinaş”, Sala Monumentelor, Capela Eroilor (la parter), două săli de arhivă, o sală de istorie orală, precum şi o bibliotecă dotată cu cărţi despre Revoluţie şi comunism.
Prima expoziţie itinerantă de fotografii, intitulată „Revoluţia Română din Decembrie 1989 în imagini”, am realizat-o în octombrie 1998, când am prezentat-o publicului timişorean. De-a lungul anilor, am refăcut fotografiile şi am vernisat mai multe expoziţii referitoare la Revoluţia Română din Decembrie 1989. Timişorenii au mai avut prilejul să vadă expoziţiile noastre la Penitenciarul din Timişoara (2004), la Muzeul Banatului (2006), la Zilele Cartierului Martirilor (2012, 2013 şi 2014) şi la diferite şcoli şi biserici.
Expoziţia itinerantă de fotografii a fost vernisată şi în ţară: la Teatrul Naţional din Târgu Mureş (2003), la Muzeul Naţional de Istorie (2004) şi la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (2006), la Braşov, la Jimbolia (2005 şi 2010), la Lugoj (2005 şi 2010), la Oradea, la Biblioteca Universitară din Cluj-Napoca, la Arad (2006), la Sânnicolau Mare (2010 şi 2013), la Făget (2011), la Caransebeş (2011 şi 2013), la Reşiţa (2011), la Comloşu Mic (2011) şi la Buziaş (2011).
Referitor la participările noastre pe plan extern, amintim cele mai importante vernisaje internaţionale: Vârşeţ / Serbia (2003), Sopron / Ungaria (2003), Jena / Germania (Universitatea „Friedrich Schiller“, 2004), Gera / Germania (Primărie, 2004), Teistungen / Germania (Grenzlandmuseum Eichsfeld, 2004), Mannheim / Germania („Săptămâna Europei”, 2005), Erfurt / Germania (Parlamentul landului Thüringen, 2005/2006), Viena / Austria (Institutul Cultural Român, 2009), Berlin / Germania (Institutul Cultural Român, 2009), München / Germania („Zilele Culturii Române”, 2009), Hamburg / Germania (2009), Praga / Cehia (simpozion organizat de Radio „Europa Liberă”, 2009), Leipzig / Germania (Simpozionul Dictatura SED-ului – 20 de ani. Restituire – Un bilanţ, 2010), Varşovia / Polonia (Institutul Memoriei, 2010), Budapesta / Ungaria (Institutul Cultural Român, 2011), Berlin / Germania (Institutul Cultural Român, 2011), Ariola / Italia (Institutul de Instrucţie Superioară „Alessandro Lombardi”, 2013), Micherechi şi Szeged / Ungaria (2013), Veneţia / Italia (2014), Karslsruhe / Germania (Cercul de Prietenie Karlsruhe-Timişoara, 2014), Roma / Italia (2014) şi Gyula / Ungaria (2014).
Pe lângă expoziţiile legate de Revoluţia Română, Memorialul Revoluţiei a găzduit şi alt gen de expoziţii, printre care amintim: expoziţia de pictură a artistei timişorene Sanda Lăzărescu (2001); expoziţia de fotografie a fotografului profesionist Sandu Ghinea (2001); expoziţia de pictură a artistei timişorene Ecaterina Neagu (2002); expoziţia itinerantă de fotografie, cu ocazia împlinirii a 13 ani de la deschiderea graniţei dintre Austria şi Ungaria (2002); expoziţia de fotografii despre activitatea sindicatului polonez „Solidaritatea”, organizată de Institutul Cultural Polonez din Bucureşti şi Fundaţia „A Treia Europă” din Timişoara (2002); expoziţia de pictură organizată de Palatul Copiilor din Timişoara (2003); expoziţia de fotografii „Astăzi, Iosif Costinaş…” (2003); expoziţia masteranzilor de la Facultatea de Arte, expoziţia de documente şi fotografii a C.N.S.A.S.-ului (2003); expoziţia „Strigăt de libertate”, pe tema primei revolte anticomuniste, izbucnite în Germania în 17 iunie 1953 (2003); expoziţia de artă decorativă a elevilor timişoreni – (2004); expoziţia „O cronologie a războiului rece 1945-1989”, realizată de Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (2008), precum şi „Solidari cu România”, vernisată de Institutul Memoriei de la Varşovia (2010) – ambele donate Memorialului Revoluţiei; expoziţia de fotografii realizată de Dumitru Ciurea Dick în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Timiş (2013); expoziţia de fotografii „Expoziţie la… expoziţie” a dr. George Copăceanu (2013); expoziţia „Epoca Ceauşescu – pictură în stil naiv” a artistei germane Herma Köpernik-Kennel (2014); expoziţia CU(I)B de Pictură, Instalaţii şi Sculptură a studenţilor şi masteranzilor de la Facultatea de Arte din Timişoara (2014), expoziţia „’89 din uşă” a artistei timişorene Suzana Fântânariu (2014), expoziţia de fotografii a arhitectului Mihai Botescu (2014).
Din iunie 2014 expoziţiile temporare sunt vernisate în „Galeria ’89” a Memorialului Revoluţiei, care poartă amprenta artistului vizual timişorean Pavel Vereş, ultimele vernisaje fiind deschise de două dintre personalităţile vieţii culturale timişorene: Marcel Tolcea şi Robert Şerban.
Tot în plan artistic am realizat câteva filme despre Revoluţie, am tradus şi subtitrat altele. Filmul documentar prezentat turiştilor, „Noi nu murim!” (în regia lui Gabriel Burza, după un scenariu de Olivian Dulea), poate fi vizionat în opt limbi: română, engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, maghiară şi sârbă, fiind în lucru traducerile în olandeză şi poloneză. „In Memoriam” (2003), „Spirit de neuitare” (2007) şi „Destin ’89” (2010) sunt alte producţii proprii, proiectate la cererea turiştilor
Pentru a veni în sprijinul tinerilor creatori, Memorialul Revoluţiei a fost gazda mai multor ediţii ale „Student Fest-ului” timişorean, între anii 2001-2003, apoi a Salonului de artă pentru liceenii fără profil artistic, Ediţia a II-a, şi a expoziţiei de pictură şi desen „Mama şi copilul”, de la Casa Copiilor din Freidorf. Tot la Memorial au avut loc o serie de întâlniri ale unor studenţi din diverse organizaţii culturale.
De-a lungul anilor, au fost organizate la Memorialul Revoluţiei numeroase lansări de carte, vizând Revoluţia, cât şi alte teme de interes din istoria românească recentă.
Prima noastră apariţie editorială a fost în anul 2001, volumul Întrebări cu şi fără răspuns, îngrijit de regretatul jurnalist timişorean Iosif Costinaş. Au urmat altele şi altele: broşurile şi hărţile cu monumentele Revoluţiei; albumul Atunci ne-am mântuit de frică; catalogul cu desene realizate de copii pe tema Revoluţiei din 1989 (2009); albumul foto 20 de ani de la Revoluţie: 1989-2009, conceput în română, engleză şi germană (2009); Procesul de la Timişoara, vol. I-IX (2004-2010); Procesul lui Nicu Ceauşescu, vol. I (coordonator Gino Rado, 2010), Jurnalişti, Eroi, Terorişti (autor Lucian-Vasile Szabo, 2009); Panică la Cotroceni (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); O Revoluţie, un Memorial (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); Mass-media, represiune şi libertate (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); Atentat împotriva Revoluţiei Române (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010).
Din 2011 avem propria noastră editură, sub egida căreia au văzut lumina tiparului: buletinele ştiinţifice apărute începând cu acest an, precum şi ediţiile în limba engleză şi germană ale buletinelor ştiinţifice, o sinteză a celor mai interesante articole din ediţiile în limba română (2013-2014); Procesul lui Nicu Ceauşescu, vol. II (coordonator Gino Rado, 2011); Decembrie, stare de urgenţă (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2011); Lugoj, Decembrie 1989 (coordonator Gino Rado, 2011); Candelă împotriva timpului (autori Titus Suciu şi Vasile Bogdan, 2011); Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea Revoluţiei Române din 1989. Timişoara – Decembrie 1989 (coordonator Gino Rado, 2011); Victimele Revoluţiei. Timişoara – 1989 (coordonator Romeo Bălan, 2011); Sindromul Timişoara 1989 (autor Lucian-Vasile Szabo, 2013); Procesul de la Timişoara: audierea în cadrul urmăririi penale a celor 21+4 inculpaţi (coordonator Gino Rado, 2013); Revoluţia din 1989 în spitalele timişorene (autor Lucian-Vasile Szabo, 2014); Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989: volumul I – Cronologia şi victimele Revoluţiei (coordonator Lucian Ionică, 2014) şi volumul II – Documente ale Revoluţiei (coordonatori Romeo Bălan şi Gino Rado, 2014) şi albumul de fotografii al arhitectului Mihai Botescu, Timişoara, oraşul libertăţii româneşti (2014).
Începând din anul 2010, cărţile Memorialului Revoluţiei sunt lansate în Sala „Orizont” a Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, în prezenţa prof. dr. Cornel Ungureanu, critic literar şi redactor-şef al revistei literare timişorene „Orizont”.
Activitatea noastră de cercetare, patronată de Centrul Naţional de Cercetare, Documentare şi Informare Publică despre Revoluţia Română din Decembrie 1989, a implicat şi organizarea unor simpozioane ştiinţifice la 7, 10, 15, 20, 22 şi 25 de ani de la căderea comunismului, precum şi a unor întâlniri mai restrânse, în decembrie, cu prilejul comemorării Revoluţiei, temele atinse fiind comunismul şi Revoluţia.
Dintre personalităţile care ne-au trecut pragul amintim: Majestatea Sa Regele Mihai I al României; ambasadorii S.U.A, James Rosapepe şi Mark Gitenstein; ambasadorii Franţei, Philippe Etienne şi Phillippe Gustin; ambasadorii Olandei, Pieter Jan Wolthers şi Johannes Hendrik Mattheus; Alfred Hans Körner, Consulul Republicii Federale Germania în Transilvania; Johannes Dietrich, şeful Secţiei Juridice şi Consulare de la Ambasada Republicii Federale Germania din Bucureşti; Rene Kubášek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti; Ion Iliescu; Emil Constantinescu; Petre Roman; Adrian Cioroianu; Crin Antonescu; Mugur Isărescu; Andrei Marga; Mihaela Ioana Kaitor; Maria Grapini; Daniel Constantin Barbu; academicianul Alexandru Zub; Andrei Pippidi; Marius Oprea; Emil Şimăndan; Mirko Atanacković, de asemenea, cetăţean de onoare al Timişoarei; Mariana Nicolescu; Alexandru Arşinel; Ileana Popovici; Ion Caramitru; Sergiu Nicolaescu; Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena şi cetăţean de onoare al Timişoarei; Sorin Petrescu şi Ciprian Radovan.
Lista se continuă cu personalităţi care ne-au vizitat de cel puţin 2 ori, unele chiar mai des: ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Werner Hans Lauk; ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehe în România, Jiří Šitler; ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygieł; consulii Germaniei la Timişoara, Rolf Maruhn şi Klaus Christian Olasz; viceconsulul Germaniei la Timişoara, Siegfried Geilhausen; consulul onorific al Republicii Cehe la Timişoara, Ştefan Moţec; consulul onorific al Olandei şi al Ţărilor de Jos la Timişoara, Marius Popa; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; generalul Dan Voinea; Monica Macovei; Anneli Ute Gabanyi; Ana Blandiana; Romulus Rusan; Lavinia Betea; Ben-Oni Ardelean, senator; Nicolae Robu, primarul Timişoarei; Eugen Dogariu, prefectul judeţului Timiş; Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi conf. dr. Mihaela Bucin şi lect. dr. Peter Weber, de la Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii Pedagogice „Juhás Gyula” din Szeged, Ungaria.
Şi politicienii din Germania şi-au manifestat interesul de a vizita Memorialul Revoluţiei, astfel că ne-au trecut pragul vicepreşedinta Bundestag-ului, Susanne Kastner, precum şi importante delegaţii de parlamentari, cum ar fi cele conduse de deputatul Werner Jostmeier şi de Hartmut Koschyk, însărcinatul Guvernului Federal pentru problemele emigranţilor şi minorităţilor naţionale.
Memorialul Revoluţiei s-a aflat şi în atenţia prelaţilor, care au participat la multe dintre acţiunile noastre: Înalt Preasfinţitul Leo, Mitropolit de Helsinki; Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului; Înalt Preasfinţitul Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului; Preasfinţitul Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului; Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-Vicar la Mitropolia Banatului; preot Popescu Ionel, vicar administrativ la Arhiepiscopia Timişoarei; preot vicar foraneu Nicolae Teodorescu; părintele protopop Branislav Stancovici de la Episcopia Ortodoxă Sârbă din Timişoara; preot Nikola Laus, econom diecezan la Episcopia Romano-Catolică din Timişoara; părintele Zsombor Kovács de la Biserica Evanghelică-Luterană, Sinodo-Prezbiteriană din Timişoara şi părintele Csaba Fazakas, preot reformat.
În 2 iunie 2011 s-a împlinit unul dintre cele mai de suflet proiecte, iniţiat şi dorit de toţi urmaşii Eroilor Martiri, realizarea unei biserici-monument la Popeşti-Leordeni, pe locul unde a fost aruncată cenuşa victimelor Revoluţiei de la Timişoara. Proiectul a fost susţinut continuu, ani de zile, de Asociaţia Memorialul Revoluţiei şi concretizat cu sprijinul Ministrului Apărării de atunci, domnul Gabriel Oprea.
Biserica de lemn, suspendată deasupra canalului, constituie, alături de monumentul Eroilor şi gura propriu-zisă a canalului, un loc de pelerinaj în decembrie, în memoria victimelor Revoluţiei de la Timişoara.
Activităţile desfăşurate la Memorialul Revoluţiei au fost apreciate de organizaţii şi instituţii culturale, care ne-au invitat să participăm la diferite cursuri, seminarii şi prezentări. Printre acestea se numără: Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, Muzeul Banatului, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, Institutul Intercultural Timişoara, Asociaţia Metrucub, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, Universitatea de Vest din Timişoara, Agenţia de Dezvoltare Europeană DKMT, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. Institutul Memoriei şi Solidarităţii Europene ne-a propus să fim gazda unor evenimente organizate în 5-6 septembrie 2014, la Timişoara, cu prilejul unui traseu efectuat de un grup de tineri în diferite oraşe europene, menit să rememoreze schimbările survenite după 1989.
În cadrul Asociaţiei Memorialul Revoluţiei a activat periodic Corala Memorial (2003-2014), care a câştigat numeroase premii româneşti şi internaţionale, marcând, şi pe plan muzical, alături de noi, momentele noastre aniversare.
La sfârşitul anului 2011, după un şir lung şi istovitor de procese nedrepte, a trebuit să părăsim sediul de pe Str. Ungureanu şi s-o luăm de la început într-o fostă cazarmă militară. Treptat, am depus eforturi considerabile de renovare şi aici, am amenajat un etaj cu birouri, săli de arhive şi de expoziţii, bibliotecă, precum şi un parter funcţional. În sediul actual avem şi o parcare în care pot staţiona maşini, microbuze şi autocare şi o curte unde am amplasat în decembrie 2012 un fragment din Zidul Berlinului, iar în decembrie 2014 monumentul Coloana Eroilor Revoluţiei, al artistului timişorean Eugen Barzu.
O atenţie deosebită acordăm felului în care le prezentăm Revoluţia Română vizitatorilor interesaţi, iar statistica arată că numărul celor care ne sunt oaspeţi a crescut de la an la an, cu puţine excepţii, cum ar fi anul 2012, când am fost nevoiţi să ne mutăm într-un sediu nou, pe care l-am şi renovat din mers. De fapt, periodic s-au efectuat numeroase lucrări de renovare, reparare şi reabilitare la sediul de pe Str. Ungureanu şi, cu toate acestea, datele noastre statistice privind afluenţa de vizitatori au indicat un real succes. Astfel, am avut 1680 de vizitatori în 2003, 1386 în 2004, 1850 în 2005, 2141 în 2006, 2294 în 2007, 2671 în 2008, 2767 în 2009, 3292 în 2010, 3758 în 2011, 2378 în 2012, 5618 în 2013 şi 7160 în 2014.
De câţiva ani am intrat în circuitul „nopţii muzeelor”, prin care ne promovăm activitatea mai ales pe plan local. Există chiar firme de turism („World Sydney Travel” din Bucureşti, „Pan Travel” din Cluj-Napoca, „Reise Club” din Copenhaga, Balkania Tour din Bulgaria) care ne caută constant şi ne aduc grupuri organizate de turişti.
Dezideratele noastre se împlinesc pas cu pas şi încă ne propunem foarte multe şi pentru viitor, dorind să aducem cât mai aproape de toţi cei interesaţi istoria noastră recentă.

Mai citeşte:
Asociaţia “Memorialul Revoluţiei” s-a mutat în sediu nou
4 cărţi noi despre revoluţie
Asociaţia Memorialul Revoluţiei – apariţii editoriale în 2010
Destin ’89 – scurte impresii
Asociaţia “Memorialul Revoluţiei” – 20 de ani de la înfiinţare. Precizări despre “culisele scrierii istoriei”
Jaf la asociaţia “Memorialul Revoluţiei”
Asociaţia “Memorialul Revoluţiei” e cu conturile bancare blocate. Activitate pe 2011
Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”

 

One Response to “Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani”

  1. Liza Kratochwill Says:

    Capitolul ” Colaje de celuloid” – constă în studii,interviuri, articole ale jurnalistei și specialistei în tipuri și forme de comunicare în masă, Liza Kratochwill,titular al secției istorie Orala, care sunt argumentate și completate, în conformitate cu rigorile specialiștilor,de fragmente,reproduceri,puneri în text , dacă vreți, nicidecum transcrieri, a unor materiale audio-video, ca izvor.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s