Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Noi atacuri la adresa libertății economice Mai 13, 2015


Piață din Bacău, mai 2015 după intrarea în vigoare a legii care chipurile ocrotește producătorii agricoli. Sursa: activenews.ro

Piață din Bacău, mai 2015, după intrarea în vigoare a legii care chipurile ocrotește producătorii agricoli. Sursa: activenews.ro

De la 1 mai toți țăranii trebuiau să se conformeze cerințelor impuse de legea piețelor nr. 145/2014 (linc). Asta înseamnă să obțină un atestat de producător și un carnet de comercializare. Fără acestea nu mai au dreptul să vîndă, și nici măcar să transporte produsele agricole pe care le obțin pe propriile terenuri. Atestatul de producător trebuie înnoit în fiecare an și vizat la fiecare semestru la primărie (bătaie de cap suplimentară pentru toți și mai ales pentru cei care locuiesc în sate care nu sînt reședință de comună).

Sînt stabilite amenzi de la 15000 la 22500 lei pentru persoanele care vînd produse agricole fără atestat de producător și carnet de comercializare, ori de la 7500 la 15000 lei pentru cei care au atestat de producător și carnet de comercializare, dar vînd produse care nu sînt obținute în ferma proprie. Amenzi care pot ajunge la 10000 lei (ceva mai mici pentru persoane fizice) și confiscarea mărfii sînt stabilite pentru transportarea produselor agricole fără ca transportatorul să aibă la el fila din carnetul de comercializare. Chiar și cînd un producător își transportă propria producție poate primi amendă între 3000 și 4000 lei dacă n-a completat fila din carnetul de comercializare. Alte amenzi sînt stabilite pentru folosirea necorespunzătoare a carnetului de comercializare ori neafișarea etichetei mărfii, iar primarii care eliberează atestate de producător ori carnete de comercializare încălcînd legea pot fi amendați cu între 15000 și 22500 lei.

„Au reușit să-i gonească pe țărani… În Bacău, în Piaţa Centrală, tarabele erau aproape goale!” este efectul legii constatat de Tudor Matei, într-un articol de pe activenews (linc). În alte localități, în care autoritățile locale n-au fost atît de sîrguincioase în aplicarea legii, poate efectul n-a fost atît de drastic. Dar, pe măsură ce legea se va aplica, efectul va fi anume alungarea țăranilor din piețe, spre bucuria supermarcheturilor care își văd eliminată concurența.

Nu-mi dau seama cum vor mai putea să vîndă în piață culegătorii de urzici, zmeură, mure ori ciuperci din pădure, care nu au cum să primească atestat de producător căci nu cultivă plantele respective pe terenuri proprii.

Culmea fățărniciei este că politicieni care, prin legislația impusă, au asigurat eliminarea micilor comercianți și producători de pe piață, implicit creșterea profiturilor supermarcheturilor, fac demagogic scandal că profiturile supermarcheturilor sînt prea mari. Un lider PNL a declarat recent supermarketurile din România au aproape 100% profit după ce îşi plătesc furnizorii, ceea ce „înseamnă hoţie” (linc). Alți politicieni se declarau indignați de creșterile de prețuri de pînă la 25% făcute de supermarketuri (linc) înaintea scăderii TVA de la 24% la 9% (cînd probabil se va face o mică reducere de prețuri, cu folos propagandistic atît pentru guvern cît și pentru supermarcheturi).

În scopul asigurării unui profit cît mai mare pentru marile lanțuri de magazine, de preferință străine, și a exploatării cît mai eficiente a țăranilor români, se face și demagogia împotriva intermediarilor care vînd în piețele agro-alimentare, a așa-numitei „mafii a piețelor”. În același scop se prevăd măsuri ca locurile din piețe să fie date numai producătorilor cu atestat de producător, ca să nu ajungă la „mafia piețelor”. De fapt intermediarul este un participant legitim în economia de piață. Supermarcheturile (blamate demagogic dar încurajate legislativ) tot niște intermediari sînt. Ce poate face producătorul agricol care vede că supermarchetul îi oferă un preț de nimic pentru roada sa și obține profit de 100%, ceea ce „înseamnă hoție”, cum grăia vicepreședintele PNL Costel Caraș? Se poate smiorcăi, poate să încerce să-și vîndă direct producția ori poate căuta alt intermediar decît supermarchetul. Vînzarea directă a producției nu e însă la îndemîna oricui. Locurile în piețele țărănești din orașe sînt limitate și s-a dus de mai mulți ani o politică de micșorare numerică a lor și de creștere a chiriei pentru ele. Mulți producători sînt prea ocupați cu producția și n-au timp să vîndă personal ceea ce produc, iar acum sînt amenzi zdravene și dacă un producător vinde marfă luată de la alți producători. Tarabele din piețe, a căror chirie costă destul de mult, în general se închiriază pe o lună întreagă în avans, iar unii producători mici n-au marfă pentru o lună întreagă. O variantă avantajoasă pentru producătorul agricol care nu vrea să se lase exploatat de supermarchetul care ia profit de 100% e să apeleze la „țiganii” și „bișnițarii” din piețe, la așa-numita „mafie a piețelor” hulită de politicieni, căci mafioții ăștia se mulțumesc și cu 25% profit. Astfel, și producătorul agricol ar putea primi mai mulți bani, și orășenii ar putea găsi produse mai ieftine. Dar au avut grijă politicienii să limiteze și alternativa asta.

Nu interzicerea intermediarilor în piețe este soluția, ci mărirea numărului de locuri în piețele țărănești din orașe. La Timișoara, după aprecierea mea, numărul de locuri în piețele țărănești ar trebui triplat și ar trebui deschise piețe noi. De pildă – există piață în Badea Cîrțan, ar trebui deschisă o altă piață țărănească și în Piața Traian. Astfel ar fi locuri destule și pentru producători și pentru intermediari, ar dispare problema că producătorii n-au loc în piețe din pricina intermediarilor, iar accesul orășenilor la marfa țăranilor ar fi înlesnit. Orice restricții ale negoțului cu produse agricole ar trebui eliminate – trebuie să se înțeleagă că nu e nimic odios ca cineva să vîndă marfă pe care n-a produs-o el personal. Asta se cheamă economie de piață, libertate economică, care trebuie să fie disponibilă și pentru cetățenii români amărîți, nu numai pentru marile lanțuri de magazine cu acționariat străin. Supermarcheturile vor reduce atunci prețurile și vor accepta profituri mai mici de 100% nu pentru că se sperie de declarațiile politicienilor, ci pentru că vor fi obligate de libera concurență.

În loc de libertate economică pentru micii producători și neguțători, parlamentarii, sesizînd nemulțumirea populară față de marile lanțuri de magazine, vor să aducă restrîngeri la libertatea economică a acestora. Deputații liberali Nini Săpunaru și Tinel Gheorghe au inițiat un proiect de lege prin care hipermagazinele să fie obligate să se închidă duminica (linc). Astfel s-ar revitaliza comerțul tradițional, spun domniile lor.

Cu cîțiva ani în urmă puteam să cumpăr marfă din piața țărănească la Timișoara și la 12 noaptea. Erau țărani care dormeau în piață, lîngă marfă, și ca s-o păzească, și fiindcă nu aveau bani de hotel. Dar au apărut comentarii că un asemenea negoț e necivilizat și acum seara piața se închide. Ăsta-i de altfel unul din motivele pentru care unii țărani au renunțat să vîndă direct – nu cîștigau destul ca să-și plătească și hotelul și era mai rentabil să dea marfa unui intermediar care, locuind în Timișoara, nu are de plătit hotel. Dacă se dorește revitalizarea comerțului tradițional, nu restrîngerea libertății economice a supermarcheturilor e soluția, ci redarea libertății economice pentru micii producători și neguțători. Piețele ar trebui deschise non-stop. Angajații administrației piețelor au program de muncă de doar 8 ore? Nici o problemă, piața ar putea funcționa și fără ei. Chiria tarabelor e deja plătită și n-ar fi nici o problemă dacă după o anumită oră n-ar mai exista în piață nici un birocrat care să verifice că marfa e etichetată și se respectă alte 100 de reguli ale negoțului „civilizat”. Exact lipsa birocraților înseamnă „comerț tradițional”!

Mai citeşte:
Ambalarea şi etichetarea obligatorie – metodă prin care Statul Maximal elimină de pe piaţă micii producători
Uniunea Europeană interzice libera concurenţă
Uniunea Europeană ustură la buzunar: Gazul metan. În pregătire: centralele de apartament
Zadarnicele proteste ale lăptarilor
Mişcă? Impozitează-l! Încă mai mişcă? Reglementează-l! Dă faliment? Subvenţionează-l!
Acordul comercial – armă juridică a birocraţilor în lupta împotriva liberei concurenţe. Cazul Pencoop Timişoara
Uniunea Europeană ustură la buzunar: De ce s-a scumpit evacuarea gunoiului la Timişoara
Isteria suprareglementărilor: Senatul a aprobat o lege care interzice fumatul în spaţiile publice închise
Ronald Reagan, citate
O problemă neglijată de Traian Băsescu: schimbarea legislaţiei pentru a reduce “necesarul de birocraţie”
Statul maximal ia avînt în guvernarea PSD. Limitarea plăţilor cu bani peşin
Cursurile speciale de calificare şi asigurările obligatorii – mod prin care Statul Maximal limitează concurenţa
Statul Maximal se opune liberei concurenţe în domeniul transporturilor
Ofensiva ideologiei Statului Maximal continuă: Legea picnicului
Statul maximal limitează concurenţa în telefonie, televiziune prin cablu şi internet
Taxa forfetară pentru IMM: Libertate economică, dar nu pentru căţei
Libertate economică, dar nu pentru căţei (2)
În apărarea taximetriştilor piraţi
Nouă ofensivă a ideologiei statului maximal: Legea taximetriei

 

One Response to “Noi atacuri la adresa libertății economice”

  1. Magyari Erno Says:

    Analiza este pertinenta abordat intr-un spirit de profunda exigenta, modul in care este distrusa o categorie sociala. Dezgustator cum acesti alesi al poporului imping spre prapastie oamenii pe care, ar trebui sa-le slujeasca. Taranii pot sa se apere de aceste abuzuri prin proteste sau prin realizarea unor cooperative. Populatia orasaneasca la randul sau ar putea sa-si dea o lectie hyper-super marketurilor (ca sa se uite de concurenta neloiala), prin aprovizionare direct de la tarani al alimentelor. Acest lucru n-ar fi un sacrificiu mare din partea lor, avand in vedere ca produsele taranilor (legume,fructe, mezeluri, carne, lactate, gemuri, compoturi) sunt mai gustoase , mai sanatoase (lipsite de conservanti daunatoare la sanatate) , uneori si mai ieftine decat produsele aflate pe rafturile marketurilor.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s