Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (89). Cugir Mai 18, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia

În acest fragment prezint victime din Cugir, județul Alba.

13. Parte vătămată Pal Andrei (Alba) – rănit
14. Parte vătămată Sabău Simona Maria (Alba) – rănit
15. Parte vătămată Culda Dorel (Alba) – rănit
16. Parte vătămată Heinrich (fost Lungu) Dumitru (Alba) – rănit
17. Parte vătămată Silaghi Andrei (Alba) – rănit
18. Parte vătămată Muntean Ioan (Alba) – rănit
19. Parte vătămată Glogovetan Gheorghe (Alba) – rănit
20. Parte vătămată Bîscă Adriana Maria (Alba) – rănit
21. Parte vătămată Bălan Ciprian (Alba) – rănit
22. Parte vătămată Groza Ioan (Alba) – rănit
23. Parte vătămată Marian Mircea (Alba) – rănit
În mun. Cugir, în data de 21.12.1989, în cursul manifestaţiei care a avut loc în faţa sediului Miliţiei Cugir, au fost răniţi prin împuşcare 37 de manifestanţi.
Între aceste victime se afla şi Pal Andrei, Sabău Simona Maria, Culda Dorel, Heinrich (fost Lungu) Dumitru, Silaghi Andrei, Muntean Ioan, Glogovetan Gheorghe, Bîscă Adriana Maria, Bălan Ciprian, Groza Ioan şi Marian Mircea care, fiind audiaţi şi în dosarul nr. 97/P/1990, au solicitat continuarea cercetărilor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea lor, o parte dintre aceştia constituindu-se şi părţi civile în cauză.
Conform actelor existente la dosarul cauzei, împrejurările în care s-a produs rănirea prin împuşcare a celor 37 de manifestanţi, cu ocazia manifestaţiei din data de 21.12.1989, din faţa sediului Miliţiei Cugir, au făcut obiectul dosarului nr. 6/P/1990 al Procuraturii Militare Cluj şi, ulterior, al dosarului nr. 854/P/1995 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial.
Astfel, prin rechizitoriul nr. 6/P/1990, din data de 09.03.1990, Procuratura Militară Cluj, a dispus trimiterea în judecată col. (r) Brihac Florin, fost şef al Inspectoratului Judeţean Alba al MI, pentru instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav, mr. (r) Lupeş Ghiorghe, fost şef al Securităţii Jud. Alba, pentru tentativă la infracţiunea de omor, lt. col. (r) Ceauşescu Ştefan, fost şef al Serviciului de contrainformaţii economice – Securitate Jud. Alba, pentru tentativă la infracţiunea de omor şi cpt. (r) Burian Gheorghe, fost şef al Compartimentului USLA – Securitate Jud. Alba, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi tentativă la infracţiunea de omor.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus: încetarea urmăririi penale faţă de cpt. Pop Valentin şi plt. Staicu Ilie, pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, scoaterea de sub urmărire penală a cpt. Burian Cornelia pentru tentativă la infracţiunea de omor, neînceperea urmăririi penale faţă de lt. maj. Diaconu Gheorghe, lt. maj. Mezei Dorin, lt. Avram Marius, plt. maj. Pop Ioan, toţi din cadrul Miliţiei Cugir, pentru tentativă la infracţiunea de omor.
Prin sentinţa nr. 3/15.05.1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Alba s-a dispus condamnarea la pedepse cu închisoare a inculpaţilor trimişi în judecată iar prin decizia nr. 15/04.12.1990 a Tribunalului Militar Teritorial s-a dispus trimiterea cauzei la Procuratura Militară Cluj în vederea completării urmăririi penale.
Dosarul a fost ulterior înregistrat sub nr. 854/P/1995 la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, prin ordonanţa din data de 04.03.1996 dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală a col. (r) Brihac Florin, mr. (r) Lupeş Ghiorghe, lt. col. (r) Ceauşescu Ştefan şi cpt. (r) Burian Gheorghe.
24. Parte vătămată Todea Gheorghe (Alba)
Numitul Todea Gheorghe, fiul lui Gheorghe şi Otilia, născut la data de 23.04.1958 în com. Horea, jud. Alba, domiciliat în Sîntana, jud. Alba CNP (…), a precizat că, în data de 21.12.1989, a participat la manifestaţia din faţa Miliţiei Cugir după care, ajungând în dreptul unei librării şi văzând că aceasta era devastată de mai multe persoane, a încercat să intervină pentru a opri sustragerea de cărţi. A fost însă înjunghiat de către o persoană necunoscută, în zona plămânului drept
Conform certificatului medico-legal nr. 1281/I/A/705 din data de 20.04.1990 întocmit de Laboratorul Judeţean de Medicină Legală Alba, numitul Todea Gheorghe a prezentat leziuni (plagă penetrantă hemitoracele drept) corporale care s-au putut produce, la data de 21.12.1989, prin lovire cu corp tăietor înţepător, leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale
25. Parte vătămată Todea Traian (Alba)
Fiind audiat, la data de 14.03.2007, numitul Todea Traian, fiul lui Iov şi Maria, născut la data de 07.07.1962 în com. Meteş, jud. Alba, domiciliat în mun. Alba [Iulia] (…), a precizat că în luna decembrie 1989 activa în cadrul Miliţiei Cugir – Biroul Miliţiei Rutiere. În data de 21.12.1989 s-a aflat în sediul Miliţiei Cugir iar în jurul orei 1800-1830, întrucât manifestanţii au pătruns în clădire, a sărit pe un geam, moment în care a fost lovit cu o piatră în zona feţei iar ulterior a fost imobilizat şi agresat, cu copuri contondente, de către manifestanţii aflaţi în zona sediului Miliţiei Cugir.
Todea Traian a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care l-au agresat, producându-i leziuni care i-au pus în primejdie viaţa, şi s-a constituit parte civilă în cauză.
26. Parte vătămată Cîmpean Popescu Mircea Nicodim (Alba)
Conform adresei nr. 9040/15.12.2005 a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, numitul Cîmpean Popescu Mircea Nicodim (fiul lui Dumitru şi Domnica, născut la data de 22.10.1958 în mun. Alba Iulia, domiciliat în Bucureşti …) figurează în Registrul de internări urgenţe Oftalmologie la nr. 959/22.12.1989 cu diagnosticul: arsură corneoconjunctivală.
Fiind audiat, la data de 12.03.2008, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Cîmpean Popescu Mircea Nicodim a precizat că, în data de 21.12.1989, s-a aflat în clădirea miliţiei Cugir, la acea data fiind subofiţer (plt. maj.) de miliţie, şi că, în urma acţiunilor desfăşurate de participanţii la manifestaţia din faţa sediului Miliţiei (incendierea clădirii), a suferit arsuri la faţă şi ochi. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate şi s-a constituit parte civilă în cauză.
27. Parte vătămată Rodean Filip (Alba)
Conform certificatului medico-legal nr. 2381/I/A/1140, din data de 22.07.1992, întocmit de Laboratorul Judeţean de Medicină Legală Alba, numitul Rodean Filip (fiul lui Ştefan şi Ludovica, născut la data de 15.09.1953 în mun. Alba Iulia, domiciliat în mun. Alba Iulia …) a prezentat semne de leziuni traumatice (arsuri la faţă ochi şi mâini) care s-au putut produce, la data de 21.12.1989, prin acţiunea flăcărilor, leziuni care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiat la data de 17.11.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul 97/P/1990, Rodean Filip a precizat că în decembrie 1989 era ofiţer (cpt.) în cadrul Miliţiei Cugir – Biroul Cercetări Penale. În data de 21.12.1989 s-a aflat în sediul Miliţiei Cugir, unde a rămas şi după ce manifestanţii au incendiat clădirea. Întrucât a suferit arsuri la faţă şi mâini, în jurul orei 2330-2400, s-a deplasat la Spitalul Cugir unde a fost internat.
28. Parte vătămată Avram Ion Marius (Alba)
Fiind audiat la data de 24.11.2006, cu ocazia efectuării cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Avram Ion Marius (fiul lui Amos şi Maria, născut la data de 12.07.1961 în com. Ighiu, jud. Alba, domiciliat în mun. Alba Iulia …) a precizat că în luna decembrie 1989 era ofiţer (locotenent) în cadrul Miliţiei Cugir – Biroul Economic. În data de 21.12.1989, după ce manifestanţii au incendiat sediul Miliţiei, împreună cu alţi lucrători de miliţie, a sărit pe geamul de la secretariatul unităţii după care a fost agresat de către manifestanţi. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care l-au agresat.
29. Parte vătămată Diaconu Gheorghe (Alba)
Fiind audiat la data de 20.11.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Diaconu Gheorghe (fiul lui Nicolae şi Elisabeta, născut la data de 23.08.1951 în Strehaia, jud. Mehedinţi, domiciliat în mun. Cugir (…), jud. Alba CNP …) a precizat că în luna decembrie 1989 era ofiţer (lt. maj.) în cadrul Miliţiei Cugir – Biroul Judiciar. În data de 21.12.1989, aflându-se în sediul Miliţiei Cugir, după ce clădirea a fost incendiată de către manifestanţi, a sărit pe geamul secretariatului unităţii şi a fost agresat de persoane necunoscute. Nu a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de agresarea sa.
30. Parte vătămată Stanciu Ioan (Alba)
Conform certificatului medico-legal nr. 2517/I/A/1224, din data de 03.08.1992, întocmit de Laboratorul Judeţean de Medicină Legală Alba, numitul Stanciu Ioan (fiul lui Petru şi Teodora, născut la data de 02.06.1961 în mun. Alba Iulia, domiciliat în mun. Cugir (…), jud. Alba CNP …) a prezentat semne de leziuni traumatice (contuzie forte frontală şi occipitală, traumatism forte genunchi drept) care s-au putut datora lovirii cu corpuri dure, leziuni care au necesitat 30 zile de îngrijiri medicale şi pot data din 21/22.12.1989.
Fiind audiat la data de 17.11.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Stanciu Ioan a precizat că în decembrie 1989 era subofiţer (plt. maj.) în cadrul Miliţiei Cugir. În data de 21.12.1989 s-a aflat în sediul Miliţiei Cugir iar după ce manifestanţii au incendiat clădirea a sărit pe geamul secretariatului unităţii după care a fost agresat de către persoane necunoscute. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de producerea leziunilor constatate prin certificatul medico-legal nr. 2517/I/A/1224, constituindu-se parte civilă în cauză.
31. Parte vătămată Puste Ludovic (Alba)
Fiind audiat la data de 20.11.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Puste Ludovic (fiul lui Ioan şi Rozalia, născut la data de 12.05.1957 în mun. Hunedoara, domiciliat în com. Unirea …, jud. Alba CNP …) a precizat că în decembrie 1989 era subofiţer (sg. maj.) în cadrul Miliţiei Cugir. În data de 21.12.1989 s-a aflat în sediul Miliţiei Cugir iar după ce manifestaţii au incendiat clădirea împreună cu Vinersar Ioan şi Manase Izidor au coborât de la etajul I al clădirii folosindu-se de o scară pusă la dispoziţie de către manifestanţi. A fost agresat de către persoane necunoscute, pierzându-şi cunoştinţa până în data de 22.12.1989 când a constatat că se afla internat în Spitalul Aiud, având mai multe leziuni în zona capului şi trei leziuni produse cu corp tăietor înţepător. Nu a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de producerea leziunilor menţionate anterior.
32. Pop Valentin (Alba) – decedat
Conform raportului de constatare medico-legală întocmit de Laboratorul Judeţean de Medicină Legală Alba, moartea numitului Pop Valentin a fost violentă şi s-a datorat şocului combustional, datorită arsurilor prin flacără pe întreaga suprafaţă a corpului.
În legătură cu împrejurările în care s-a produs decesul cpt. Pop Valentin, fiul lui Isaia şi Reghina, născut la data 10.03.1955 se reţine că, în data de 21.12.1989, după ce mai mulţi manifestanţi au incendiat clădirea Miliţiei Cugir, ofiţerul a sărit pe un geam şi a fost imobilizat de manifestanţi care l-au lovit cu corpuri contondente, după care i-au dat foc.
Fiind audiată la data de 13.09.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Pop Rodica (fiica lui Ioan şi Leontina, născută la data de 01.11.1958 în Chimitelnic jud. Mureş, domiciliată în mun. Cugir …, jud. Alba CNP …), a precizat că, pentru uciderea soţului său Pop Valentin, care la acea data îndeplinea funcţia de comandant al Miliţiei Cugir, au fost trimişi în judecată inculpaţii civili Sivera Dumitru, Carica Adrian Gheorghe, Mihu Aurel şi Muntean Petru, toţi fiind condamnaţi la pedepse cu închisoare (conform sentintei penale nr. 184/20.10.2000 a Tribunalului Militar Teritorial pronunţată în dosarul nr. 426/P/1999) şi obligaţi în solidar la plata unor despăgubiri civile.

(va urma)

Mai citește alte relatări despre revoluția din Cugir la pagina Revoluția din Cugir.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s