Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Hotărîrea judecătorească în cazul Marin Oană contra SSPR. „Obligaţia motivării actului administrativ reprezintă o condiţie de legalitate a acestuia, sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ neputînd fi decît anularea lui (…) Curtea apreciază ca fiind de respins capătul doi de cerere, vizînd obligarea SSPR să propună reacordarea titlului către reclamant, întrucît nu se poate stabili în acest moment dacă sînt îndeplinite de către reclamant condiţiile pentru a-i fi acordat titlul solicitat” iunie 15, 2015


DecizieOana1În 9 iunie, cînd am fost la Bucureşti, am izbutit în sfîrşit să obţin hotărîrea judecătorească în procesul deschis de generalul Marin Oană împotriva SSPR cu scopul de a reprimi certificat de revoluţionar, proces despre care am mai scris pe acest blog. După mai bine de un an hotărîrea judecătorească a fost în sfîrşit redactată. Lucrul s-a întîmplat după ce în 22 mai, la precedenta mea vizită la Bucureşti, am depus o cerere prin care am cerut urgentarea redactării hotărîrii. Interesant în această hotărîre este că, pe de o parte anulează hotărîrea SSPR de a anula certificatul de revoluţionar a lui Marin Oană, cu motivaţia că hotărîrea SSPR nu era motivată, dar pe de altă parte respinge capătul de cerere a lui Marin Oană ca SSPR să propună Administraţiei Prezidenţiale reacordarea titlului de revoluţionar (care a fost retras prin decret prezidenţial de Traian Băsescu). Aşadar, Marin Oană a rămas într-o situaţie ambiguă, pe de o parte are certificat de revoluţionar valabil, că anularea certificatului a fost anulată, dar titlul de revoluţionar nu-l are, căci decretul prezidenţial de retragere a titlului rămîne valabil şi SSPR (acum SSRMLÎRC) nu e obligat să propună Preşedinţiei reacordarea titlului. Cred că SSRMLÎRC ar trebui să emită o nouă hotărîre de anulare a certificatului lui Oană Marin, care să fie însă şi motivată corespunzător. Propria sa declaraţie – prezentată şi pe acest blog (linc) – arată că în 21 decembrie 1989 Oană a organizat deplasarea de forţe de represiune din cadrul regimentului pe care îl comanda cu scopul ca aceste forţe să fie folosite pentru dispersarea manifestanţilor (cum au şi fost folosite), a propus a se trimite 3 tancuri împotriva baricadei ridicate de manifestanţi (propunere pusă în practică), ceea ce a avut ca efect dispersarea manifestanţilor şi a înlesnit arestarea ulterioară a unora dintre ei, ceea ce reprezintă acţiuni împotriva revoluţiei. În conformitate cu art. 8 din legea 341/2004, respectivele fapte îl fac pe domnul Oană Marin incompatibil cu dobîndirea certificatului de revoluţionar. La procesul cu Oană eu am prezentat respectiva declaraţie dar ea nu a putut fi invocată de SSPR ca motiv al acţiunii administrative de anulare a certificatului căci SSPR nu era în posesia respectivei declaraţii în momentul cînd a anulat certificatul lui Oană.

Redau mai jos hotărîrea Curţii de Apel Bucureşti (folosesc prescurtările SSPR şi CPRD pentru Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor respectiv Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989):

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR. 3761/2/2011*

DECIZIA CIVILĂ NR. 2986
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE: POGORAN OANA DANIELA
JUDECĂTOR: CANACHEU CLAUDIA MARCELA
JUDECĂTOR: GRECU GHEORGHE
GREFIER: CONSTANTIN DOINA (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (92). Reșița (1) iunie 12, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj

În fragmentul următor prezint victime din Reșița.

III.6. SITUAŢIE DE FAPT CARAŞ-SEVERIN
Începând cu data de 20.12.1989, Miliţia Judeţului Caraş Severin a luat măsuri suplimentare de asigurare a ordinii şi liniştii publice în zona de responsabilitate a fiecărei subunităţi.
În dimineaţa zilei de 21.12.1989 s-au luat măsuri suplimentare de asigurare a securităţii spaţiilor comerciale, a depozitelor de carburanţi, materiale explozive, furaje, a locurilor de păstrare a armamentului precum şi a sediilor proprii ale miliţiei.
În jurul orei 1500, cetăţenii din mun. Reşiţa şi Caransebeş au început să se organizeze în coloane de demonstranţi, îndreptându-se către sediul Consiliului Popular Judeţean Reşiţa, respectiv Consiliul Popular Caransebeş.
În oraşul Caransebeş, în data de 21.12.1989, demonstranţii s-au deplasat şi la sediul miliţiei unde au solicitat punerea în libertate a persoanelor arestate în mun. Timişoara şi predarea armamentului din dotare. De asemenea demonstranţii au aruncat cu sticle incendiare, pietre, bâte şi alte obiecte contondente în sediul miliţiei. Cadrele de miliţie au acţionat pentru apărarea sediului folosind şi armamentul din dotare, context în care au rezultat decesul numitului Cimpoieş Viorel şi rănirea altor 13 persoane, împrejurările în care au fost rănite făcând obiectul dosarului nr. 23/P/1990 al Procuraturii Militare Timişoara (prin rechizitoriul nr. 23/P/1990 Procuratura Militară Timişoara a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor cpt. Roseti Gheorghe, lt. maj. Horga Liviu, lt. maj. Ploştinaru Vasile, lt. Pădeanu Paul, lt. maj. Ferenţ Ion, lt. maj. Bratu Sorin, lt. Marcu Mihai, plt. adj. Margine Ioan Petru, sg. maj. Miron Ion, sg. maj. Negrii Dumitru, sg. maj. Ihnatiuc Vasile, toţi din cadrul Miliţiei Caransebeş. În sarcina inculpaţilor s-a reţinut faptul că, în data de 21.12.1989, folosind armamentul din dotare au executat foc în direcţia manifestanţilor adunaţi în faţa sediului Miliţiei Caransebeş, împrejurare în care a decedat civ. Cimpoieş Viorel şi au fost răniţi numiţii Brănişteanu Marian, Sălceanu Valeriu, Irimescu Martin, Covaci Lascu, Ciutean Andrei, Sucală Liviu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Cîrpaci Ion, Puraci Samfir, Onise Vasile, Roşu Sever şi Carp Ionica). În noaptea de 21/22.12.1989 cadrele de miliţie din Caransebeş şi Bocşa au fost aduse la sediul miliţiei judeţene din mun. Reşiţa.
În data de 22.12.1989 atât în mun. Reşiţa cât şi în oraşele din judeţul Caraş Severin au continuat demonstraţiile şi s-a constituit Consiliul Judeţean al Salvării Naţionale care a solicitat organelor de miliţie să asigure paza obiectivelor importante şi controlul circulaţiei.
Începând cu noaptea de 22/23.12.1989, pe fondul zvonurilor privind prezenţa pe raza mun. Reşiţa a unor elemente teroriste, în zona UM 01929 Reşiţa, a Centrului Militar Judeţean şi a sediului Miliţiei Judeţene Reşiţa s-au executat focuri de armă rezultând mai multe victime.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în prezenta cauză au fost identificate următoarele victime:
1. Parte vătămată Damian Nicolae (Reşiţa) – rănit (more…)

 

Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pe 22 septembrie. S-a cerut audierea ca martor a ofiţerului de securitate Moisă iunie 9, 2015


Actualizare 25 iunie 2014: Observ pe portalul instanţelor (linc) că cererea de audiere a martorului a fost respinsă. Eu reţinusem că instanţa se va pronunţa ulterior asupra acestei cereri şi înţelesesem că pronunţarea va fi la şedinţa următoare. Am întrebat-o şi pe avocata lui Bivolaru, ea mi-a spus că am înţeles greşit, instanţa a spus că se va pronunţa prin încheiere.

Azi a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti o nouă şedinţă din procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu. Trenul Timişoara-Bucureşti iar a avut întîrziere (niciodată nu ajunge la timp), în loc de 7,30 a ajuns în gară la 8,45. Pe la 9,15 am ajuns în sala de judecată, părţile fuseseră deja chemate în faţa judecătorului, fiind primul proces pe listă. Se propusese audierea ca martor a ofiţerului de securitate Moisă, care apare în dosarul lui Gelu Voican Voiculescu. N-am înţeles cine a propus audierea asta – Voiculescu ori CNSAS. Cînd am ajuns eu reprezentantul CNSAS tocmai argumenta necesitatea audierii. Oricum, a rămas că instanţa se va pronunţa asupra admiterii acestei probe la sorocul următor. (more…)

 

1989. Dosare penale şi greve ale foamei în RSS Moldovenească iunie 8, 2015


LA080689_1După cum cititorii mai vechi ai blogului sînt deja obişnuiţi, în paralel cu evenimentele din 1989 din România prezint şi evenimentele din Basarabia. La pagina RSS Moldovenească 1988-1990 se pot găsi o mulţime de articole care prezintă evoluţia situaţiei din Moldova Sovietică a acelei vremi. Acum prezint nişte articole apărute în săptămînalul chişinăuan „Literatura şi Arta” din 8 iunie 1989 cu privire la dosarele penale pe care puterea sovietică le întocmise unor activişti ai mişcării naţionale moldoveneşti. Dosarele penale erau urmarea întîmplărilor din 12 martie 1989 despre care puteţi afla amănunte în articolele:
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Anecsă la un dosar penal

Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” a primit multe scrisori în care cititorii îşi ecsprimau indignarea în legătură cu ţinerea în închisorile din republică, timp de peste două luni a cîtorva cetăţeni vinovaţi doar de faptul că împreună cu alte mii de persoane au luat parte la mitingul paşnic neautorizat din 12 martie a.c. Declaraţii de protest cu această ocazie s-au făcut auzite în cadrul ultimelor întruniri ale cenaclului „A. Mateevici”, ca şi la mitingurile autorizate ale mişcării democratice pentru susţinerea restructurării. În seara zilei de 13 mai a.c. N. Demidenco, procurorul republicii, prin intermediul unei emisiuni televizate transmise în direct, a răspuns la o serie de întrebări ale telespectatorilor. Printre acestea a fost şi întrebarea: „Cînd vor fi eliberaţi deţinuţii Vîrtosu, Calistru, Popa, Smolianchin şi alţii care sînt închişi de atîta timp fără a fi deferiţi unei judecăţi publice?”. În loc să dea un răspuns direct la întrebarea pusă, procurorul republicii a ţinut să prezinte telespectatorilor o peliculă video, filmată la 12 martie, ce ne demonstrează secvenţe de la demonstraţia publică din piaţa Biruinţei şi din faţa clădirii CC al PCM [Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei]. Ce ne-a arătat pelicula comentată de N. Demidenco? Cîţiva inşi, printre care se afla Vîrtosu şi Smolianchin, căutau cu orice preţ să străbată la tribuna de lîngă monumentul lui V. I. Lenin de pe piaţa Biruinţei pentru a vorbi, probabil, în faţa mulţimii adunate aici. Deoarece miliţia le îngrădise calea spre tribună, ei au încercat s-o asalteze din partea opusă, suindu-se direct pe brîul de piatră, ca să fie văzuţi şi auziţi de lume. Cazul este ieşit din comun, desigur, şi nu constituie o comportare cumsecade din partea demonstranţilor. O altă secvenţă a peliculei ni-i arată pe participanţii la miting apropiindu.se de clădirea CC al PCM, vedem învălmăşeala care s-a produs aici, deoarece suprafaţa din faţa blocului e mică şi nu-i încăpea pe toţi. Tot aici observăm că anume cineva dintre demonstranţi este acela care a oprit lumea ca să nu intre în clădire. Prin urmare, scopul acestei mulţimi nu era de a lua cu asalt clădirea CC al PCM, cum încearcă să afirme unii, ci de a invita conducerea la un dialog deschis. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (91). Blaj iunie 5, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba

În acest fragment prezint evenimente din orașul Blaj, județul Alba.

36. Boar Petru (Alba) – decedat
37. Parte vătămată Budiu Mircea (Alba) – rănit
38. Parte vătămată Tomşa Vasile (Alba) – rănit (more…)

 

Osîndirea yoghinului Gregorian Bivolaru în 1984 şi constatarea caracterului ei politic iunie 3, 2015


Bivolaru_03În 1984 conducătorul mişcării yoga MISA, Gregorian Bivolaru, a fost arestat de autorităţile comuniste pentru faptul că practica yoga („exercitarea fără drept a unei profesii”), pentru că copia şi difuza diferite lucrări (în mare parte tot de yoga) („difuzare fără autorizaţie legală a unor publicaţii”) şi răspîndire de materiale obscene. Este cazul în care a fost implicat şi Gelu Voican Voiculescu, care a apărut la momentul percheziţiei făcute de miliţie soldate cu arestarea lui Bivolaru şi apoi a dat mai multe declaraţii legate de Bivolaru.

În 13 iulie 1984 Gregorian Bivolaru a evadat din arest, find prins după 2 zile. A fost trimis în judecată dar, pentru că între timp apăruse un decret de amnistie, nu a mai fost osîndit pentru acuzaţiile iniţiale ci numai pentru infracţiunea de evadare.

După apariţia legii 221/2009 Gregorian Bivolaru a cerut instanţei să constate caracterul politic al întemniţării sale din perioada comunistă, cît şi a măsurii de internare forţată într-un spital psihiatric care fusese dispusă în 1989 împotriva sa. Revoluţia l-a prins în spitalul de psihiatrie, imediat după revoluţie dîndu-se o hotărîre judecătorească prin care s-a revocat internarea sa la psihiatrie. Păţit fiind cu osîndirea pentru evadare, Bivolaru nu a dorit să fugă pur şi simplu din spital după revoluţie ci a aşteptat să existe o hotărîre judecătorească care să-i dea dreptul să părăsească spitalul.

Prezint acum atît hotărîrea penală din 1984 prin care Gregorian Bivolaru a fost osîndit la închisoare, cît şi sentinţa din 2011 a Tribunalului Bucureşti care constată caracterul politic al arestării respectiv internării la psihiatrie a acestuia.

TRIBUNALUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – SECŢIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 2313

Şedinţa publică de la 9 noiembrie 1984

Tribunalul compus din:
Graţia Cristea Preşedinte
Magdalena Dumitru Judecător
Vasile Teodorescu Procuror
Marieta Badea Grefier (more…)

 

Rezultatul examinării primelor 755 cereri de atribuire a titlului de luptător cu rol determinant iunie 1, 2015


Pe saitul SSRMLÎRC s-au dat publicității rezultatul primelor examinări ale cererilor de atribuire a titlului de luptător cu rol determinant în revoluție. S-a anunțat că examinarea cererilor se va face strict în ordinea depunerii lor. Din totalul de 6544 de cereri depuse, pînă acum s-au dat publicității rezultatele la primele 755 (pînă la decizia nr. 20 din 20 mai 2015), la unele dintre cereri fiind adoptată și soluția de amînare a răspunsului. Redau mai jos rezultatul dat de SSRMLÎRC la aceste prime 755 de cereri. Dacă nu este trecut nici ADMIS nici RESPINS înseamnă că s-a adoptat soluția de amînare.

Număr / data depunerii cererii / Nume / serie şi număr certificat / hotărîre SSRMLÎRC (more…)