Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (102). Brăila septembrie 30, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
Craiova
Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați

În acest fragment voi prezenta victimele din Brăila.

III.8. SITUAŢIE DE FAPT BRĂILA (more…)

 

Săptămînalul „România Mare” – duşman al suveranităţii naţionale a României! septembrie 28, 2015


copertalpUn articol al meu din 2002, pe care l-am inclus apoi şi în cartea „Libertatea şi politrucii” din 2003. Îl reiau acum după dispariţia patronului „României Mari”.

O descoperire macabră face săptămînalul „România Mare” din 28 decembrie 2001: „Poporul român este pe cale să-şi dea sufletul”. Sub acest titlu este publicată o scrisoare către preşedintele american George W. Bush, prin care i se cere acestuia să trimită o comisie în România care să verifice: modul în care au fost irosiţi cei 5 miliarde de dolari găsiţi după asasinarea lui Ceauşescu; privatizările făcute din 1990 pînă în prezent; averea tuturor celor îmbogăţiţi peste noapte; motivele pentru care dosarele hoţilor, tîlharilor, escrocilor se prăfuiesc la Poliţie, Procuratură şi Judecătorii. Deasemenea, Comisia respectivă ar urma să stîrpească corupţia de pe plaiurile mioritice şi ar stabili nomenclaturiştii, securiştii şi miliţienii din structurile puterii. (more…)

 

Timişoara, 1991: Revista „România Mare” în flăcări septembrie 25, 2015


Ziarul "Timişoara" din 14 martie 1991

Ziarul „Timişoara” din 14 martie 1991

A murit recent Corneliu Vadim Tudor, cel care, profitînd de libertatea adusă de revoluţia din 1989, a înfiinţat revista „România Mare”. Cu privire la revoluţia care i-a dat posibilitatea să ajungă senator şi la un moment dat a avut o şansă să ajungă chiar preşedinte al României, revista lui Vadim Tudor a scris mai ales minciuni, situîndu-se pe poziţia de apărare a criminalilor din decembrie 1989 dintre care o parte erau arestaţi şi judecaţi. În acest scop, revista a susţinut teoriile lui Ceauşescu cu privire la implicarea agenturilor străine la Timişoara, realizînd astfel 2 direcţii de apărare a criminalilor din 1989: pe de o parte se sugera că nu din rîndul forţelor armate române s-a deschis focul asupra manifestanţilor din 1989, ci din rîndul agenţilor străini, deci cei trimişi în judecată sînt nevinovaţi; pe de altă parte se sugera că, chiar dacă s-a deschis focul de către forţe armate române, acţiunea a fost legitimă, căci era vorba de apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale în faţa unei agresiuni străine.

În decembrie 1990, cînd Timişoara era un bastion al rezistenţei anti-FSN în care se desfăşura greva pentru adevărul despre revoluţie (linc), articolul „Timişoara, ruşinea României” apărut în „România Mare” era tras la xerox şi răspîndit sub formă de manifest, pentru a înfuria lumea şi a o determina să participe la grevă. (more…)

 

Nouă amînare în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS septembrie 23, 2015


Chiar în ziua procesului meu cu Gelu Voican Voiculescu, "Jurnalul Naţional" publica un articol despre alte 2 procese ale acestuia, cu Regia Protocolului de Stat: unul început de Gelu Voiculescu, prin care cere obligarea RAPPS să-i vîndă vila în care locuieşte (primită cînd era viceprimministru şi pe care a refuzat să o elibereze cînd n-a mai avut funcţii de demnitar) cu 13750 euro, şi altul legat de chiria cerută pentru vilă de RAPPS, pe care Gelu Voiculescu n-a mai plătit-o refuzînd să recunoască majorarea acesteia din urmă cu cîţiva ani

Chiar în ziua procesului meu cu Gelu Voican Voiculescu, „Jurnalul Naţional” publica un articol despre alte 2 procese ale acestuia, cu Regia Protocolului de Stat: unul început de Gelu Voiculescu, prin care cere obligarea RAPPS să-i vîndă vila în care locuieşte (primită cînd era viceprimministru şi pe care a refuzat să o elibereze cînd n-a mai avut funcţii de demnitar) cu 13750 euro, şi altul legat de chiria cerută pentru vilă de RAPPS, pe care Gelu Voiculescu n-a mai plătit-o refuzînd să recunoască majorarea acesteia din urmă cu cîţiva ani

Ieri a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti o nouă şedinţă a procesului cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, prin care se urmăreşte lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist.

Anterior Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinsese cererea de revizuire (linc) formulată de Gelu Voican Voiculescu împotriva deciziei de recurs din acest dosar, prin care cauza a fost trimisă la rejudecare. Ca urmare a faptului că hotărîrea de la revizuire a Înaltei Curţi nu a fost încă redactată şi nu a ajuns în dosarul Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a amînat judecata pentru 3 noiembrie. (more…)

 

Rezultatul examinării de către SSRMLÎRC a primelor 2900 de cereri de „luptător cu rol determinant” septembrie 21, 2015


Prezint mai jos rezultatul primelor 2900 examinări de către SSRMLÎRC a cererilor pentru acordarea titlului de luptător cu rol determinant, adică ceea ce s-a publicat pe saitul instituției pînă acum, ultima decizie publicată fiin 68/10.08.2015. La rubrica „Observații” din deciziile SSRMLÎRC sînt date din care ne putem da seama unde au acționat revoluționarii respectivi în decembrie 1989 ori motivul respingerii cererii. La decizia nr. 9 a SSRMLÎRC această rubrică lipsește, e trecută doar soluția (admis sau respins).

Anterior am mai publicat pe acest blog tabele parțiale cu rezultatele date de SSRMLÎRC. Am păstrat în tabelul de mai jos și rezultatele prezentate anterior, pentru a avea un tabel complet. Acolo unde SSRMLÎRC a amînat verdictul, am lăsat necompletat faptul că cererea a fost admisă ori respinsă. O parte din cererile amînate anterior au fost între timp soluționate, și am completat corespunzător rezultatul. Cererile sînt prezentate în ordinea depunerii lor la SSRMLÎRC.

Număr / data depunerii cererii / Nume / serie şi număr certificat / hotărîre SSRMLÎRC / Observații (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (101). Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați septembrie 16, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
Craiova

În acest fragment voi prezenta cazul cetățenilor sovietici împușcați lîngă Brădești, județul Dolj.

31. Parte vătămată Alla Chabanyuk (Craiova) – rănit
32. Parte vătămată Sariko Nikolai Grigorevici (Craiova) – rănit
33. Parte vătămată Spartak Valeri Valentinovici (Craiova) – rănit
34. Parte vătămată Lagutco Ivan Arcadievici (Craiova) – rănit
35. Parte vătămată Demciuk Sofia Filipovna (Craiova) – rănit
36. Parte vătămată Kuzik Stepanovna (Craiova) – rănit
37. Melniciuk Nadejda Stepanovna (Craiova) – decedat
38. Kuzik Boris Mihailovici (Craiova) – decedat (more…)

 

Generalul Vasile Milea, cetăţean de onoare al comunei Lereşti (Argeş). O treaptă calitativ nouă a propagandei ceauşiste septembrie 14, 2015


Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Comuna natală a generalului comunist Vasile Milea, Lereşti – judeţul Argeş, i-a oferit acestuia postmortem titlul de cetăţean de onoare, aflu dintr-un articol scris de profesor universitar doctor Corvin Lupu (linc), membru al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din SRI. Citez din articol:

Duminică 31 mai 2015, am dat curs invitației familiei generalului Vasile Milea și m-am deplasat la Lerești (Argeș). Comunitatea și administrația locale, împreună cu lideri politici ai județului, l-au evocat și distins pe generalul Vasile Milea cu titlul de Cetățean de Onoare al Comunei Lerești.

Vasile Milea a fost în decembrie 1989, ministrul apărării al regimului Ceauşescu, fiind implicat în încercarea de reprimare a revoluţiei. În 22 decembrie 1989 a murit împuşcat – unii (regimul Ceauşescu, dar şi concluzia oficială a autorităţilor postceauşiste) au spus că s-a sinucis, alţii au sugerat că a fost ucis.

Prof. univ. dr. Corvin Lupu observă, legat de ceremonia din Lereşti:

Un lucru mi s-a părut remarcabil, respectiv faptul că în nici unul dintre cele două discursuri nu s-a mai promovat teza complet falsă potrivit căreia generalul Milea a refuzat să tragă în popor și, pentru a nu fi pus în această situație, s-ar fi sinucis. Aceasta a fost mereu teza mincinoasă a trădătorilor din Armată, din Securitate și a complotiștilor gorbacioviști (Iliescu & Co). În paginile revistei „Art-Emis” am arătat, pe parcursul unor articole, publicate începînd din ianuarie 2013, modul în care a fost asasinat generalul Vasile Milea, ultima piedică în calea loviturii de stat și a îngenunchierii depline a României. Cred că, în viitor, un număr tot mai mare de oameni va înțelege că meritul excepțional al lui Vasile Milea a fost acela de a fi refuzat să trădeze și de a fi continuat, în acele momente dramatice să-și facă datoria, pînă la moarte. De aceea este un erou. (…) Complotiștii și puciștii din decembrie 1989 i-au pătat memoria generalului Milea cînd, mințind în mod repetat, l-au declarat erou pentru că nu ar fi respectat legile și ordinele comandantului suprem și ar fi „trecut de partea poporului”. Adică, erou pentru că ar fi fost la fel de trădător ca și ei. Timpul corectează, încet și greu, dar sigur, manipulările îndelungate, acele „teze din decembrie”, cum le-a numit cercetătorul Cristian Troncotă.

(more…)

 

Despre imigranți. Experiența americană a soră-mii. Ce ar putea face România septembrie 11, 2015


Că tot e la modă subiectul imigranților, vă povestesc cum procedau americanii în anii ’80. Nu știu dacă legile americane în domeniu au rămas la fel și azi.

Folosesc o sursă de primă mînă legată de emigrarea în SUA: soră-mea.

A ajuns în vizită la rude, adică la unchiul meu cetățean american. Pentru viza de turist unchiul a trebuit să dea o declarație „affidavit of support”, prin care și-a luat angajamentul că îi asigură casă și masă cît stă în SUA. Ajunsă acolo, face comparația cu raiul ceaușist și hotărăște că nu mai vrea să se întoarcă. (more…)

 

Președintele Klaus Iohanis acordă primele 505 titluri de „revoluționari cu rol determinant” septembrie 9, 2015


Actualizare: Comunicat de pe saitul Președinției referitor la decret (adăugat la sfîrșitul articolului).

De pe saitul Președinției României (linc) aflu că domnul Klaus Iohanis a emis în 9 septembrie 2015 un decret prezidențial prin care acordă titluri de „revoluționari cu rol determinant” la 505 persoane, care au fost propuse pentru aceasta de SSRMLÎRC și au primit și avizul CPRD.

OUG 95/2014, care a schimbat Legea 341/2004, spune că persoanele care primesc titlul de „luptător în revoluție cu rol determinant”, vor avea și dreptul la indemnizație de revoluționar conform articolului 4 alineat 4 al legii 341/2004. În schimb, cei care vor rămîne cu titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite”, nu vor mai primi acea indemnizație (n-au mai primit-o nici anterior, ca urmare a unor ordonanțe de urgență succesive indemnizația fiind oprită de la plată începînd cu 2012). Din cei aproximativ 16000 de „luptători remarcați”, 6544 au făcut cerere pentru a primi titlul de „luptător cu rol determinant” (vezi lista acestora – linc). Rămîne de văzut la cîți dintre aceștia li se vor aproba cererile. Deocamdată acești 505, a căror listă o dau mai jos, sînt primii care au cererile aprobate și confirmate inclusiv de președintele României.

PERSOANELE CARE, LA PROPUNEREA SECRETARIATULUI DE STAT PENTRU RECUNOAȘTEREA MERITELOR LUPTĂTORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1945-1989, AU OBȚINUT AVIZUL COMISIEI PARLAMENTARE A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 CONFORM DISPOZIȚIILOR ART.9 ^2 ALIN.5 DIN LEGEA 341/2004, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

NR.CRT / NUME / PRENUME
(more…)

 

Cercetările parchetului în dosarul revoluției (100). Craiova septembrie 7, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare

În acest fragment prezint evenimentele din Craiova.

III.7. SITUAŢIE DE FAPT DOLJ
În judeţul Dolj, cele mai multe situaţii de persoane rănite sau decedate, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-au înregistrat în mun. Craiova.
Cele mai multe victime au rezultat în cartierul Valea Roşie, în zona străzii Caracal, unde exista o concentrare mare de unităţi militare, precum şi Spitalul Militar Craiova.
Prezenţa în zonă a mai multor blocuri turn (cu 9 sau 10 etaje) şi zvonurile privind existenţa unor trăgători de elită situaţi pe acoperişul acestora au fost de natură să amplifice sentimentele de teamă şi panică privind iminenţa unui atac asupra unităţilor militare. În acest context, pe fondul unor acţiuni hotărâte la nivel de unitate sau chiar subunitate, fără o cooperare sau înştiinţare a celorlalte unităţi, militarii au folosit armamentul din dotare, urmare focurilor de armă executate rezultând morţi şi răniţi, inclusiv în rândul acestora, fiind confundaţi cu elemente teroriste, diversioniste.
Împrejurările în care s-au produs decesul sau rănirea mai multor persoane în judeţul Dolj au făcut obiectul mai multor dosare ale Parchetului Militar Craiova şi Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, în cauzele respective dispunându-se soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau de trimitere în judecată.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, începând cu anul 2006, au fost audiaţi Ghiţă Argentina Oprina (soţia victimei Ghiţă Gheorghe), Mănescu Daniela (soţia victimei Mănescu Gheorghe), Cârstea Marin, Popescu Victor, Tatulici Gheorghe, Constantinescu Eugenia (soţia victimei Constantinescu Emil Doru), Dindirică Constantin, Vlădulescu Dănuţ, Butum Iulian, Cârstea Ionuţ Valentin, Cazacu Ana, Adam Ion, Paraschivescu Sauget Cristian Dan, Badea George, Dumitrescu Nicu, Orăşanu Veronica (soţia victimei Orăşanu Virgil), Ambruş Ecaterina (mama victimei Ambruş Dănuţ Viorel), Dragu Maria (fiica victimei Dragu Simion), Dumitraşcu Ilie (tatăl victimei Dumitraşcu Dorin Ilie), Busuioc Virgil, Sass Ludmila, Ciorîia Toma, Mitrache Valentin Marius, Jianu Maria (soţia victimei Jianu Eugen Dan), Jianu Marin (tatăl victimei Jianu Eugen Dan) şi Iancu Marcel care au solicitat continuarea cercetărilor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea rudelor, respectiv rănirea lor prin împuşcare, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, constituindu-se şi părţi civile în cauză.
Conform actelor aflate la dosarul cauzei, în legătură cu aceste victime se reţin următoarele:
1. Ghiţă Gheorghe (Craiova) – decedat
2. Parte vătămată Mormoe Florea (Craiova) – rănit (more…)