Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările parchetului în dosarul revoluției (100). Craiova Septembrie 7, 2015


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare

În acest fragment prezint evenimentele din Craiova.

III.7. SITUAŢIE DE FAPT DOLJ
În judeţul Dolj, cele mai multe situaţii de persoane rănite sau decedate, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-au înregistrat în mun. Craiova.
Cele mai multe victime au rezultat în cartierul Valea Roşie, în zona străzii Caracal, unde exista o concentrare mare de unităţi militare, precum şi Spitalul Militar Craiova.
Prezenţa în zonă a mai multor blocuri turn (cu 9 sau 10 etaje) şi zvonurile privind existenţa unor trăgători de elită situaţi pe acoperişul acestora au fost de natură să amplifice sentimentele de teamă şi panică privind iminenţa unui atac asupra unităţilor militare. În acest context, pe fondul unor acţiuni hotărâte la nivel de unitate sau chiar subunitate, fără o cooperare sau înştiinţare a celorlalte unităţi, militarii au folosit armamentul din dotare, urmare focurilor de armă executate rezultând morţi şi răniţi, inclusiv în rândul acestora, fiind confundaţi cu elemente teroriste, diversioniste.
Împrejurările în care s-au produs decesul sau rănirea mai multor persoane în judeţul Dolj au făcut obiectul mai multor dosare ale Parchetului Militar Craiova şi Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, în cauzele respective dispunându-se soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau de trimitere în judecată.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, începând cu anul 2006, au fost audiaţi Ghiţă Argentina Oprina (soţia victimei Ghiţă Gheorghe), Mănescu Daniela (soţia victimei Mănescu Gheorghe), Cârstea Marin, Popescu Victor, Tatulici Gheorghe, Constantinescu Eugenia (soţia victimei Constantinescu Emil Doru), Dindirică Constantin, Vlădulescu Dănuţ, Butum Iulian, Cârstea Ionuţ Valentin, Cazacu Ana, Adam Ion, Paraschivescu Sauget Cristian Dan, Badea George, Dumitrescu Nicu, Orăşanu Veronica (soţia victimei Orăşanu Virgil), Ambruş Ecaterina (mama victimei Ambruş Dănuţ Viorel), Dragu Maria (fiica victimei Dragu Simion), Dumitraşcu Ilie (tatăl victimei Dumitraşcu Dorin Ilie), Busuioc Virgil, Sass Ludmila, Ciorîia Toma, Mitrache Valentin Marius, Jianu Maria (soţia victimei Jianu Eugen Dan), Jianu Marin (tatăl victimei Jianu Eugen Dan) şi Iancu Marcel care au solicitat continuarea cercetărilor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea rudelor, respectiv rănirea lor prin împuşcare, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, constituindu-se şi părţi civile în cauză.
Conform actelor aflate la dosarul cauzei, în legătură cu aceste victime se reţin următoarele:
1. Ghiţă Gheorghe (Craiova) – decedat
2. Parte vătămată Mormoe Florea (Craiova) – rănit
Împrejurările în care s-a produs decesul civ. Ghiţă Gheorghe (fiul lui Oprea şi Niculina, născut la data de 26.04.1951) şi Mormoe Florea, au făcut obiectul dosarului nr. 435/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
Conform raportului medico legal nr. 207/A3/07.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior de medicină legală Craiova, moartea victimei Ghiţă Gheorghe a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne consecinţa unei plăgi împuşcate toracice cu interesarea plămânilor şi cordului, având orificiul de intrare pe faţa anterioară a toracelui iar orificiul de ieşire pe faţa postero-laterală a hemitoracelui drept.
Prin rezoluţia nr. 435/P/1990, din data de 02.05.1990, Procuratura Militară Craiova a dispus neîncepere urmăririi penale în cauza privind decesul numitului Ghiţă Gheorghe, reţinându-se că victima a fost împuşcată, în data de 24.12.1989, în zona blocurilor 19 şi 20, situate în spatele gardului Şcolii nr. 29, din cartierul Valea Roşie, în contextul în care militari din cadrul UM 01047 Craiova executau acţiuni de căutare a persoanelor bănuite că trag asupra unităţii militare. În aceleaşi împrejurări a fost rănită şi victima Mormoe Florea.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, fiind audiată la data de 21.02.2006, Ghiţă Argentina Oprina s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a peroanelor vinovate de decesul soţului său.
3. Mănescu Gheorghe (Craiova) – decedat
Împrejurările în care s-a produs decesul civ. Mănescu Gheorghe au făcut obiectul dosarului nr. 20/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că în seara zilei de 25.12.1989, în jurul orei 2000, victima, circulând pe str. V. Alecsandri, din mun. Craiova, cu autoturismul personal marca Dacia cu nr. de înmatriculare 1-DJ-3713, nu a oprit la somaţia a 3 patrule formate din militari şi membri ai gărzilor patriotice, împrejurare în care s-a făcut uz de armă în direcţia autoturismului, rezultând decesul victimei.
Conform raportului de constatare nr. 4898/A3/09.01.1990 întocmit de Laboratorul Extern de Medicină Legală Craiova, moartea victimei Mănescu Gheorghe a fost violentă şi s-a datorat unei plăgi împuşcate cu leziuni de organe interne
Prin rezoluţia nr. 20/P/1990 din data de 26.03.1990 Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul civ. Mănescu Gheorghe.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 27.02.2006 a fost audiată, în calitate de parte civilă, Mănescu Daniela, fiica victimei în cauză.
4. Parte vătămată Cârstea Marin (Craiova) – rănit
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 30.08.2006 a fost audiat, în calitate de parte civilă, Cârstea Marin, care a precizat că în data de 24.12.1989, fiind împreună cu civ. Bădoi Doru, în momentul în care au ajuns în apropierea barajului din com. Slătioara, în direcţia autoturismului cu care se deplasau s-au executat focuri de armă de către persoane necunoscute, rezultând rănirea sa.
Conform certificatului medico-legal nr. 300/C/27.II.1991, eliberat de Laboratorul Medico Legal Judeţean Olt, anexat în copie la declaraţia menţionată anterior, rezultă că civ. Cârstea Marin a prezentat leziuni care s-au putut produce la data de 24.12.1989 prin împuşcare şi care au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale.
În urma verificărilor efectuate a rezultat că împrejurările în care a fost rănit civ. Bădoi Doru au făcut obiectul dosarului nr. 186/P/1991 al Procuraturii Militare Craiova, prin rezoluţia din data de 27.06.1991 dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de lt. Muntean Lucian Corsi, din cadrul UM 01217 Slatina, sub aspectul infr. prev. de art. 182 alin. 1 C.pen.
În fapt s-a reţinut că, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, existând informaţii privind deplasarea dinspre Craiova către Slatina a unei coloane de maşini cu terorişti, la nivelul UM 01217 Slatina s-au luat măsuri de control a tuturor autoturismelor, pentru îndeplinirea misiunii fiind desemnat lt. Munteanu Lucian Corsi împreună cu 20 militari în termen. La un moment dat, în dimineaţa zilei de 24.12.1989, în jurul orei 0630, în zona barajului constituit a apărut autoturismul marca Rambler 303, cu nr. de înmatriculare 1-OT-3237, condus de Bădoi Doru. Întrucât nu a oprit la somaţie, deşi iniţial a redus viteza, autoturismul a fost considerat suspect, motiv pentru, în direcţia autoturismului, militarii au executat foc cu armamentul din dotare, rezultând rănirea conducătorului auto. Deşi în cuprinsul rezoluţiei nu se face referire la faptul că în aceleaşi împrejurări a fost rănit şi civ. Cârstea Marin, din actele dosarului 186/P/1991 rezultă acest aspect, menţionând în acest sens adresa nr. 417/28.05.1991 a UM 01217 Slatina (în care se menţionează că în autoturism erau doi cetăţeni care au fost transportaţi la spital) şi copia certificatului medico-legal nr. 300/C/27.II.1991 prin care se constată leziunile produse civ. Cîrstea Marin.
5. Parte vătămată Popescu Victor (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare civ. Popescu Victor au făcut obiectul dosarului nr. 264/P/1992 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că, aflându-se la domiciliu (Craiova, cartier Valea Roşie …) a fost rănit prin împuşcare în regiunea posterioară a articulaţiei scapulohumerale drepte şi pe faţa externă a braţului drept, în contextul în care militarii din unităţile învecinate au deschis foc în direcţia blocului, suspectând prezenţa unor „terorişti”.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1454/A1/14.04.1992 întocmit de Laboratorul exterior de medicină legală Craiova, numitul Popescu Victor a prezentat leziuni de violenţă ce pot data din 24.12.1989 şi care s-au putut produce prin împuşcare. Leziunile au necesitat circa 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 264/P/1992 din data de 02.12.1997 Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcarea civ. Popescu Victor.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 28.02.2006, numitul Popescu Victor a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
6. Parte vătămată Tatulici Gheorghe (Craiova)
Împrejurările în care s-a produs vătămarea corporală a frt. Tatulici Gheorghe, din cadrul UM 01047 Craiova au făcut obiectul dosarului nr. 332/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că în noaptea de 23/24.12.1989, frt. Tatulici Gheorghe a participat la evacuarea bunurilor aflate în depozitul de carburanţi lubrifianţi al UM 01047, ocazie cu care a suferit o smulgere osoasă la nivelul extremităţii distale a humerusului strâng ca urmare a faptului că ceilalţi militari cu care încerca să evacueze un tun i-au dat drumul brusc, datorită arsurilor provocate de ţeava încinsă, întreaga greutate fiind preluată de victima în cauză.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 354/A1/06.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior de medicină legală Craiova, numitul Tatulici Gheorghe a prezentat leziuni de violenţă, ce pot data din 24.12.1989, produse prin lovire cu un corp dur care au necesitat cca. 55 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 332/P/1990 din data de 31.05.1990 Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a frt. Tatulici Gheorghe.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 10.03.2008, numitul Tatulici Gheorghe a fost audiat cu privire la împrejurările în care s-a produs vătămarea sa corporală, constituindu-se parte civilă în cauză.
7. Constantinescu Emil Doru (Craiova) – decedat
Împrejurările în care s-a produs decesul sc. Constantinescu Emil Doru, din cadrul UM 01047 Craiova, au făcut obiectul dosarului nr. 482/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că sc. Constantinescu Emil Doru, din cadrul UM 01047 Craiova, a fost împuşcat, în data de 25.12.1989, în apartamentul nr. 19, bloc 27, din cartierul Valea Roşie al mun. Craiova, în timp ce acţiona, împreună cu lt. maj. Pîrvu Vasilică, pentru anihilarea unor „terorişti”. În concret, lt. maj. Pîrvu Vasilică a executat mai multe focuri de armă de la geamul sufrageriei apartamentului în cauză în direcţia blocului nr. 24, necunoscând că pe acoperişul acestui bloc se afla frt. Dogaru Ion Adrian şi sold. Memeleagă Constantin, din cadrul aceleaşi unităţi, iar aceştia din urmă au răspuns cu foc în direcţia blocului nr. 27, context în care Constantinescu Emil Doru a fost împuşcat mortal în zona capului.
Conform certificatului constatator de deces nr. 7/25.12.1989 decesul numitului Constantinescu Emil Doru s-a produs prin stop cardio-respirator, urmare unei plăgi împuşcate în regiunea occipitală
Prin rezoluţia nr. 482/P/1990, din data de 30.06.1998, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul sc. Constantinescu Emil Doru.
La data de 27.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Constantinescu Eugenia a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea soţului său şi s-a constituit parte civilă în cauză.
8. Parte vătămată Dindirică Constantin (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare cpt. Dindirică Constantin, din cadrul UM 01070 Craiova au făcut obiectul dosarului nr. 504/P/1990 al Parchetului Militar Craiova. În fapt s-a reţinut că la data de 24.12.1989, în contextul în care militari şi civili acţionau pe raza mun. Craiova pentru descoperirea şi anihilarea unor eventuale elemente teroriste, la solicitarea unor cetăţeni, cpt. Dindirică Constantin împreună cu cpt. Crăciunescu Dan şi lt. maj. Butu Lucian, au urcat pe terasa blocului nr. 48, din cartierul Valea Roşie, pentru a efectua o observare a zonei, împrejurare în care a fost rănit prin împuşcare.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 384/A1/14.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico-legal Craiova, numitul Dindirică Constantin a prezentat leziuni de violenţă ce pot data din 24.12.1989, produse prin împuşcare, leziuni care au necesitat cca. 25 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 504/P/1990 din data de 16.12.1997 Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a cpt. Dindirică Constantin.
Fiind audiat la data de 24.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Dindirică Constantin a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
9. Parte vătămată Vlăd[ul]escu Dănuţ (Craiova)
Împrejurările în care s-a produs vătămarea corporală a civ Vlădulescu Dănuţ au făcut obiectul dosarului nr. 836/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova
În fapt s-a reţinut că, în seara zilei de 21.12.1989, în timp ce efectua serviciul de pază la Primăria din com. Bucovăţ, jud. Dolj, numitul Vlădulescu Dănuţ a fost atacat de o persoană necunoscută şi rănit, cu un cuţit, în regiunea gâtului.
Conform raportului medico-legal nr. 815/A1/19.04.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico-legal Craiova, numitul Vlădulescu a prezentat leziuni de violenţă produse prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, posibil în data de 21.12.1989, leziunile necesitând aproximativ 16-18 zile de îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa.
Prin rezoluţia nr. 836/P/1990, din data de 16.03.1993, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a civ Vlădulescu Dănuţ.
Fiind audiat la data de 23.03.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Vlădulescu Dănuţ a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanei vinovate de vătămarea sa corporală şi s-a constituit parte civilă în cauză.
10. Parte vătămată Butum Iulian (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare sold. Butum Iulian, din cadrul UM 01456 Craiova au făcut obiectul dosarului nr. 459/P/1997 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că, la data de 23.12.1989, sold. Butum Iulian a fost rănit în data de 23.12.1989, în jurul orei 0800, în timp ce se afla în serviciul de santinelă la postul nr. 6, situat pe latura de sud a UM 01456 Craiova, în apropierea liniei de cale ferată Craiova-Calafat.
Conform raportului medico-legal nr. 1384/A1/28.05.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico-legal Craiova, numitul Butum Iulian a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare, care au necesitat 55 zile de îngrijiri medicale şi care pot data din 23 sau 24.12.1989.
Prin rezoluţia nr. 459/P/1997, din data de 16.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a sold. Butum Iulian.
Fiind audiat la data de 26.02.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Butum Iulian a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
11. Parte vătămată Cârstea Ionuţ Valentin (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare civ. Cârstea Ionuţ Valentin, au făcut obiectul dosarului nr. 511/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt, s-a reţinut că, minorul Cîrstea Ionuţ Valentin a fost rănit, prin împuşcare, în dimineaţa zilei de 25.12.1989 în timp ce se afla la domiciliu (mun. Craiova, cart. Făcăi, str. Tisa …), împreună cu mama sa şi cei doi fraţi.
Conform raportului medico-legal nr. 385/A1/14.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico-legal Craiova, numitul Cîrstea Ionuţ Valentin a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare care au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în pericol.
Prin rezoluţia nr. 511/P/1990, din data de 08.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a civ. Cîrstea Ionuţ Valentin, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
Fiind audiat la data de 24.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Cîrstea Ionuţ Valentin a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
12. Parte vătămată Cazacu Ana (Craiova)
Împrejurările în care s-a produs vătămarea corporală a civ. Cazacu Ana au făcut obiectul dosarului nr. 335/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova
În fapt s-a reţinut că numita Cazacu Ana a participat la manifestaţia din centrul mun. Craiova, producându-i-se leziuni (disjunctie acromioclaviculară stânga, periosteită scapulohumerală stângă post traumatică) în contextul busculadei creată de zvonul privind deplasarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu spre mun. Craiova.
Conform rapoartelor de constatare medico-legală nr. 1361/A1/15.04.1991 şi nr. 1361/A1/25.04.1991, întocmite de Laboratorul exterior medico-legal Craiova, numita Cazacu Ana a prezentat leziuni traumatice produse cu sau de corpuri dure, posibil şi prin cădere, ce pot data din 22.12.1989 şi care au necesitat cca. 70 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 335/P/1990, din data de 19.04.1990, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a numitei Cazacu Ana.
Fiind audiată la data de 21.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Cazacu Ana a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de vătămarea sa corporală şi s-a constituit parte civilă în cauză.
13. Parte vătămată Adam Ion (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare sold. Adam Ion, din cadrul UM 01423 Tg. Jiu au făcut obiectul dosarului nr. 9/P/1991 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt, s-a reţinut că sold. Adam Ion a fost rănit, prin împuşcare, în data de 27.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de apărare al Termocentralei Turceni.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 626/E din data de 27.02.1990, întocmit de Laboratorul judeţean de medicină legală Braşov, numitul Adam Ion a prezentat leziuni corporale produse prin împuşcare cu armă militară, leziuni care pot data din 27.12.1989 şi care au necesitat 70-75 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 9/P/1991, din data de 16.03.1993, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a sold. Adam Ion.
Fiind audiat la data de 21.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Adam Ion a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
14. Parte vătămată Paraschivescu Sauget Cristian Dan (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare civ. Paraschivescu Sauget Cristian Dan, au făcut obiectul dosarului nr. 322/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt, s-a reţinut că numitul Paraschivescu Sauget Cristian Dan a fost rănit, prin împuşcare, în noaptea de 23/24.12.1989, în timp ce se afla în locuinţa sa din mun. Craiova, cartier Valea Roşie …, în contextul uzului de armă efectuat de militarii de pe pavilionul A al UM 01047 Craiova.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 308/A1/06.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Paraschivescu Ion (n.r. Paraschivescu Dan) a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare care pot data din 24.12.1989 şi au necesitat 21-25 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 322/P/1990, din data de 18.05.1990, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a civ. Paraschivescu Sauget Cristian Dan.
Fiind audiat la data de 20.09.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Paraschivescu Sauget Cristian Dan a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
15. Parte vătămată Badea George (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare sold. Badea George, din cadrul UM 01081 Craiova au făcut obiectul dosarului nr. 463/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt, s-a reţinut că sold. Badea George a fost rănit, prin împuşcare, în fesa stângă, în data de 24.12.1989, în jurul orei 0930, în timp ce se afla în dispozitivul de apărare al UM 01081 Craiova, constituit pe latura dinspre str. Caracal.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1383/A1/25.03.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Badea George a prezentat o leziune de violenţă produsă prin împuşcare, care poate data din 24.12.1989 şi care a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 463/P/1990, din data de 03.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a sold. Badea George, din cadrul UM 01081 Craiova.
Fiind audiat la data de 12.07.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Badea George a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
16. Parte vătămată Dumitrescu Nicu (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare lt. maj. Dumitrescu Nicu, din cadrul UM 01447 Craiova au făcut obiectul dosarului nr. 348/P/1992 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt, s-a reţinut că lt. maj. Dumitrescu Nicu a fost rănit, prin împuşcare, în glezna piciorului drept, în data de 24.12.1989, în contextul unor focuri de armă trase din afara cazărmii.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1954/A1/20.05.1992, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Dumitrescu Nicu a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare (ricoşeu de glonţ), care pot data din 24.12.1989 şi care au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 348/P/1992, din data de 16.03.1993, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind rănirea prin împuşcare a lt. maj. Dumitrescu Nicu, din cadrul UM 01447 Craiova.
Fiind audiat la data de 04.01.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Dumitrescu Nicu a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză.
17. Orăşanu Virgil (Craiova) – decedat
18. Parte vătămată Orăşanu Veronica (Craiova) – rănită
Împrejurările în care s-a produs decesul civ. Orăşanu Virgil şi rănirea prin împuşcare a civ. Orăşanu Veronica au făcut obiectul dosarului nr. 15/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că decesul numitului Orăşanu Virgil şi rănirea prin împuşcare a numitei Orăşanu Veronica s-a produs în noaptea de 26/27.12.1989, la intrarea în mun. Craiova, în dreptul UM 01411 Craiova, în condiţiile în care militari din această unitate au executat foc în direcţia unei autosanitare, care nu a oprit pentru control. Autosanitara fusese solicitată de Orăşanu Virgil pentru a o transporta pe soţia sa, Orăşanu Veronica, din com. Dobreşti la Spitalul nr. 1 Craiova, unde urma să primească asistenţă medicală, întrucât era însărcinată.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4894/A3/29.01.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, moartea numitul Orăşanu Virgil a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragiei consecinţa zdrobirii lobului drept hepatic. Leziunile s-au putut produce prin împuşcare.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 433/A1/04.04.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numita Orăşanu Veronica a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare şi prin schije metalice care au necesitat cca. 30-40 zile de îngrijiri medicale, încadrându-se în grupa 2 de invaliditate, având capacitatea de muncă pierdută temporar.
Prin rezoluţia nr. 15/P/1990, din data de 24.05.1990, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind împuşcarea Orăşanu Virgil şi rănirea prin împuşcare a numitei Orăşanu Veronica.
Fiind audiată la data de 12.07.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Orăşanu Veronica a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea soţului sau şi rănirea sa prin împuşcare, constituindu-se parte civilă în cauză.
19. Ambruş Dănuţ Viorel (Craiova) – decedat
Împrejurările în care s-a produs decesul civ. Ambruş Dănuţ Viorel au făcut obiectul dosarului nr. 514/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că Ambruş Dănuţ Viorel a fost împuşcat, în data de 24.12.1989, în cartierul Valea Roşie, din mun. Craiova, în contextul uzului de armă efectuat de militari care acţionau pentru apărarea unităţilor din zonă şi pentru anihilarea eventualilor terorişti.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4902/A3/07.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, moartea numitul[ui] Ambruş Dănuţ Viorel a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne consecinţa unei plăgi împuşcate a toracelui cu interesarea plămânilor şi cordului, având orificiul de intrare pe faţa anterioară a toracelui iar orificiul de ieşire pe faţa postero-laterală a hemitoracelui drept.
Prin rezoluţia nr. 514/P/1990, din data de 30.06.1998, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul numitului Ambruş Dănuţ Viorel.
Fiind audiată la data de 27.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Ambruş Ecaterina a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea fiului său şi s-a constituit parte civilă în cauză.
20. Dragu Simion (Craiova) – decedat
Împrejurările în care s-a produs decesul civ. Dragu Simion au făcut obiectul dosarului nr. 513/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că Dragu Simion a fost împuşcat, în data de 23.12.1989, în timp ce se afla în curtea locuinţei sale, din. mun. Craiova, cartier Romaneşti, str. Potelu (…), în contextul în care din zona str. Caracal se auzeau focuri de armă.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4903/A3/07.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, moartea numitului Dragu Simion a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne, consecinţa unei plăgi împuşcate oarbe a abdomenului cu
interesarea ficatului.
Prin rezoluţia nr. 513/P/1990, din data de 09.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul numitului Dragu Simion.
Fiind audiată la data de 12.07.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Dragu Maria a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea tatălui său, Dragu Simion, şi s-a constituit parte civilă în cauză.
21. Parte vătămată Dumitraşcu Dorin Ilie (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare cap. Dumitraşcu Dorin Ilie, din cadrul UM 01256 Caracal au făcut obiectul dosarului nr. 23/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că Dumitraşcu Dorin Ilie a fost împuşcat, în data de 23.12.1989, în timp ce se afla în incinta UM 01256 Caracal, în contextul în care, din proprie iniţiativă, a părăsit adăpostul individual şi s-a îndreptat spre zona în care se afla amplasată mitraliera antiaeriană, lângă terenul de sport, moment în care a fost lovit în braţul drept şi torace de un glonţ venit din exteriorul unităţii.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1383/A1/25.03.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Badea George a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare, care pot data din 24.12.1989 şi care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 23/P/1990, din data de 30.06.1998, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea cap. Dumitraşcu Dorin Ilie, din cadrul UM 01256 Caracal.
Fiind audiat la data de 12.07.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Dumitraşcu Ilie a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea fiului său, Dumitraşcu Dorin Ilie, şi s-a constituit parte civilă în cauză.
22. Parte vătămată Busuioc Virgil (Craiova)
Împrejurările în care s-a produs vătămarea corporală a civ. Busuioc Virgil au făcut obiectul dosarului nr. 98/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că Busuioc Virgil a participat la mitingul din data de 22.12.1989, din faţa fostului Comitet Judeţean Dolj al PCR, producându-i-se leziuni (traumatism toracic cu fractură stern şi disfuncţie acronio claviculară dreapta), în contextul busculadei creată de zvonul privind deplasarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu spre mun. Craiova.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1396/A1/15.04.1991, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Busuioc Virgil a prezentat leziuni de violenţă produse prin compresiune între 2 planuri (corpuri) dure (călcare) cât şi prin lovire cu sau de corpuri dure, care pot data din 22.12.1989 şi care au necesitat 1 an şi 3 luni de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 98/P/1990, din data de 30.01.1991, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a civ. Busuioc Virgil.
Fiind audiat la data de 28.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Busuioc Virgil a relatat împrejurările în care s-a produs vătămarea sa corporală şi s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
23. Parte vătămată Sass Ludmila (Craiova)
Împrejurările în care s-a produs vătămarea corporală a civ. Sass Ludmila, au făcut obiectul dosarului nr. 452/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că Sass Ludmila a participat la mitingul din data de 22.12.1989, din faţa fostului Comitet Judeţean Dolj al PCR, producându-i-se leziuni (fractură a humerusului stâng) în contextul busculadei creată de zvonul privind deplasarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu spre mun. Craiova.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 351/A1/06.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numita Sass Ludmila a prezentat leziuni de violenţă produse prin lovire cu un corp dur care au necesitat cca. 55 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 452/P/1990 din data de 03.05.1990 Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea corporală a civ. Sass Ludmila.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 12.07.2006, fiind audiată, Sass Ludmila a relatat împrejurările în care s-a produs vătămarea sa corporală şi s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
24. Parte vătămată Milovan Marian (Craiova) – rănit
25. Parte vătămată Ciorîia Toma (Craiova) – rănit
Împrejurările în care au fost răniţi prin împuşcare lt. maj. Milovan Marian şi sold. Ciorîia Toma, din cadrul UM 01183 Pleniţa au făcut obiectul dosarului nr. 324/P/1997 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că în noaptea de 25/26.12.1989, cpt. Milovan Marian şi sold. Ciorîia Toma, ambii din UM 01183 Pleniţa, s-au aflat în dispozitivul de apărare al unităţii, pe latura de vest, în imediata apropiere a gardului împrejmuitor. În timpul nopţii, în jurul orei 0200, în mod neaşteptat, un soldat a deschis foc cu armamentul din dotare, acţiune care a provocat panică, motiv pentru care aproape toţi militarii din dispozitivul de apărare au început să tragă spre pădurea aflată la cca. 100 m de gardul unităţii, considerând că acela este locul de unde unitatea ar putea fi atacată de către „terorişti”. În acest context, în urma uzului de armă efectuat de cpt. Davidescu Viorel, aflat la cca. 10-15 m în spatele dispozitivului de luptă, a rezultat rănirea celor două victime în cauză, cpt. Milovan Marian fiind rănit în coapsa piciorului stâng şi omoplatul drept iar sold. Ciorîia Toma în regiunea temporo-zigomatică dreapta, după ce cartuşul i-a perforat casca metalică.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 346/A1/10.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Milovan Marian a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare, care pot data din 26.12.1989 şi care au necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1041/A1/21.03.1995, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Ciorîia Toma a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare, care pot data din 26.12.1989 şi care au necesitat circa 50 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 324/P/1990, din data de 16.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cpt. Davidescu Viorel pentru infr. prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 C.pen. cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 21.05.2007, fiind audiat, Ciorîia Toma a relatat împrejurările în care s-a produs rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
26. Parte vătămată Mitrache Valentin Marius (Craiova) – rănit
Împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare civ. Mitrache Valentin Marius au făcut obiectul dosarului nr. 323/P/1990 al Parchetului Militar Craiova.
În fapt s-a reţinut că Mitrache Valentin Marius a fost rănit, prin împuşcare, în mâna şi piciorul stâng, în data de 24.12.1989, în jurul orei 0900, în timp ce se afla în Cartierul Valea Roşie, din mun. Craiova, în zona Şcolii nr. 29 de lângă Complexul Comercial Dacia, situat vis a vis de UM 01047 Craiova. Cu ocazia cercetărilor efectuate s-a stabilit că în direcţia victimei s-a tras de pe acoperişul Pavilionului A din incinta UM 01047 Craiova, de către cpt. Gagiu Vasile şi sg. maj. Iarca Marian, fiind considerat „terorist” atât de către militari cât şi de către civili, întrucât era îmbrăcat în haine de culoare neagră.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 310/A1/06.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Mitrache Valentin a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare, care pot data din 24.12.1989 şi care au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale. Împuşcarea s-a putut produce din lateral stânga.
Prin rezoluţia nr. 323/P/1990, din data de 08.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cpt. Gagiu Vasile şi sg. maj. Iarca Marian, din cadrul UM 01047 Craiova.
Fiind audiat la data de 13.04.2007, cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, Mitrache Valentin Marius a relatat împrejurările în care s-a produs rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
27. Jianu Eugen Dan (Craiova) – decedat
28. Matei Ion (Craiova) – decedat
29. Parte vătămată Iancu Marcel (Craiova) rănit
Împrejurările în care s-a produs decesul numiţilor Jianu Eugen Dan şi Matei Ion, respectiv rănirea numitului Iancu Marcel, au făcut obiectul dosarului nr. 500/P/1990 al Procuraturii Militare Craiova.
În fapt s-a reţinut că în data de 22.12.1989 s-a constituit Comitetului de Salvare Naţională al Judeţului Dolj, organism din care a făcut parte, printre alţii, Jianu Eugen Dan, Iancu Marcel şi Mercan Emilian.
În noaptea de 22/23.12.1989 s-a hotărât înarmarea unora dintre membri Comitetului de Salvare Naţională al Judeţului Dolj pentru paza şi apărarea sediului acestui comitet împotriva eventualelor atacuri ale forţelor ostile revoluţiei. Numitul Mercan Emilian a primit de la gărzile patriotice pistolul mitralieră seria AU nr. 1334 şi 4 încărcătoare cu 120 cartuşe, iar Jianu Eugen Dan a primit un pistol TT seria AB nr. 286 şi 16 cartuşe, pentru care au semnat de preluare în registrul pentru evidenţa armamentului şi muniţiei distribuite.
În data de 23.12.1989, în jurul orelor 1200-1300, cu autoturismul marca OLCIT cu nr. de înmatriculare 5-DJ-666, condus de Iancu Marcel, numitul Mercan Emilian s-a deplasat la domiciliul său din mun. Craiova, str. Oneşti (…). Intrarea susnumitului în domiciliu a fost observata de Văduva Elena care, sesizând că Iancu Marcel purta barbă iar Mercan Emilian avea asupra sa armă, şi-a imaginat că cei doi sunt terorişti, despre a căror existenţă se discuta
frecvent în perioada respectivă.
Văduva Elena l-a sesizat pe sg. maj. Vijulie Vasile, din cadrul UM 01047 Craiova, care, împreună cu 6 militari în termen, asigura paza şi apărarea Casei de Cultură a Studenţilor din Craiova. Sg. maj. Vijulie Vasile împreună cu Anghel Vicenţiu (student anul III), Dumitrescu Adrian (elev) şi Voica Mircea Adrian (student anul II), care s-au oferit să-l însoţească pe subofiţer preluând arme de la militarii din subordine acestuia, s-au deplasat pe str. Oneşti, adăpostindu-se după un tractor parcat pe trotuarul opus imobilului nr. 1. Sg. maj. Vijulie a somat în mod repetat persoanelor din imobil să se predea.
Întrucât nu s-a răspuns în nici un fel la somaţie, sg. maj. Vijulie Vasile împreună cu Anghel Vicenţiu şi Dumitrescu Adrian au executat foc spre partea superioară a imobilului cu nr. 1, fără ca din clădire să se fi ripostat.
Pe fondul panicii şi confuziei generată de existenţa unor terorişti în imobil (…), Gheorghe Alexandrina a telefonat la Comitetul de Salvare Naţională Dolj, solicitând ajutor militar. Din locuinţa sa, a solicitat ajutor şi Mercan Emilian care a comunicat că imobilul în care se afla a fost atacat cu arme de foc.
În urma acestor apeluri au fost dirijate de la sediul Comitetului de Salvare Naţională Dolj forţe înarmate, printre care: 5 militari în termen sub comanda lt. maj. Radu Ionică şi plt. Nedelcu Ion, un ABI al UM 0654, sub comanda cpt. Pop Constantin, şi 2 ABI-uri cu personal din cadrul plutonului de intervenţie pentru luptă antiteroristă, sub comanda mr. Popescu Sabin.
Concomitent s-au deplasat în zonă, din proprie iniţiativă, alte persoane înarmate printre care Jianu Eugen Dan, cpt. Mitrulescu Valeriu Jan (UM 01047), Marinescu Nicolae şi alţi militari în termen.
Imobilul de la nr. (…), de pe str. Oneşti a fost încercuit, executându-se foc din toate direcţiile.
Din proprie iniţiativă, civ. Roşu Cornel şi civ. Vulturescu Decebal, însoţiţi de militarul în termen Popa Adrian, au controlat partea superioară a imobilului, nedepistând persoane suspecte, armament ori muniţie.
Ulterior, din proprie iniţiativă, Anghel Vicenţiu împreună cu Roşu Cornel şi Vulturescu Decebal au decis să pătrundă la parterul imobilului, pătrundere care s-a făcut prin forţarea uşii exterioare. Imediat după pătrundere, Mercan Emilian şi Iancu Marcel au implorat să nu se facă uz de armă, motivând că sunt membri ai Comitetului de Salvare Naţională al jud. Dolj şi prezentând buletinele de identitate şi legitimaţiile primite de la CSN Dolj. De asemenea Mercan Emilian a aruncat în hol pistolul mitralieră cu cel[e] 4 încărcătoare cu 120 cartuşe. Roşu Cornel şi Vulturescu Decebal au efectuat control în încăperile apartamentului, negăsind nimic suspect, cu excepţia faptului că în apartament se afla şi Tutelca Cristina (prietena lui Mercan Emilian).
La un moment dat în holul locuinţei a venit şi mr. Popescu Sabin (şeful formaţiunii de luptă antiteroristă) şi Jianu Eugen Dan iar ulterior a venit şi Matei Ion care s-a îndreptat către Anghel Vicenţiu, încercând imobilizarea şi dezarmarea acestuia. Mercan Emilian, mr. Popescu Sabin şi Tutelca Cristina s-au refugiat în sufragerie, iar la scurt timp Matei Ion, în încercarea de a imobiliza şi dezarma pe Anghel Vicenţiu, a acţionat din culpă mecanismul de dare a focului de la arma acestuia, împuşcându-l în cap pe Jianu Eugen Dan.
În momentul imediat următor, din exteriorul imobilului, din direcţia str. Oneşti, s-au executat trageri cu arme de foc, context în care Matei Ion a fost împuşcat iar Iancu Marcel a fost rănit prin împuşcare.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 67/A3/10.01.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, moartea numitul Jianu Eugen Dan a fost violentă şi s-a datorat unei plăgi, prin armă de foc, transfixiante facio-vertebro-medulare cervicale superioare. Orificiul de intrare al plăgii a fost anterior la nivelul regiunii lombare stg. şi buzei superioare, iar cel de ieşire la nivelul cefei, în dreptul primei vertebre cervicale. Tragerea s-a făcut din imediata apropiere, orificiul de intrare având caracter de ruptură a ţesutului.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4907/A3/07.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, moartea numitului Matei Ion a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei externe şi interne consecinţa unei plăgi împuşcate în regiunea sacrată stânga cu interesarea vaselor iliace stângi. S-a tras un singur glonţ din spatele victimei, glonţul având o direcţie dinapoi-înainte şi dinăuntru-înafară, traversând corpul victimei. S-a tras în afara factorilor suplimentari ai împuşcării.
Conform raportului medico-legal nr. 360/A1/06.02.1990, întocmit de Laboratorul exterior medico legal Craiova, numitul Iancu Marcel a prezentat leziuni de violenţă produse prin împuşcare care pot data din 23.12.1989 şi care au necesitat cca. 18 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 500/P/1990, din data de 04.06.1990, Procuratura Militară Craiova a dispus:
– neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 174 C.pen faţă de Mercan Emilian, Popescu Sabin şi Anghel Vicenţiu
– neînceperea urmăririi penale cu privire la privind decesul numitului Jianu Dan Eugen
– neînceperea urmăririi penale cu privire la decesul numitului Matei Ion şi rănirea prin împuşcare a numitului Iancu Marcel.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, la data de 21.02.2006, respectiv 28.02.2006, Jianu Maria (soţia victimei Jianu Eugen Dan) şi Jianu Marin (tatăl victimei Jianu Eugen Dan) s-au constituit părţi civile în cauză şi au solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate împuşcarea numitului Jianu Eugen Dan.
Fiind audiat la data de 30.09.2008, Iancu Marcel a relatat împrejurările în care s-a produs rănirea sa prin împuşcare şi s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
30. Parte vătămată Cîrciumaru Atanasie (Craiova)
La data de 15.11.1990, Cîrciumaru Atanasie a solicitat efectuarea de cercetări faţă de lt. col. (r) Anghelina Ion menţionând că, în data de 20.12.1989, în timp ce se afla „în casa conspirativă” situată în mun. Craiova, str. Principatele Unite, nr. 1, „am fost lovit cu un corp dur, după care am fost căzut la pământ” de către ofiţerul în cauză.
Fiind audiat la data de 21.12.1990, Anghelina Ion a precizat că, până la data de 28.02.1990, când a fost trecut în rezervă, a fost ofiţer în cadrul Ministerului de Interne, având sediul formaţiunii, din care făcea parte, pe str. Principatele Unite, nr. 1, din mun. Craiova. De asemenea, a menţionat că, în data de 23.12.1989, aflându-se la sediul Inspectoratului Judeţean Dolj al MI, a fost anunţat că în sediul formaţiunii au pătruns, prin efracţie, mai mulţi tineri. A apelat la unitatea militară situată în apropierea Inspectoratului şi, împreună cu col. dr. Georgescu şi 4 militari, s-au deplasat, cu un camion, pentru a prelua materialele existente în sediul respectiv. La sediul formaţiunii a găsit mai mulţi tineri, între care şi pe Cîrciumaru Atanasie, care, iniţial, s-au opus preluării documentelor. Ulterior însă, atât Cîrciumaru Atanasie cât şi ceilalţi tineri, au ajutat la încărcarea materialelor în vederea preluării acestora de către armată. A doua zi, la sediul Inspectoratului şi în prezenţa lt. col. Antonie, a discutat din nou cu Cîrciumaru Atanasie care venise să se intereseze cine este şi cu ce se ocupă, ocazie cu care i s-a spus că în clădirea de pe Principatele Unite era sediul contraspionajului. În finalul declaraţiei, Anghelina Ion menţionează că nu l-a insultat şi nu l-a lovit pe Cîrciumaru Atanasie sau vreo altă persoană cu ocazia preluării materialelor, activitatea desfăşurându-se în prezenţa militarilor MApN şi în contextul evenimentelor care aveau loc în acele zile în mun. Craiova.
De asemenea, Cîrciumaru Atanasie, fiind audiat la data de 18.01.1991, a precizat că „în ziua de 21/22 dec. 1989 … atunci când eu şi ceilalţi băieţi încercam să legitimăm pe acel cetăţean, acesta m-a împins şi am căzut lovindu-mă cu capul de scară. L-am legitimat şi am văzut că se numeşte Anghelina Ion. …”
Prin rezoluţia nr. 88/P/1991, din data de 22.01.1991, Procuratura Militară Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen în cauza privind plângerea formulată de numitul Crăciunescu (n.r. Cîrciumaru) Atanasie.
În motivarea rezoluţie[i] s-a reţinut că verificările efectuate nu au confirmat aspectele sesizate. De asemenea s-a reţinut că numitul Cîrciumaru Atanasie este pensionat medical, urmare unor afecţiuni psihice.
Ulterior prin rapoartele de constatare medico legale nr. 3786/A1/11.09.1991, 5322/A1/23.11.1998 şi 298/A1/29.02.2000 întocmite de Laboratorul exterior de medicină legală Craiova s-a concluzionat că numitul Cîrciumaru Atanasie suferă de epilepsie cu crize frecvente sub tratament iar traumatismul cranio-cerebral, traumatismul toracic şi abdominal produs la data de 26.12.1989 (în decembrie 1989 – conform raportului medico-legal nr. 298/A1/29.02.2000) au putut agrava boala de care suferă.
Se constată însă că existenţa traumatismului cranio-cerebral, a traumatismului toracic şi abdominal a fost reţinut în baza unui bilet de trimitere, datat 26.12.1989, către Policlinica Işalniţa – Serviciul radiologie, fără să se facă nici o referire la rezultatul unui astfel de examen. De asemenea, se constată că în anul 1991, cu ocazia examinării medico-legale, numitul Cîrciumaru Atanasie a afirmat că a fost lovit de către un lucrător de securitate, în data de 26.12.1989, iar în anul 2000, cu ocazia examinării sale medico-legale, la rubrica istoric, s-a reţinut că ar fi fost lovit în cap în ziua de 30.12.1989.
După infirmarea rezoluţiei nr. 88/P/1991 din data de 22.01.1991 a Procuraturii Militare Craiova, Cîrciumaru Atanasie a fost audiat, în dosarul nr. 97/P/1990, în calitate de parte civilă, la data de 13.06.2006, menţionând că „… ajungând aproape de mine, a făcut o piruetă, lovindu-mă cu piciorul la nivelul bărbiei, eu căzând şi lovindu-mă cu capul (partea posterioară) de trepte, pierzându-mi cunoştinţa. Mi-am revenit deoarece primeam lovituri succesive cu picioarele în zona toracelui şi a abdomenului …”
La rândul său, Anghelina Ion a fost audiat la data de 12.12.2008, în calitate de martor, susţinând că nu a avut nici o altercaţie cu numitul Cîrciumaru Atanasie.
În raport de aspectele menţionate anterior, urmează să se constate că, pe baza actelor premergatoare efectuate în cauză, faptele reclamate de numitul Cîrciumaru Atanasie au fost încadrate, în mod corect, în prevederile art. 250 C.pen. Aşa cum se reţine şi în motivarea rezoluţiei nr. 88/P/1991 a Procuraturii Militare Craiova, potrivit art. 2 din D-L nr. 3/1990, infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amendă, cum este şi cazul infr. prev. de art. 250 C.pen, erau amnistiate, consecinţa fiind aceea a înlăturării răspunderii penale.
Pe de altă parte, chiar şi în situaţia în care s-ar fi impus efectuarea de cercetări pentru tentativă la infracţiunea de omor, aşa cum se menţionează în dispozitivul Ordonanţei nr. 97/P/1990 din data de 14.05.2007 prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 88/P/1991 al Procuraturii Militare Craiova, se constată că, la acel moment, se împlinise termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru această infracţiune, termen prevăzut de art. 122 lit. c C.pen.

(va urma)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s