Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1 decembrie 1990: Huiduirea lui Corneliu Coposu la Alba Iulia (video) Noiembrie 30, 2015

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , , , ,

1 decembrie a fost proclamată Zi Națională a României după revoluția din 1989, în locul fostei sărbători comuniste din 23 august. La 1 decembrie 1990 a avut loc prima sărbătorire a noii zile naționale, prilej cu care, la Alba Iulia (locul unde în 1918 se ceruse unirea Ardealului cu România) a avut loc o adunare populară, la care au participat conducătorii politici ai vremii. Alături de președintele Ion Iliescu și de primministrul Petre Roman, la tribuna oficială se afla și Corneliu Coposu, conducătorul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, de opoziție. Coposu a ținut și el un discurs, intens huiduit de o parte a publicului, după cum se vede în filmarea de mai jos.

Transcriere înregistrare:
0:00 Bărbat (face prezentarea următorului vorbitor): …Național Țărănesc Creștin și Democrat.
0:03 Huiduieli
0:17 Corneliu Coposu (vorbește pe fond de huiduieli, care vor continua de-a lungul discursului său): Onorată adunare națională. Românii…
0:26 Ion Iliescu: Stimați… Stimați concetățeni. Vă rog, în concordie și înțelegere să ascultăm toate glasurile. (huiduielile continuă)
0:39 Corneliu Coposu (citește de pe o foaie, pe fond de huiduieli): Onorată adunare națională. Românii din Transilvania au trăit veacuri lungi și grele. Prin puterea credinței și a conștiinței în dreptul lor nepieritor de stăpînire, împărțiți între 4 împărății, dar n-au fost împărțiți niciodată în sufletul (Petre Roman face semn către mulțime să se potolească), în tradiția și în limba lor. Puterea tradiției a ținut aprinsă scînteia dragostei de neam și încrederea în destinul românesc. Patrimoniul lor spiritual de supremă valoare a fost dorul de unire care l-au strecurat într-o dreaptă biruință. Peste toate neajunsurile și suferințele seculare, sufletul românesc neumilit și neînfrînt a realizat la 1 decembrie 1918 mult rîvnita unitate națională. Drumul istoriei noastre a fost trudnic și anevoios. De cînd trăim aici, din epoca de piatră, am cunoscut puține zile senine. Înfrîngerile nu ne-au ocolit. De multe ori s-au năruit cerurile peste noi. Am plătit amarnice tributuri, dar am fost convinși că un popor nu poate fi învins în lupta lui pentru libertate.

Mai citeşte:
28 ianuarie 1990 – discuţia dintre Ion Iliescu şi conducătorii PNŢCD, PNL şi PSD
– Politicienii şi revoluţia din 1989 (partea 1, 2, 3, 4, 5, 6)
Revoluţia trădată
Corneliu Coposu, o mediocritate a politicii româneşti
Victor Stănculescu, invitatul lui Băsescu la recepţia dedicată Zilei de 1 Decembrie

Despre situația românilor din Austro-Ungaria, înainte de unirea din 1918, mai puteți citi:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)
Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s