CEDO condamnă România în cazul prigonirii unor adepţi ai mişcării lui Gregorian Bivolaru

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat în 26 aprilie verdictul (linc – cu originalul deciziei în limba franceză) în cazul Amarandei şi alţii împotriva României, în care 26 de yoghini, adepţi ai mişcării MISA condusă de Gregorian Bivolaru, s-au plîns pentru prigoana la care au fost supuşi ca urmare a apartenenţei la această mişcare. Statul român va avea de plătit 291000 de euro despăgubiri către reclamanţi, şi anume cîte 12000 de euro despăgubiri către 23 dintre reclamanţi, 4500 euro către 2 reclamanţi şi 6000 euro către un reclamant. Avocata reclamanţilor pomenită în decizie cu numele „M. C. Mîţu” este Mihaela Mîţu, avocata lui Bivolaru în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS la care sînt şi eu parte (linc), şi la care încă aştept comunicarea hotărîrii Curţii de Apel Bucureşti.

Iată cîteva fragmente din motivarea hotărîrii CEDO:

Marian Munteanu îşi retrage candidatura la funcţia de primar al Bucureştiului

Actualizare 3 mai 2016: Adăugare manifest FSN din iunie 1990

N-a trecut mult de cînd PNL l-a propus pe unul din conducătorii mişcării din Piaţa Universităţii la funcţia de primar al Bucureştiului (linc) că respectiva candidatură a fost retrasă. În locul lui Marian Munteanu, PNL îl propune acum pe Cătălin Predoiu.

În răstimpul cîtorva zile de după anunţarea candidaturii lui Munteanu, în mijloacele de informare în masă din Bucureşti s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că Ion Iliescu a avut dreptate în 1990 cînd a vorbit despre primejdia legionară existentă în cadrul manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Ca dovezi în acest sens au fost invocate fapte precum aflarea lui Marian Munteanu în cercul apropiaţilor lui Petre Ţuţea, fost deţinut politic legionar. Petre Roman, fostul prim-ministru FSN-ist împotriva căruia se desfăşura mişcarea din Piaţa Universităţii, acum membru PNL deci în partidul care trebuia să-l susţină pe Munteanu la primărie, a observat că într-un interviu din 1994 Marian Munteanu, referindu-se la I. G. Duca, primministrul liberal ucis de legionari în 1933, a spus: «Nu putem vorbi de asasinii lui I.G. Duca fără a vorbi de asasinul I.G. Duca». „Nu am auzit vreodată ca Partidul Naţional Liberal să se dezică de I.G. Duca. Dimpotrivă, totdeauna a fost un far al PNL. Ori, dacă noi acceptăm comentariul lui Marian Munteanu, înseamnă că PNL ar trebui să se dezică de I.G. Duca, în favoarea Mişcării Legionare. Aşa rezultă din acest articol al lui Marian Munteanu”, şi-a exprimat părerea domnul Roman (linc).

Dorin Lazăr Maior, fost şef al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, prins în Abu Dhabi

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008

Fostul şef al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior (deasemeni fost deputat PRM şi apoi PSD), care se sustrăgea de la ispăşirea unei pedepse de 7 ani închisoare pronunţată de Curtea de Apel Mureş (linc) a fost prins în Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) şi extrădat în România, anunţă Agerpres (linc).

Maior primise pedeapsa respectivă pentru şantaj într-un dosar în care la părţi vătămate apărea printre alţii şi revoluţionarul braşovean Iulian Doftoreanu (linc).

Dorin Lazăr Maior fusese ales în 2012, la propunerea lui Victor Ponta şi a lui Ion Iliescu, secretar executiv al PSD însărcinat cu probleme ale revoluţionarilor (linc).

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (119). Hațeg (jud. Hunedoara)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, dar eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)
– Caransebeș
– Reșița (2)
– Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
– Caransebeș. Răspînditori de manifeste
– Reșița (3)
– Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
– Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
– Craiova
– Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
– Brăila
– Galați
– Buzău
– Bacău
– Focșani
– Piatra Neamț
– Iași
– Cluj și Turda
– Tîrgu Mureș
– Miercurea Ciuc
– Cristurul Secuiesc
– Odorheiul Secuiesc
– Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
– Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
– Baraolt (județul Covasna)
– Sibiu
– Hunedoara

În fragmentul următor prezint cele consemnate de parchet despre orașul Hațeg, județul Hunedoara.

6. Cristea Aurel Valeriu (Hunedoara-Vol. 23/P/2005) – decedat

Discrepanțe între pozițiile Parchetului cu privire la revoluție în 1994 și 2016. Războiul radio-electronic

În cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (Editura Sedona, Timişoara 1999, pag. 177), dar și pe acest blog (linc) am reprodus un punct de vedere exprimat în 1994 de Parchetul Militar cu privire la „războiul radio-electronic”, în Sinteza cercetărilor legate de revoluția din 1989 de pînă la acea dată. Iată ce spunea atunci Parchetul Militar:

Considerăm util să menţionăm aici că, în cursul cercetărilor întreprinse asupra fenomenelor de „război radio-electronic” şi „diversiune”, parchetul militar a fost pus într-o situaţie limită.

Pe de o parte, ceea ce s-a definit ca „diversiune telefonică” nu poate fi acum probată prin mijloace materiale (inclusiv mijloace tehnice). Pe de altă parte, chiar în situaţia în care s-a încercat administrarea unor probe materiale referitoare la „războiul radio-electronic” parchetului i-au fost puse la dispoziţie doar concluziile unor specialişti militari. Cum o anchetă penală nu poate fi executată după principiul „crede şi nu cerceta”, în anumite cauze au fost solicitate mijloace de probă – situaţii aero-spaţiale şi benzi magnetice (materiale care, după opinia noastră, ar fi trebuit păstrate chiar şi numai ca material istoric şi de analiză pentru Marele Stat Major, dacă avem în vedere caracterul deosebit şi singular al acţiunilor de luptă din acea perioadă).

În mod oficial s-a răspuns că respectivele materiale au fost distruse, la expirarea termenului de păstrare.

(Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990 – 1994, în cauze privind evenimentele din decembrie 1989, pag 304-305)

Marian Munteanu, conducător al mişcării din Piaţa Universităţii din 1990, propus de PNL candidat la primăria Bucureşti

Legitimaţia de membru al asociaţiei „21 Decembrie” a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Partidul Naţional Liberal l-a propus pe Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, candidat la funcţia de primar al Bucureştiului la următoarele alegeri locale.

După cum explică pe saitul propriu (linc), Marian Munteanu a participat la revoluţia din 1989 fiind şi printre primii membri ai asociaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti. Nu a cerut însă certificat de revoluţionar şi nu este implicat în nici un fel în actuala activitate a asociaţiei, despre care afirmă că „a cărei componenţă (şi, mai ales, reprezentare publică) diferă radical de asociaţia constituită în Decembrie 1989”.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (118). Hunedoara

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, dar eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)
– Caransebeș
– Reșița (2)
– Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
– Caransebeș. Răspînditori de manifeste
– Reșița (3)
– Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
– Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
– Craiova
– Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
– Brăila
– Galați
– Buzău
– Bacău
– Focșani
– Piatra Neamț
– Iași
– Cluj și Turda
– Tîrgu Mureș
– Miercurea Ciuc
– Cristurul Secuiesc
– Odorheiul Secuiesc
– Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
– Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
– Baraolt (județul Covasna)
– Sibiu

În fragmentul următor prezint cele consemnate de parchet despre orașul Hunedoara. Consemnări despre alte localități din județul Hunedoara le voi prezenta în alt fragment (în ordonanța parchetului totul despre județul Hunedoara e la un loc, dar eu voi face fragmente diferite pe fiecare oraș).

III.10.10. SITUAŢIE DE FAPT HUNEDOARA

Ordonanța Parchetului de redeschidere a cercetărilor din dosarul revoluției

Pe saitul Ministerului Public a fost publicată ordonanța procurorului general interimar Bogdan Licu (linc) de redeschidere a cercetărilor în dosarul revoluției. Reproduc această ordonanță și aici. În cuprinsul ordonanţei apar unele pasaje lipsă, semnalate prin „(…)”. Nu este vorba de vreo cenzură pe care aş fi aplicat-o eu textului domnului procuror general ci de faptul că, din motive neexplicate, aşa a fost publicată ordonanţa pe saitul Ministerului Public, cu anumite fragmente lipsă. Apar în ordonanţă şi destule greşeli ortografice. În unele cazuri am adăugat literele care lipseau la unele cuvinte, între paranteze drepte.

Nr. ……/C2/2016
O R D O N A N Ţ Ă
5 aprilie 2016
Dimitrie‐Bogdan LICU, prim‐adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Examinând, din oficiu, soluţia dispusă prin ordonanţa nr.11/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare
CONSTAT URMĂTOARELE:

Propunere de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei dar pe cheltuiala României, prezentată propagandistic ca slujind ideea națională românească

Harta etnică a Republicii Moldova conform recensămintelor din 2004 făcute de conducerile de la Chişinău respectiv Tiraspol. Sursă: Wikimedia

Domnul Petrișor Peiu, doctor al Politehnicii din București, fost consilier al prim-miniștrilor Radu Vasile și Adrian Năstase, propune pe saitul ziare.com o foaie de parcurs a reunificării României cu Republica Moldova (linc). Articolul a fost preluat și în alte locuri ale internetului, cum ar fi saiturile Romanian Global News (linc), Infoprut (linc), În linie dreaptă (linc).

Articolul domnului Peiu conține observații corecte și propuneri interesante. Republica Moldova se află într-adevăr în criză, dar a mai avut astfel de crize (inclusiv cu demonstrații de stradă) de nenumărate ori în ultimul sfert de veac. Ideea de foaie de parcurs pentru eventuala unire a Moldovei cu România nu e de lepădat. Foaia de parcurs propusă de domnul Peiu conține însă un paragraf care îmi stîrnește revolta:

În procesul de negociere nu trebuie exclus niciun instrument de soluționare, putînd fi luat în calcul inclusiv schimbul de populații, pentru România reîntregită fiind vorba (în acest caz) de finanțarea preluării responsabilității pentru aproximativ 100.000 – 120.000 persoane, care ar putea fi relocate din Transnistria în Basarabia, unde în prezent pretul proprietăților, cel puțin în mediul rural, este rezonabil, daca nu chiar derizoriu, pe alocuri, cu costuri induse de aproximativ 500 milioane USD.

Cu alte cuvinte, domnul Peiu propune curățirea etnică a Transnistriei de elementul românesc (existent pe acele meleaguri de sute de ani), pe cheltuiala statului român.

Din epoca Ceauşescu: Autorizaţie pentru maşina de scris

Căutînd printr-un dulap pe care nu-l mai deschisesem de multă vreme, am găsit această autorizaţie prin care maică-mea primea aprobare, în conformitate cu decretul 98/1983, pentru deţinerea unei maşini de scris.

E o maşină de scris veche, cred că din perioada interbelică, adaptată pentru principalele limbi din Timişoara – română, maghiară, germană – care fusese folosită de bunicul meu, dar la momentul respectiv autorizaţia a fost scoasă pe numele maică-mii.

Am folosit şi eu acea maşină de scris în perioada comunistă, pentru încercările mele literare de atunci (de pildă: Frobii – linc), iar în anii ’90 am folosit-o pentru diferite comunicate ale Comisiei pentru Adevăr şi Dreptate pe care o înfiinţasem în cadrul asociaţiei „17 Decembrie”. Am renunţat să o mai folosesc după ce mi-am luat calculator personal şi imprimantă.