Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Radu Tinu despre revoluția română (video) mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (120). Orăștie (jud. Hunedoara) mai 11, 2016


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, dar eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
Craiova
Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
Brăila
Galați
Buzău
Bacău
Focșani
Piatra Neamț
Iași
Cluj și Turda
Tîrgu Mureș
Miercurea Ciuc
Cristurul Secuiesc
Odorheiul Secuiesc
Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
Baraolt (județul Covasna)
Sibiu
Hunedoara
Hațeg (jud. Hunedoara)

În acest fragment prezinte cele consemnate despre orașul Hațeg, jud. Hunedoara. Este un singur rănit din Orăștie trecut în ordonanța parchetului, iar ca dată a împușcării e trecută 17 decembrie, ceea ce mă face să mă întreb dacă nu e o greșeală materială, căci la acea dată din cîte cunosc nu începuseră evenimente revoluționare decît la Timișoara. Rănitul e din UM 0812 Orăștie, de la aceeași unitate militară mai există și alți răniți, dar la ei se precizează că au fost răniți cînd se aflau în Hunedoara, de aceea i-am trecut la capitolul despre Hunedoara. Mă întreb dacă nu cumva și acest rănit a fost împușcat tot la Hunedoara, alături de colegii săi de unitate militară, dar în lipsa unei precizări fără echivoc a parchetului despre un asemenea lucru am făcut pentru persoana respectivă un capitol separat cu revoluția din Orăștie.

20. Parte vătămată Şerban Radu Ştefan (Hunedoara-Vol. 23/P/2005) – rănit (more…)

 

Actrița Olga Delia Mateescu la revoluție: Poate copiii noștri vor fi învățați cu adevărul (video) mai 9, 2016


Apariția actriței Olga Delia Mateescu la TVR, în 22 decembrie 1989.

Transcrierea înregistrării: (more…)

 

Situația la zi a analizării cererilor de luptători determinanți de SSRMLÎRC și CPRD mai 6, 2016


Am mai prezentat pe acest blog centralizări ale analizării de către SSRMLÎRC și CPRD cu privire la atribuirea titlurilor de „luptător cu rol determinant” în revoluție. Ultima centralizare am publicat-o în 11 martie 2016 (linc). Între timp am continuat cu centralizarea datelor de pe saiturile SSRMLÎRC respectiv al Camerei Deputaților și ofer cititorilor o nouă centralizare, care ține cont de datele publicate de SSRMLÎRC pînă inclusiv la Decizia 122/10.03.2016 și Lista de 223 persoane din 18.03.2016 (pe care am considerat-o ca o decizie de aprobare a acestor persoane), iar de pe saitul Camerei Deputaților am preluat datele pînă la ședința CPRD din 26 aprilie 2016 inclusiv.

Atît în cazul SSRMLÎRC cît și în cazul CPRD există situații cînd s-a dat inițial o soluție, apoi soluția a fost schimbată. În aceste cazuri am tăiat cu linie prima soluție și am trecut apoi cea de-a doua. Există și situații cînd s-a schimbat schimbarea, atunci sînt tăiate cu linie prima și a doua soluție și trecută cea de-a treia. Asemenea schimbări de soluții au apărut, de pildă, în cazul unor localități declarate ulterior de SSRMLÎRC ca „localități care au avut persoane ucise, rănite ori arestate pînă la fuga dictatorului”. Asta a dus la reanalizarea cererilor revoluționarilor din localitățile respective, unele cereri anterior respinse fiind aprobate. N-am trecut nici o soluție a CPRD dacă persoana va fi chemată la audieri, abia cînd soluția CPRD e definitivă am trecut-o în tabel.

La revoluționarii respinși de SSRMLÎRC avem o parte cărora li s-a aprobat contestația de CPRD. La ei am trecut, după soluția de RESPINS de la SSRMLÎRC, „dar avizat CPRD” ca să arăt că CPRD le-a aprobat contestația împotriva hotărîrii SSRMLÎRC. Sînt și alții care au trecut de 2 ori RESPINS, adică li s-a respins cererea atît de SSRMLÎRC cît și contestația față de hotărîrea secretariatului de stat, la CPRD. Alții n-au mai făcut contestație la CPRD.

Există cîteva cazuri ciudate. De pildă Rădulescu Dan apare admis atît de SSRMLÎRC cît și de CPRD, dar apare și o contestație pe acest nume în care cere să i se atribuie titlul, ceea ce nu ar fi avut motive să facă din moment ce deja i s-a admis cererea. N-am găsit 2 persoane cu numele Rădulescu Dan la cererile depuse. Există și persoane care apar în sintezele CPRD că au făcut contestații legate de noul titlu de „luptător cu rol determinant” dar pe care nu le-am găsit pe lista publicată de SSRMLÎRC că ar fi depus cereri pentru acest titlu la secretariatul de stat. E cazul domnilor Nicolaescu Sorin Ioan, Maracu Virgiuliu (bănuiesc Marcu Virgiliu) (ședința CPRD din 13 octombrie 2015), Bendas Constantin (ședința CPRD din 27 octombrie), Bratuva Ion (ședința din 3 noiembrie), Mihai Doina (ședința din 19 noiembrie), Cîrstea Robert Ion (există însă un Cîrstea Roberto), Ceachir Nicolae (ședința din 26 noiembrie), Bodijar Marius, Dănilă Sorin, Saleșan Iosif (ședința din 8 decembrie); Mereanu Dumitru (ședința din 10 decembrie 2015); Ștefan Irinel (ședința din 15 decembrie 2015); Bărdan Ovidiu Ionel (ședința din 18 februarie 2016); Petrescu Alexandru (în sinteza CPRD  din 1 martie 2016 se corectează eroarea material că ar fi fost admis); Minoiu Sorin Gheorghe, Capeț Ioan, Bircea Gheorghiță, Bența Mihai, Ungureanu Maria (ședința din 8 martie 2016), Țăbârnă Vasile. Lauric Filon (respinși, ședința din 23 martie 2016), Golcea Constantin, Manta Ioan (respinși, ședința din 31 martie 2016), Nauiu Gheorghe (ședința din 4 aprilie 2016); Petru Sabian (respins, ședința din 5 aprilie 2016), Nicolescu Dan, Mereuță Gheorghe, Fuica Corneliu, Fieraru Nicolae (ședința din 19 aprilie 2016), Nițu Constantin (ședința din 26 aprilie 2016)

Mai sînt și situații cînd doi revoluționari au același nume și nu știu la care dintre ei s-a analizat contestația la CPRD. În sintezele CPRD nu apare numărul cererii pentru luptător determinant ci doar numărul dosarului. În aceste cazuri am adăugat în tabel în paranteză „(sau alt <numele respectiv>)”.

Acolo unde SSRMLÎRC a amînat verdictul, am lăsat necompletat faptul că cererea a fost admisă ori respinsă. Există cazuri în care n-am găsit vreun verdict dat de SSRMLÎRC la cererile respective dar am găsit contestație analizată de CPRD. În cazurile respective am scris în tabel verdictul CPRD fără a scrie vreun verdict al SSRMLÎRC.

În cazurile în care s-a schimbat numele de pe lista celor care depuseseră cereri la SSRMLÎRC ( cum ar fi cererea 2776 inițial pe numele Radu Constantin Dionisie ce apare acum pe numele Radu Constantina, ori cererea 5495 inițial pe numele Podaru Costel (linc) trecută acum ca admisă pe numele Nistor Vasile – linc) această schimbare e semnalată fie prin explicații în paranteză fie prin tăierea cu linie a numelui inițial și trecerea alături a numelui nou.

Cererile sînt prezentate în ordinea depunerii lor la SSRMLÎRC.

Număr / data depunerii cererii / Nume / serie şi număr certificat / hotărîre SSRMLÎRC / Observații / Soluție CPRD (more…)

 

Laszlo Tokes încearcă să folosească precedentul Vadim Tudor în favoarea sa mai 3, 2016


Laszlo Tokes și Vadim Tudor, doi colegi ai ordinului național „Steaua României” care înfruntă în instanță Președinția României pentru a păstra decorația

Laszlo Tokes și Vadim Tudor, doi colegi ai ordinului național „Steaua României” care au ales înfruntarea în instanță a Președinției României pentru a păstra decorația. Sursă foto: romanialibera.ro

Articol apărut și pe contributors (linc).

În 4 martie 2016 preşedintele Klaus Iohanis a emis un decret prin care i-a retras lui Laszlo Tokes decoraţia „Steaua României”. Am comentat faptul respectiv pe acest blog (linc). Laszlo Tokes declara la acea vreme:  „Din punct de vedere pur juridic, chiar şi o eventuală, dar nepotrivită, decizie prezidenţială de retragere a distincţiei poate fi atacată în contencios”.

Între timp Laszlo Tokes a făcut exact ceea ce sugera că va face: a dat în judecată pe preşedintele României, cît şi pe primul ministru, în calitate de contrasemnatar al decretului publicat în Monitorul Oficial, pentru a se anula respectivul decret prin care i-a fost retrasă decoraţia. Elod Kincses, avocatul lui Tokes, a declarat (linc): (more…)

 

A murit generalul de securitate Gianu Bucurescu. Declarația sa din dosarul revoluției mai 1, 2016

Filed under: Întîmplări,revoluţia română din 1989 — mariusmioc @ 1:29 pm
Tags: ,

Generalul de securitate Gianu Bucurescu, adjunct al șefului Securității Statului în decembrie 1989, a murit în 29 aprilie 2016, anunță dcnews.ro (linc), citîndu-l pe senatorul Marius Marinescu.

Gianu Bucurescu a fost șef al Securității București, iar în 21 decembrie 1989 a fost responsabil cu mitingul organizat de Ceaușescu.

Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am publicat declarația lui Gianu Bucurescu din dosarul revoluției (linc), dată în 22 martie 2010 în fața procurorului Codruț Mihalache. (more…)

 

Hristos a înviat!

Filed under: General — mariusmioc @ 12:01 am
Tags:

Tuturor cititorilor acestui blog, un Paşte fericit! Hristos a înviat!

Tuturor cititorilor acestui blog, un Paşte fericit! Hristos a înviat!