Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (127). Pitești

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)
– Caransebeș
– Reșița (2)
– Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
– Caransebeș. Răspînditori de manifeste
– Reșița (3)
– Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
– Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
– Craiova
– Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
– Brăila
– Galați
– Buzău
– Bacău
– Focșani
– Piatra Neamț
– Iași
– Cluj și Turda
– Tîrgu Mureș
– Miercurea Ciuc
– Cristurul Secuiesc
– Odorheiul Secuiesc
– Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
– Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
– Baraolt (județul Covasna)
– Sibiu
– Hunedoara
– Hațeg (jud. Hunedoara)
– Orăștie (jud. Hunedoara)
– Vînju Mare (jud. Mehedinți)
– Arestatul din Turnu Severin
– Rîmnicu Vîlcea
– Tîrgoviște
– Penitenciarul Mărgineni
– Boteni (jud. Dîmbovița)

În acest fragment prezint victime din Pitești. De remarcat activitatea soldatului Florin Minel Burnea, ucigașul fără vinovăție, cum este caracterizat de parchet.

III.10.14. SITUAŢIE DE FAPT ARGEŞ
1. Vlăsceanu Mircea (Argeş-Vol. 1) – decedat

Pactul Molotov-Ribentrop și Chișinăul anului 1989. „Poporul s-a trezit! Și la 28 iunie nu a dansat, nu a cîntat și nici altora nu a permis un asemenea sacrilegiu”

Pactul Molotov-Ribentrop era o temă des întîlnită în presa sovietică după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Nici presa din Chișinău nu făcea excepție. Azi vă prezint articolul „Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop” publicat de Andrei Strîmbeanu în „Literatura și Arta” din 6 iulie 1989. Articolul relatează întîmplările din 28 iunie 1989 de la Chișinău. 28 iunie e ziua în care autoritățile sovietice sărbătoreau „eliberarea Basarabiei de sub jugul fascist”, adică eliberarea de sub stăpînirea românească. În 28 iunie 1940 URSS a preluat controlul asupra Basarabiei, după ce guvernul român acceptase ultimatumul sovietic din 26 iunie și retrăsese armata și administrația din regiune. Exista în Chișinău și o stradă numită „28 iunie” în cinstea acestei date. În 1989 acțiunile oficialităților sovietice moldovenești de a sărbători integrarea Basarabiei în URSS au fost întîmpinate cu o manifestație de doliu. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele.

Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop

La data de 28 iunie a.c. populația Chișinăului a ieșit cu miile în Piața Victoriei. Tocmai urcam cu mașina pe Gogol în sus. Cînd să ies la Piața Victoriei – lume de pe lume. Și miliție – aproape de loc.

M-am oprit. Am coborît să văd ce se întîmplă. Și mi-a fost dat să asist, poate, la cel mai înălțător spectacol din viața mea.

Reluarea cercetărilor în cel mai mare dosar al revoluției

Pe alt sait al meu, documente1989, am publicat Hotărîrea ÎCCJ de reluare a cercetărilor în cel mai mare dintre dosarele revoluției (linc). E vorba de Încheierea nr. 469 din 13 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care judecătorul de cameră preliminară Rodica Cosma a confirmat ordonanța nr. 692/C2/2016 a Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la reluarea cercetărilor în ceea ce presa a numit „dosarul revoluției” și care este de fapt doar unul din dosarele revoluției – cel mai mare dintre ele, fiind constituit prin conexarea de către fostul procuror Dan Voinea a multor altor dosare legate de evenimentele din 1989.

August 1989, RSS Moldovenească: Arestări la Tighina

După cum e deja obișnuit pe acest blog, în paralel cu prezentarea evenimentelor din 1989 din România le prezint și pe cele din același an din RSS Moldovenească. Azi puteți citi un articol din „Literatura și Arta” din 10 august 1989 despre întîmplări petrecute la Tighina (Bender) în 2 august 1989. În prezent, orașul Tighina este controlat de regimul separatist de la Tiraspol.

Ziua de 2 august completează cronica și cu evenimentele de la Bender. Aici au fost arestați 15 membri ai cenaclului literar-muzical și social-politic „Vatra”. Conform depozițiilor depuse de martorii oculari, persoanele care operau arestările au tăbărît asupra lor în centrul orașului.Circa 60 de cenacliști se îndreptau din parcul de pe malul Nistrului spre locul indicat de autorizația oficială a ședinței ordinare. (Decizia Comitetului executiv orășenesc Bender de deputați ai poporului a fost adusă la cunoștința conducătorilor cenaclului cu o zi înainte, seara tîrziu). Cîteva limuzine fără numere de identificare le-au îngrădit calea. tăbărînd asupra femeilor care mergeau înaintea tuturora, milițienii le-au smuls din mîini tricolorul, călcîndu-l în picioare, le trăgeau de păr și le rupeau panglicile de doliu prinse la piept. Bărbații au încercat să le ia apărarea, dar milițieni și indivizi în civil erau prea mulți.

Unul dintre arestați, Veaceslav Severin, ne-a informat că 8 din cele 15 persoane au fost eliberate de sub arest. Tot el a povestit că unii membri ai cenaclului au fost bătuți fără milă pe drum și la secia orășenească a M.A.I. [Ministerul Afacerilor Interne]. Printre aceștia a fost numit Grigore Vîrtosu, eliberat acum cîteva săptămîni din izolatorul de anchetă preliminară din Chișinău, unde s-a aflat pe motiv că a participat la un miting neautorizat în piața Victoriei. Una dintre cele două femei arestate, Raisa Păduraru, povestește cum milițienii și-au bătut joc de ea, insultînd-o, numind-o „prostituată”, „fascistă”, ș.a.m.d. Același lucru s-a întîmplat și cu ali arestați. Grigore Vîrtosu a insistat să fie aduse la cunoștință rezultatele expertizei medicale și judiciare pentru că, după cum a afirmat el, milițienii l-au bătut pînă și-a pierdut cunoștința, cu bastoane de cauciuc și cu pumnii, așa cum ai bate o vită, i-au sucit capul, mîinile. Cînd îl loveau, călăul îl numea „fascist” și „dobitoc român”.

Considerăm că acțiunea din 2 august a fost înscenată din timp. În primul rînd, pornind de la decretul despre modul de desfășurare a mitingurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, etc., oficialitățile orașului, în frunte cu președintele, trebuiau să-i anunțe pe liderii cenaclului „Vatra” despre decizia luată cu 5 zile înainte de începerea acțiunii preconizate. Deci, reprezentanții puterii sovietice au încălcat legea în vigoare și cenacliștii arestați ar fi, probabil, în drept să apeleze la judecată în funcție de reclamanți. După cum s-au exprimat milițienii, cenacliștii au fost arestați doar din motivul că alături se adunase un grup de ruși, care puteau să tăbărască asupra lor, adică, în așa fel a fost preîntîmpinat un groaznic măcel… Nouă, însă, ni se pare că acțiunile întreprinse poartă un caracter politic. Arestatul Savelie Iepure mărturisește că anchetatorul Afanasiev, vorbind despre noul președinte M. Snegur, a spus că pentru el acesta nu reprezintă nimic, este un „nicto”, că el va fi prezident doar la Chișinău, iar la Tiraspol și Bender sînt alți prezidenți.

Oare cine sînt ei?

Secretarul de partid P. Țîmai își exprimă într-un interviu acordat cotidianului „Sovietscaia Moldavia” supărarea cauzată de cuvintele „ocupanți, staliniști” scandate de cenacliști. Cică aceste calificative au și determinat acțiunile miliției. Dacă P. Țîmai consideră aceste calificări ca neîntemeiate, apoi, după cele întîmplate, noi le considerăm tocmai potrivite pentru bîtocrații de la Tighina. „LA” va reveni și la acest subiect.

Ivan Krastev despre politica Rusiei. Jocul imitației (video)

Este august, luna tradițională pentru operațiuni militare rusești (vezi Gruzia 2008 și contraofensiva din Donbas, Ucraina 2014). Fundația elvețiană „Pierre du Bois” (linc) a organizat în 2015, la Geneva, o conferință la care l-a invitat pe Ivan Krastev să vorbească despre politica Rusiei. Prezint această intervenție și cititorilor blogului meu. Uneori poate n-am deslușit bine ce au spus vorbitorii, tălmăcirea mea poate avea unele greșeli. Rog cititorii să mi le semnaleze. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii și explicații ale mele. Am adăugat pe alocuri și lincuri explicative cu privire la unele persoane ori lucruri despre se face referire.

Tălmăcire:

Indignare generală: 4% din veniturile lui Alexandru Arșinel din 2015 provin din pensia de revoluționar

Saitul aktual24.ro publică în 13 august 2016 articolul nesemnat (se pare că așa se răspîndește moda printre deontologi, să nu se semneze articolele) „Alexandru Arșinel, fost membru UNPR, venituri URIAȘE lună de lună. Are și pensie de REVOLUȚIONAR” (linc). Din articol aflăm: „Conform declarației de avere din 2015, Alexandru Arșinel a cîștigat într-un an 48.936 de lei, iar din contractele cu diverse firme a beneficiat de 7.180 de lei. În plus, în contul său, într-un an au mai intrat încă 238.188 de lei din drepturi de proprietate intelectuală. Actorul a ieșit la pensie în 2014, cu un cîștig de 7.850 de lei anual, la care se adaugă o pensie specială de 12.720 lei/an lei și o alta de revoluționar, în valoare de 13.224 lei pe an”.

Cercetările parchetului în dosarul revoluției (126). Boteni, județul Dîmbovița

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)
– Caransebeș
– Reșița (2)
– Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
– Caransebeș. Răspînditori de manifeste
– Reșița (3)
– Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
– Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
– Craiova
– Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
– Brăila
– Galați
– Buzău
– Bacău
– Focșani
– Piatra Neamț
– Iași
– Cluj și Turda
– Tîrgu Mureș
– Miercurea Ciuc
– Cristurul Secuiesc
– Odorheiul Secuiesc
– Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
– Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
– Baraolt (județul Covasna)
– Sibiu
– Hunedoara
– Hațeg (jud. Hunedoara)
– Orăștie (jud. Hunedoara)
– Vînju Mare (jud. Mehedinți)
– Arestatul din Turnu Severin
– Rîmnicu Vîlcea
– Tîrgoviște
– Penitenciarul Mărgineni

În acest fragment voi prezenta cele consemnate de parchet despre localitatea Boteni, județul Dîmbovița. Remarc că aici există o serie de persoane (militari) care s-au declarat rănite, dar niciuna nu are acte medicale care să dovedească asta.

Statul maximal dorește să limiteze posibilitățile românilor săraci de a deveni proprietari de locuințe

„Printr-un proiect de Hotărîre de Guvern, legiuitorul vrea să se asigure că toate locuințele vor fi realizate cu respectarea cerințelor minime privind suprafeţele şi nivelul de dotare a încăperilor stipulate în legea 114/1996” anunță revista Arena Construcțiilor (linc). Hotărîrea de Guvern „va impune ca persoanele desemnate prin lege ca să elibereze autorizații de construire să fie obligate să verifice înainte de eliberarea acestora că sînt respectate exigenţele minimale privind suprafeţele”.

Cererile de „luptători determinanți” – situația pînă la sfîrșitul lui iulie 2016

Periodic pe acest blog am informat despre rezultatele analizării de către SSRMLÎRC și CPRD a cererilor pentru acordarea titlului de luptător cu rol determinant în revoluție. Dau acum un nou tabel cu centralizarea rezultatelor, în care am completat informațile disponibile pe saiturile secretariatului de stat respectiv al Camerei Deputaților, pînă la decizia SSRMLÎRC nr. 125 din 29 iulie 2016 și ședința CPRD din 30 iunie 2016.

Președintele Iohanis a iscălit un nou decret cu 548 de persoane (linc) cărora li s-a aprobat noul titlu, dar acesta nu va fi ultimul decret prezidențial de acest fel, căci CPRD încă analizează contestații ale celor cărora li s-a respins cererea, multe din aceste contestații fiind aprobate, și însăși SSRMLÎRC reanalizează cereri anterior respinse pe care acum le aprobă. De pildă, prin decizia 124 / 25.07.2016 (linc), secretariatul de stat a hotărît: „Admite solicitarea din Adresa nr.18/8038/20.07.2016, transmisă de Trapiel Ioan-Iulius, pentru reanalizarea situației orașului Piatra Neamț, privind includerea acestuia în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, pînă la fuga dictatorului. Conform art.41 din Regulamentul Comisiei, toate cererile respinse pentru neîndeplinirea acestei condiții vor fi reanalizate, conform programărilor ulterioare”. După reanalizare (linc) din cele 33 cereri ale revoluționarilor din Piatra Neamț anterior respinse, 32 au fost aprobate.

Ziarul „Adevărul” acuză fostul guvern Ponta ba de micșorarea, ba de mărirea drepturilor acordate veteranilor de război

Recent șeful PSD Liviu Dragnea a amenințat guvernul Cioloș cu moțiunea de cenzură pentru faptul că, printr-o hotărîre de guvern cu privire la normele de aplicare ale noului cod fiscal, stabilise ca membri de familie ai veteranilor de război să plătească impozit pe cota parte din proprietățile imobiliare deținute în coproprietate cu veteranii. Dragnea a declarat într-o comunicat de presă (linc):

De la 1 iunie, aceşti oameni, care s-au sacrificat pentru România, luptînd în Al Doilea Război Mondial sau în războaiele din Afganistan, Bosnia sau Irak, sînt somaţi de administraţiile financiare să plătească impozite de care fuseseră scutiţi prin lege (Codul fiscal). Aceeaşi măsură se aplică şi persoanelor cu handicap. (…) România este o ţară care îşi cinsteşte eroii, încă mai este aşa ceva. Dacă acest guvern nu va şti să-şi cenzureze măcar acest dispreţ, îl va cenzura PSD prin moţiune.