Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus în întregime dosarul 117/1990 al Curții Supreme de Justiție cu judecarea recursului extraordinar în procesul lui Laszlo Tokes. Deși hotărîrea judecătorească de evacuare a pastorului fusese deja executată în noaptea de 16/17 decembrie 1989, iar după căderea lui Ceaușescu Laszlo Tokes nu dădea semne că ar dori să-și reia postul de preot la Timișoara (a venit doar în vizită; în final a fost numit episcop la Oradea, în locul fostului episcop Laszlo Papp, care demisionase), în 22 ianuarie 1990 procurorul general Gheorghe Robu a înaintat Curții Supreme de Justiție un recurs extraordinar în care a cerut casarea sentinței de evacuare a domnului Tokes. Prin Decizia nr. 323 din 22 februarie 1990 Curtea Supremă a admis recursul extraordinar, a anulat hotărîrile anterioare ale Judecătoriei Timișoara și Tribunalului Timiș și a stabilit că cererea de evacuare a preotului Laszlo Tokes din locuința parohială era neîntemeiată.
Toate acestea le-am prezentat deja în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”. Datorită costurilor legate de tipar, în acea carte am prezentat doar parțial documentele din dosarul recursului extraordinar. Acum toate documentele le-am făcut disponibile pentru toți cei interesați, pe saitul indicat (linc).
Redau mai jos, sub formă de text, o parte din dosarul recursului extraordinar, iar sub formă de facsimil decizia Curții Supreme, cei interesați putînd vedea în întregime documentele la lincul amintit.
Către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie
În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 60/1968 şi ale art. 329 din Codul de procedură civilă, declar recurs extraordinar împotriva sentinţei civile nr. 7190 din 20 octombrie 1989 a Judecătoriei Timişoara şi deciziei civile nr. 1474 din 28 noiembrie 1989 a Tribunalului Judeţean Timiş, pronunţate în cauza privind pe Tőkés László.
Motivele sînt următoarele:
(…)Consider vădit netemeinice şi esenţial nelegale hotărîrile pronunţate în cauză.
Din extrasul CF nr. 4536 Timişoara, nr. top 12180 (fila 5 – dosar fond), rezultă că apartamentul ocupat de pîrît este proprietatea tabulară a Parohiei Reformate din Timişoara (fostă Comunitate Bisericească Evanghelică Reformată), singura îndreptăţită să formuleze acţiune de evacuare fiind parohia.
Episcopia Reformată Oradea nu are calitate procesuală activă, deoarece, deşi are în subordine parohia Reformată din Timişoara – căreia nu îi este organ ierarhic superior, între ele interpunîndu-se protopopiatul Reformat din Arad – fiecare dintre aceste organizaţii bisericeşti are personalitate juridică şi ca atare patrimoniile lor sînt distincte.
Instanţele, numai prin greşita interpretare a art. 126 alin. 2 lit. „a” şi art. 128 lit. „a” din Statutul Bisericii Reformate din România au putut considera că Episcopia Reformată Oradea avea calitate să formuleze acţiune de evacuare dintr-un imobil proprietatea parohiei.
Sus-menţionatele articole din Statut prevăd care anume persoane pot reprezenta Episcopia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi.
Or, nu se contestă dreptul Episcopiei de a formula acţiuni în justiţie, dar acestea, atunci cînd au caracter patrimonial, sînt limitate la cele care tind să apere, să conserve, să întregească patrimoniul propriu.
De altfel, cu ocazia soluţionării recursului extraordinar se va constata şi faptul că măsurile ilegale luate împotriva preotului Tőkés László au fost anulate, acesta avînd dreptul să ocupe în continuare spaţiul locativ în litigiu.
Pentru motivele expuse, în baza art. 312 pct. 2 lit. „a” din Codul de procedură civilă, cer admiterea recursului extraordinar şi modificarea hotărîrilor criticate în sensul respingerii acţiunii, precum şi a cererii de intervenţie formulată de Makay Gheorghe Botond
Procuror General
Gheorghe Robu
[ştampila de primire la Curtea Supremă cu data de 24 ianuarie 1990]
––––––––––––––––––––––––––––-
Episcopia Reformată Oradea
Nr. 97/1990Către Tribunalul Suprem
BucureştiÎn legătură cu procesul dintre Episcopia Reformată Oradea şi preotul reformat Tőkés László din Timişoara, Episcopia înţelege să renunţe la drept.
Motivul renunţării noastre este faptul că actuala conducere a Eparhiei nu este de acord cu modul abuziv cum fostul episcop a intentat acest proces
Oradea, la 31 ianuarie 1990
Primnotar eparhial, Consilier,
Nogradi Adalbert Papp Beniamin
––––––––––––––––––––––––––––-
Către Curtea Supremă de Justiţie
Onorată Instanţă Supremă!
Referitor la citaţia Dvs. emisă la data de 31 ianuarie 1990, adresată către MAKAY GH. BOTOND din mun. Reşiţa la Parohia Reformată Reşiţa prin care sînt citat la Curtea Supremă de Justiţie în calitate de INTIMAT-INT. în procesul cu Tőkés László pentru rec-extr-evacuare, printr-un
MEMORIU
declar următoarele:
1. Preotul reformat Tőkés László din Timişoara (str. T. Cipariu nr. 1) a fost trimis în judecată pentru evacuare din locuinţa de serviciu din partea Episcopiei Reformate din Oradea.
2. Eu am fost citat ca intermediar (?) fiind numit la Parohia Reformată Timişoara ca preot-paroh cu data de 20 august 1989.
3. Tőkés László a lucrat la Timişoara ca preot-supleant după terminologia STATUTULUI BISERICII REFORMATE care este valabil şi astăzi şi va rămîne valabil pînă crearea un noul statut din partea SINODULUI REFORMAT.
4. Statutul în Cartea a II-a, Partea I-a (Despre calificarea şi angajarea preoţilor), paragraful 5-a, punctul a se stabileşte: „Preotul supleant care este angajat pentru îndeplinirea independentă a atribuţiunilor preoţeşti în mod provizoriu, pe durata incapacităţii de muncă a unui preot, în timpul suspendării unui preot din serviciu sau în timpul cît un post de preot este vacant„. Tőkés László a fost numit la Timişoara pe baza acestui paragraf, dar fostul nostru episcop PAPP LÁSZLÓ din Oradea n-a vrut să numească pe Tőkés László ca preot-paroh (angajat în mod definitiv) fiindcă ca preot supleant era la dispoziţia episcopului. După capitolul IV şi paragraful 68, aliniatul 2-a preoţii supleanţi „li se aplică dispoziţiunile statutului referitoare la capelani„. („Capelanul este numit de către episcop” /Cap. IV paragraful 67/).
5. Tőkés László n-a fost ales legal după statut ca preot-paroh, fiindcă prin presiunea dictatorială a episcopului presbiteriul şi adunarea generală a bisericii reformate din Timişoara a aplicat în baza statutului (Cap. II par. 44) „Transmutarea şi cedarea dreptului de alegere” transmiţînd dreptul de alegere la episcopul Papp László, care – bineînţeles – n-a aplicat hotărîrile respective imediat numai în data de 16 august 1989, cînd nu Tőkés László a fost numit preot paroh la Timişoara ci am fost numit eu.
6. Atitudinea episcopului a fost ilegal, şi în faţa credincioşilor, şi în faţa de Tőkés László, şi în faţă de mulţi preoţi reformaţi supleanţi ci şi preoţi-paroh din protopopiatul nostru.
7. În prima decadă a lunei martie 1989 Papp László mi-a promis parohia din Timişoara, dar atunci încă am fost informat de către el, că Tőkés va fi transferat la parohia Miniu din jud. Sălaj. În perioada respectivă era pace şi linişte la Timişoara.
8. Declar că am intervenit în procesul de evacuare, să fie evacuat, dar intervenirea mea a fost semnată sub forţa securităţii din Timişoara. Am semnat actul respectiv în 6 (şase) exemplare, dar nici un exemplar n-au lăsat la mine.
9. Am primit cele două citaţii la procesul de evacuare şi la recurs, dar citaţiile am aruncat şi nu m-am prezentat la proces fiindcă în felul acesta am vrut să protestez împotriva acestui procedeu.
10. Declar că numirea mea eliberată de Departamentul Cultelor Bucureşti (anexată în fotocopie) a fost cerută înapoi de către episcop prin telefon foarte categoric şi solicita expedierea imediată prin poştă, motivînd că „soţia ta şi aşa nu vrea să meargă la Timişoara”. Actul respectiv a fost expediat în data de 27 noiembrie 1989 sub nr. de înregistrare 67/1989.
11. Eu n-am cerut nici oral nici în scris niciodată Parohia Reformată din Timişoara, dar din motive familiare am acceptat-o, şi dacă am promis în luna martie 1989, cînd era linişte şi pace, atunci în timpul neplăcerilor – din principiu – n-am refuzat-o, ca să fiu şi să rămîn corect. Am avut credinţă în Dumnezeu, că prin El va fi rezolvată problema respectivă foarte grea.
12. Ca preşedinte al comisiei de judecată a protopopiatului declar că:
a. Comisia de judecată a protopopiatului a suspendat pe Tőkés László din activitatea lui bisericească să tragem timpul în favoarea lui, şi
b. nu am luat în evidenţă activitatea lui politică „interzisă” sau „ilegală” fiindcă organele de stat n-au prezentat în faţa comisiei nici-o declaraţie, nici-un act doveditor în sensul politic.
c. Papp László şi-a întrerupt activitatea comisiei de judecată contra Tőkés László şi a cerut înapoi dosarul lui Tőkés.
13. Fostul episcop Papp László a fost un dictator manipulînd cu mentalităţi staliniste şi ceauşiste şi a fost „mai catolic decît papa de la Roma” după proverb.
14. Declar că Protopopiatul nostru pe baza statutului va asigura în mod legal în faţa credincioşilor din Timişoara, să fie ales Tőkés László ca preot-paroh la Timişoara, ca şi alţi preoţi supleanţi care vor.Reşiţa, 17 februarie 1990
Cu stimă,
MAKAY GH. BOTOND[ortografia originală]
––––––––––––––––––––––––––––-
România
Curtea Supremă de Justiţie
Secţia civilăDecizia nr. 323 Dosar nr. 117/1990
Şedinţa publică de la 22 februarie 1990
Preşedinte: Paul Florea – judecător
Georgeta Firuleasa – judecător
Dan Victor Zlătescu – judecător
Dumitru Gazetovici – procuror
Constanţa Tudorache – consultant juridic pr.(…)
CURTEA
Asupra recursului extraordinar de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:(…) – [istoricul cauzei, pe care nu-l repetăm]
Recursul extraordinar este întemeiat.
Este dovedit în cauză că apartamentul ocupat de pîrît este proprietatea tabulară a Parohiei Reformate din Timişoara (fosta Comunitate Bisericească Evanghelică Reformată din Timişoara), singura îndreptăţită să formuleze acţiune în evacuare fiind, deci, parohia (fila 5 – dosarul judecătoriei).
Episcopia Reformată Oradea nu avea calitatea procesuală activă, deoarece, deşi are în subordine parohia Reformată din Timişoara – căreia nu îi este organ ierarhic superior, între ele interpunîndu-se Protopopiatul Reformat din Arad – fiecare dintre aceste organizaţii bisericeşti are personalitate juridică, cu patrimonii distincte.
Ca atare, numai titularul dreptului de proprietate – Parohia Reformată din Timişoara – avea legitimarea procesuală pentru declanşarea acţiunii, în evacuare, spre a obţine eliberarea locuinţei de serviciu. Deci reclamanta nu avea calitatea să solicite evacuarea pîrîtului din locuinţa proprietatea Parohiei Reformate din Timişoara.
Faţă de cele arătate se demonstrează că în mod greşit a fost admisă acţiunea în evacuare, astfel că, recursul extraordinar, fiind întemeiat, urmează a se admite şi a se modifica hotărîrile atacate în sensul respingerii acţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:Admite recursul extraordinar declarat de procurorul general.
Modifică sentinţa civilă nr. 7190 din 20 octombrie 1989 a judecătoriei Timişoara precum şi decizia civilă nr. 1474 din 28 noiembrie 1989 a Tribunalului Judeţean Timiş în sensul că respinge acţiunea în evacuare formulată de Episcopia Reformată Oradea împotriva pîrîtului TŐKÉS LÁSZLÓ.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 1990.
Judecător P. Florea
Judecător G. Firuleasa
Judecător D.V. Zlătescu
Consultant juridic pr. C. Tudorache
Mai citește:
– Interviu cu Laszlo Tokes în 2001. Playlist pe youtube cu tot interviul: http://www.youtube.com/view_play_list?p=5A3DA51FBE9684FE
– Discuţiile preliminare ale interviului cu Laszlo Tokes (video)
– Interviu cu Laszlo Tokes anul 2001 – partea 1 (video)
– Laszlo Tokes: Nu mi-am putut închipui ca preot simplu reformat să lupt pentru eliberarea ţării de sub dictatură (video)
– Cum a ajuns în 1989 interviul cu Laszlo Tokes la televiziunea maghiară (video)
– Cazul Laszlo Tokes: moartea lui Erno Ujvarossy – crimă sau sinucidere?; agresiunea din noiembrie 1989 (documente, video)
– Încercarea securităţii de a-l racola ca informator pe Laszlo Tokes (facsimile, video)
– Cum au reacţionat alţii despre cazul Tokes (video)
– Cazul Laszlo Tokes: Chitanţa de 20000 de lei şi ajutorul de la HEKS (deasemeni: înregistrare video cu explicaţiile lui Tokes)
– Arestarea lui Laszlo Tokes şi semidetenţia de la Mineu (video)
– Laszlo Tokes: S-a pretins că au apărut elicoptere şi pe cerul Mineului (video)
– Cazul Laszlo Tokes: Şedinţa organizată de autorităţi pentru destituirea lui Tokes
– Cazul Laszlo Tokes: cererea de evacuare şi sentinţa Judecătoriei Timişoara
– Cazul Laszlo Tokes: Procesul verbal al şedinţei consiliului parohial reformat din 16 martie 1989
– Trupa de teatru în limba maghiară „Thalia” şi securitatea română. „Încercarea lui Tokes Laszlo de a atrage sub influenţa sa unii tineri de naţionalitate maghiară a fost contracarată”
– Aluzii la problemele familiale ale lui Laszlo Tokes din perioada 1988-1989, în arhiva parohiei reformate din Timişoara
– Trupa de teatru Thalia – declaraţii video ale celor implicaţi
– Caracterizarea lui Laszlo Tokes de către episcopul Laszlo Papp (14 august 1989)
– Scrisoarea lui Laszlo Tokes către Nicolae Ceaușescu, 15 octombrie 1989
– Scrisoarea fostului episcop reformat Laszlo Papp către Petre Roman, 19 martie 1990. Tokes a luat contact cu „elemente partizane ale naționalismului utopic”
– 1988. Alianța Mondială a Bisericilor Reformate îi scrie lui Ceaușescu
– 1988. Episcopii reformați din România scriu Alianței Mondiale a Bisericilor Reformate
– 18 decembrie 1989. Episcopia reformată ungurească din Oradea îl felicită pe Ceaușescu
– Dosarul procesului din 1989 de evacuare a lui Laszlo Tokes – disponibil pe internet
– Ședințele consiliului parohial al bisericii reformate din Timișoara (unde a fost preot Laszlo Tokes), perioada 29 decembrie 1988 – 27 ianuarie 1990, integral pe internet
– Evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială, în decembrie 1989. Dosarul de executare al sentinței – integral pe internet
– Decembrie 1989: Evacuarea lui Edith Tokes, soția lui Laszlo Tokes
– Federaţia maghiară pentru drepturile omului şi revoluţia română
Blogul lui Marius Mioc 