Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Tribunalul Timiș: Instanțele judecătorești nu sînt competente să anuleze certificatele de revoluționar. Procesul cu Oană și SSRMLÎRC Noiembrie 11, 2016


oanassprtribtm1În procesul prin care ceream anularea certificatului de revoluționar al generalului Marin Oană, Tribunalul Timiș mi-a respins cererea, admițînd excepția ridicată de Marin Oană referitoare la inadmisibilitatea acțiunii. Motivarea tribunalului arată că instanțele judecătorești nu sînt competente să anuleze certificate de revoluționar. Sentința poate fi atacată cu recurs. O înfățișez și cititorilor acestui blog. Am folosit prescurtările SSPR, SSRMLÎRC și CPRD, iar actele normative le-am indicat uneori doar cu numărul lor, fără titulatura completă.

ROMÂNIA
Tribunalul Timiș
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr. 431/59/2016

Sentința civilă nr. 1940/PI
Ședința publică din data de 5 octombrie 2016

Tribunalul, constituit din:
PREȘEDINTE Mihai Titus Chiorean
Grefier Nicolae-Lucian Buruzan

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulate de reclamantul MIOC MARIUS REMUS în contradictoriu cu pîrîții SSRMLÎRC și OANĂ MARIN, avînd ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică părțile nu au răspuns.

Dată fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că mersul dezbaterilor și conclziile pe fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2016, care face parte integrantă din prezenta hotărîre.

TRIBUNALUL,

În deliberare constată următoarele:

Prin acținea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 17 iunie 2016, în urma declinării competenței dee soluționare de către Curtea de Apel Timișoara, reclamantul Mioc Marius Remus a chemat în judecată pîrîții SSRMLÎRC și Oană Marin, solicitînd instanței ca, prin hotărîrea pe care o va pronunța în cauză, să dispună anularea certificatului de luptător seria LRT-O nr. 0002, emis pe numele pîrîtului Oană Marin.

În motivarea acțiunii pîrîtul arată că, în urma sesizării, formulate în cursul anului 2010, CPRD a anulat avizul pentru preschimbarea certificatului pîrîtului Oană Marin, dat fiind că acesta a întreprins acțiuni împotriva revoluției din decembrie 1989, ulterior fiind dispusă anularea certificatului și formulată propunere către președintele României pentru retragerea titlului numitului Oană Marin.

Prin Decretul nr. 237/28.02.2011, Președintele României a retras titlul de luptător emis în favoarea pîrîtului Oană Marin însă acesta din urmă a atacat SSRMLÎRC, obținînd o hotărîre judecătorească favorabilă, pe motive procedurale, respectiv Decizia Civilă nr. 2986/10.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Întrucît după pronunțarea hotărîrii judecătorești menționate situația pîrîtului Oană Marin a rămas ambiguă, respectiv se află în posesia unui certificat neanulat, reclamantul solicită anularea certificatului de luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989, arătînd în esență că pîrîtul, în calitate de comandant al regimentului nr. 1 mecanizat București, a organizat deplasarea unor trupe în scopul dispersării, intimidării și stînjenirii mișcărilor manifestanților, invocînd în acest sens dispozițiile art. 8 din Legea nr. 341/2004.

oanassprtribtm2Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, respectiv faptul că preschimbarea certificatului de luptător în revoluție a numitului Oană Marin a fost de la început nelegală, fiind contrară art. 8 din Legea nr. 341/2004.

Reclamantul solicită ca pîrîta SSRMLÎRC să prezinte instanței toate documentele care au stat la baza aprobării preschimbării certificatului seria LRT-O nr. 0002 emis pe numele lui Oană Marin, cît și toate documentele legate de anularea (anulată la rîndul ei) acelui certificat.

La Curtea de Apel București nu s-a judecat cererea reclamantului, de anulare a certificatului lui Oană Marin, ci cererea lui Oană Marin de anulare a hotărîrii SSPR de anulare a certificatului său de revoluționar. Hotărîrea SSPR a fost anulată pe motive strict procedurale, care nu îi pot fi imputabile reclamantului. Instanța a observat, foarte corect, că „obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice, fiind necesară justificarea rațiunilor de fapt și de drept care au stat la baza adoptării lui”. Însă, tot Curtea de Apel București a constatat, prin Sentința nr. 6182/2012 (paginile 4-5): Din înscrisul depus de CPRD (fila 98), extras din Registrul istoric al UM 01210 București rezultă călt.col. Oană Marin la acel moment a acționat și a luptat contra manifestanților din decembrie 1989, împrejurarea că, pînă la sfîrșitul Revoluției Române din decembrie 1989 forțelemilitare din care a făcut parte și reclamantul au fost de partea manifestanților nu înlătură încadrarea acțiunilor inițiale ale reclamantului în categoria celor îndreptate împotriva revoluției, din moment ce legea prevede „sub orice formă” și nu menționează excepții de la interdicția de a beneficia de această lege instituită pentru cei care au întreprins asemenea acțiuni”.

Este adevărat că prin Decizia civilă nr. 2986/10.04.2014 a aceleiași instanțe, pronunțată la recurs, sentința a fost parțial modificată, însă partea în car se constată că Oană Marin „a acționat și a luptat contra manifestanților din decembrie 1989” nu a fost modificată. Așadar, respectiva constatare a instanței se bucură de autoritatea de lucru judecat, opozabilă atît SSRMLÎRC, cît și numitului Oană Marin, care au fost parte în proces. Reclamantului, respectivele hotărîri nu îi sînt opozabile, căci i s-a respins la acelproces calitatea de intervenient în interes propriu, acceptîndu-i-se doar calitatea de intervenient în interesul SSPR (motiv pentru care o serie de dovezi a căror administrare o ceruse au fost respinse, nefiind susținute de SSPR).

Prin întîmpinare, pîrîtul Oană Marin a invocat următoarele excepții:

  1. Excepția inadmisibilității acțiunii

Certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române de Decembrie 1989 – luptător rănit, seria LRT-O nr. 00002, a cărui anulare o solicită reclamantul Mioc Marius Remus, nu face decît să dovedească titlul de luptător rănit, instituit prin Legea nr. 42/1990 (…) și conferit în temeiul acesteia, prin decret prezidențial.

Legea nr. 341/2004 (…), împreună cu Normele metodologice de aplicare, modificate și completate prin HG nr. 1707/29.11.2006, dispuns asupra condițiilor în care SSPR poate preschimba certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (art. 9 din Legea nr. 341/2004).

Totodată, cele două acte normative stabilesc și condițiile în care se vor soluționa contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, respectiv că, potrivit art. 20 alin. 1 din Normele metodologice aprobate prin HG 1412/2004 și modificate prin HG 1707/2006, „persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor sau care consideră, pe bază de probe, că în cazul altor persoane cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor nu a fost respectate prevederile Legii nr. 341/2004, sau ale prezentelor Norme metodologice, pot face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de maxim 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei finale prevăzute de art. 19 alin. 1”, iar conform art. 5 „pe baza propunerilor formulate de Comisia parlamentară, SSPR reanalizează documentația pe baza căreia a fost luată decizia ce formează obiectul contestației și, în raport de decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare”.

oanassprtribtm3Art. 49 alin. 1 din Normele metodologice modificate prin HG nr. 1707/2006, completează textul de la art. 20, în sensul că „în cazul în care, pe baza unor elemente de noutate, constatate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, reiese faptl că noile tipuri de certificate au fost eliberate unor persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 (…), SSPR va proceda la anularea certificatelor respective”, în timpce alin. 2 al art. 49 din HG 1707/2006 precizează expres că „analiza elementelor de noutate și decizia cu privire la anularea certificatelor sînt de competența comisiei prevăzute la art. 13, pînă la expirarea termenului de preschimbare a certificatelor, iar după acest termen, competența revine unei comisii formate din angajai ai SSPR, numiți prin ordin al secretaruli de stat”. Alineatul al treilea al acestui act normativ dispune în sensul că „anularea certificatelor și înaintarea propunerii de retragere a titlurilor se fac de SSPR, cu avizul Comisiei parlamentare”.

În aceste condiții, este evident că legiuitorul a înțeles să instituie o procedură specială în materie, care atribuie decizia de anulare a unui astfel de certificat exclusiv SSPR (actualmente SSRMLÎRC), cu avizul Comisiei parlamentare de specialitate, și nu instanțelor judecătorești, necompetente general în materie.

Numai o eventuală decizie a SSRMLÎRC, dată în legătură cu anlarea unui certificat preschimbat în temeiul Legii nr. 341/2004, ar putea constitui obiectul unei contestații adresate instanței de contencios administrativ.

2. Excepția autorității de lucru judecat

Instanțele de contencios administrativ ar putea fi investite numai cu o acțiune în anularea unei decizii a SSRMLÎRC (fost SSPR), dată în legătură cu anularea unui certificat preschimbat în temeiul Legii 341/2004.

Certificatul de Luptător pentru Victoria Revolției din Decembrie 1989 – luptător rănit, seria LRT-O nr. 00002, emis pîrîtuli de pîrîta SSRMLÎRC la 23.12.2005, a mai fost anterior anulat de instituția emitentă – SSPR, actualmente SSRMLÎRC, pîrîtul adresîndu-se deja instanței de contencios administrativ, împotriva deciziei de anulare a certificatului, acțiunea în anulare fiind admisă definitiv și irevocabil, prin Decizia civilă nr. 2986/10.04.2014 a Curții de Apel București (dosar 3761/2/2011*), pe care reclamantul a depus-o deja la dosarul cauzei – acesta avînd calitatea de itnervenient în favoarea SSPR – invocînd-o trunchiat și ignorînd prima consecință juridică pe care aceasta o produce, respectiv autoritatea de lucru judecat.

Anularea certificatului serioa LRT-O nr. 00002 nu mai poate fi pusă în discuție, pentru aceleași motive în legătură cu care Curtea de Apel București s-a pronunțat prin hotărîre definitivă și irevocabilă.

3. Excepția prematurității ererii de chemare în judecată

Legea nr. 554/2004 prevede în cuprinsul art. 7 alin. 3, că „este îndreptățită să introducă plîngere prealabilă și  persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentl în care a lat cunoștiință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni, prevăzut de art. 7”, termen pe care legea îl definește ca termen de prescripție.

oanassprtribtm4Reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzte de art. 7 din Legea nr. 554/2004, în fața atorității emitente – respectiv SSPR – în legătură cu actul administrativ individual contestat, respectiv Certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – luptător rănit, seria LRT-O nr. 00002 din 23.12.2005, în termenl prevăzut de lege, adică cel tîrziu pînă la data de 23.06.2006.

4. Excepția prescripției dreptului de acțiune

Cererea de anulare a Certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluția Română din Decembrie 1989 – luptător rănit, seria LRT-O nr. 00002, emis pîrîtului de pîrîta SSRMLÎRC, a fost introdusă de reclamant dpă expirarea termenului de prescripție, de 6 luni, de fapt, de art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, ținînd seama că reclamantul Mioc Marius Remus a cnoscut existența acestui act administrativ cel puțin de la data la care a formlat cerere de intervenție în nume propriu, în cauza care a făcut obiectul dosarului nr. 3761/2/2011, soluționat pe rolul Curții de Apel București.

5. Excepția lipsei de interes

Chiar dacă art. 1 alin. 2 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, permite să se adreseze instanței de contencios administrativ și persoanavătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, reclamantul trebuie să facă totuși dovada unui interes, respectiv că actul administrativ a cărui anulare o solicită să fi produs reclamantului o vătămare a unui drept sau interes legitim, așa cum sînt acestea definite de literele o, p, r ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul nu a făcut nici o referire, nicăieri, pe tot parcursul cererii de chemare în judecată, din care să reiasă natura dreptului sau interesului său legitim afectat, precum și modalitatea și măsura în care acestea au fost afectate prin actul administrativ, a cărui anulare s-a solicitat.

6. Excepția necompetenței teritoriale a instanței de judecată

Nu în ultimul rînd, art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004 (…) dispune, în cuprinsul ceei de-a doua teze, că nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale dacă reclamantul a optat pentru instanțe de la domiciliul pîrîtului, însemnînd, per a contrario, că în situația în care reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său, cum este cazul de față, excepția competenței teritoriale a instanței de judecată este admisibilă, avînd în vedere, în mod concret, împrejurarea că investirea instanței de contencios administrativ din Timișoara cu o acțiune în anularea unui act administrativ emis de o autoritate cu sediul în București, destinatarul actului avînd, la rîndul său, domiciliul tot în București, este de natură să restrîngă posibilitatea obiectivă de exercitare a dreptului la apărare, ca rmare a dificultăților și costurilor ridicate pe care le implică deplasarea la termenele ce vor fi acordate în cauză.

Pîrîtul solicită, prin urmare, declinarea cauzei în fața Curții de Apel București, spre competentă soluționare pe fond.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, invocat de reclamant, pîrîtul solicită instanței să o respingă, ca inadmisibilă, pentru că aceasta poate fi admisă numai în situația în care instanța constată că de actul administrativ cu caracter individual, în legătură cu care s-a ridicat excepția de nelegalitate, depinde solționarea litigiului în fond, or, în cazul de față, litigiul pe fond privește chiar actul administrativ cu caracter individual în raport de care s-a ridicat și excepția de nelegalitate, inadmisibilă în atare condiții.

Analizînd cu prioritate excepțiile menționate, invocate în cauză, în conformitate c dispozițiile 248 NCPC, în ordinea firească a soluționării acestora, tribunalul reține următoarele:

oanassprtribtm5În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș, invocată de pîrîtul Oană Marin prin întîmpinare, se constată că excepția este neîntemeiată și se va respinge ca atare.

Se observă în acest sens că reclamantul are domiciliul în Timișoara, fiind astfel introdusă corect acțiunea, în raport de prevederile art. 10 al. 3 din Legea 554/2004, care instituie o competență teritorială alternativă, lăsată la aprecierea reclamantului, între instanța de la domiciliul acestuia și instanța de la domiciliul pîrîtului.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată tot de același pîrît prin întîmpinare, se constată de către instanță că aceasta este întemeiată.

Astfel, obiectul acțiunii de față îl reprezintă cererea reclamantului privind anularea Certificatului de lptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989 – luptător rănit, seria LRT-O nr. 002, emis pe numele pîrîtului Oană Marin de către pîrîtul SSRMLÎRC.

Legea 341/2004 (…) împreună cu Normele metodologice de aplicare, modificate și completate prin HG 1707/2006, dispun asupra condițiilor în care SSRMLÎRC poate preschimba certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea legii 42/1990 (art. 9 din Legea 341/2004).

Totodată, cele două acte normative stabilesc și condițiile în care se vor soluționa și contestațiile privind preschimbarea sau neefectuarea preschimbării certificatelor, respectiv că, potrivit art. 20 al. 1 din Normele metodologice aprobate prin HG 1412/2004, modificate prin HG 1707/2006, „persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor sau care consideră, pe bază de probe, că în cazul altor persoane cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor nu au fost respectate prevederile Legii 341/2004 sau ale prezentelor norme metodologice, pot face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de maximm șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei finale prevăzute de art. 19 al. 1, iar conform art. 5 al aceluiași articol „pe baza propnerilor formlate de Comisia parlamentară SSPR reanalizează documentația pe baza căreia a fost luată decizia ce formează obiectul contestației și, în raport de decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare”.

De asemenea, art. 49 alin. 1 din normele metodologice indicate mai sus, precizează că „în cazul în care, pe baza unor elemente de noutate, constatate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, reiese faptul că noile tipuri de certificate au fost eliberate unor persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea 341/2004 (…) SSPR va proceda la anularea certificatelor respective”, în timp ce alin. 2 al art. 49 din HG1707/2006 arată expres că „analiza elementelor de noutate și decizia cu privire la anularea certificatelor sînt de competența comisiei prevăzute de art. 13, pînă la expirarea termenului de preschimbare al certificatelor, iar după acest termen competența revine unei comisii formate din angajați ai SSPR, numiți prin ordin al secretarului de stat”, iar alineatul trei al aceliași articol arată că „anularea certificatelor și înaintarea propunerii de retragere a titlurilor se fac de SSPR, cu avizul Comisiei Parlamentare”.

Este așadar fără putință de tăgadă că legiuitorul a instituit o procedură specială în materie, care atribuie decizia de anulare a unui astfel de certificat exclusiv SSPR (actualmente SSRMLÎRC), cu avizul Comisiei Parlamentare de specialitate, și nu instanțelor judecătorești, necompetente general în materie.

Numai o eventuală decizie a SSRMLÎRC, dată în legătură cu anularea unui certificat preschimbat în temeiul Legii 341/2004, ar putea constitui obiectul nuei contestații adresate instanței de contencios administrativ.

oanassprtribtm6De altfel, ca urmare a sesizării reclamantului în cauza de față, SSRMLÎRC a anulat în procedura descrisă mai sus certificatul seria LRT-O nr. 00002, emis pe numele pîrîtului Oană Marin, însă contestația formlată de acesta din rmă împotriva deciziei de anulare a fost admisă prin sentința civilă nr. 6182/31.10.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar 3761/2/2011, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2986/10.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar 3761/2/2011*.

Așadar, se va admite de către tribunal excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pîrîtul Oană Marin, și se va repinge ca atare acțiunea reclamantului.

Ca urmare a solției date asupra excepției inadmisibilității, nu mai este necesară analizarea celorlalte excepții invocate de către pîrîți.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș.

Admite excepția inadmisibilității acțiunii.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul Mioc Marius Remus (…), în contradictoriu cu pîrîții SSRMLÎRC (…) și Oană Marin (…)

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pusă la dispoziția părților azi, 05.10.2016, prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE Mihai-Titus Chiorean
GREFIER Nicolae-Lucian Buruzan

Mai citește, despre acest proces:
– Acțiune în justiție pentru anularea certificatului de revoluționar al generalului Marin Oană
– SSRMLÎRC cere respingerea acțiunii mele în justiție legată de certificatul de revoluționar al generalului Marin Oană
– Întîmpinarea lui Oană în procesul legat de certificatul său de revoluționar. „Vă rog să respingeți acțiunea ca inadmisibilă, prematură, prescrisă, lipsită de interes sau, după caz, nefondată”
– Procesul legat de certificatul de revoluționar al generalului Marin Oană trimis la Tribunalul Timiș. Răspunsul meu la întîmpinări

Citește despre Marin Oană:
Generalul Marin Oană – relatare despre revoluția din București
Preschimbarea certificatelor, studiu de caz: Marin Oană şi Ion Suceavă
O scrisoare dubioasă primită de mine de la CPRD
Din arhiva CPRD au dispărut documente. Cazul Marin Oană
Locotenent colonel Oană, trimis împotriva demonstranţilor în 21 decembrie 1989, vajnic apărător al televiziunii în 22 decembrie 1989 (video)
Investigaţiile procuraturii despre luptele de la Televiziune
SSPR sfidează comisia parlamentară a revoluţionarilor?
Încercări ale CPRD de a schimba înţelesul art. 8 din Legea 341/2004
Adrian Viorel Nicolaescu, noul şef al SSPR, are dosar penal în lucru
Uslaşul Trosca şi alţi 4 rămîn fără certificat de revoluţionar. Necesitatea publicării dosarului generalului Militaru
Discuţii la CPRD despre impostori, şedinţa Colegiului Revoluţionarilor, Teodor Mărieş, procesul SSPR cu Preşedinţia şi “activitatea criminală” a lui Marin Oană
Document M.Ap.N. despre revoluţia din Bucureşti
NUP al Parchetului pentru şeful SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Lista finală a revoluţionarilor din Monitorul Oficial “nu a produs consecinţe juridice”
Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial
Hotărîrea judecătorească referitoare la fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu
– Nouă cerere pentru anularea certificatului de revoluționar al generalului Marin Oană

Despre procesul deschis de Oană împotriva SSPR (actualul SSRMLÎRC) și CPRD, proces la care am avut calitatea de intervenient în interesul SSPR (fiindu-mi respinsă calitatea de intervenient în interes propriu, motiv pentru care hotărîrea nu îmi este opozabilă), citiți:
Generalul Marin Oană a dat în judecată SSPR pentru a obţine certificat de revoluţionar
Procesul Marin Oană contra SSPR: Am făcut cerere de intervenţie
Procesul Marin Oană contra SSPR. Cererea mea de intervenţie admisă în principiu, dar numai în interesul SSPR
Procesul cu Marin Oană: cererea mea de probatoriu a fost respinsă
Procesul Marin Oană – SSPR: Instanţa a amînat pronunţarea pentru o săptămînă
Generalul Marin Oană pierde procesul cu mine şi cu SSPR
Hotărîrea judecătorească din procesul dintre generalul Marin Oană cu mine şi SSPR
Recursul generalului Marin Oană în procesul cu SSPR – amînat pentru 6 februarie 2014
Întîmpinarea mea de la recursul procesului generalului Oană cu SSPR
Generalul Oană invocă neconstituţionalitatea art. XXIII alin. 1-4 din Legea 134/2013. Procesul legat de certificatul său de revoluţionar – amînat pentru 20 martie
Instanța a rămas în pronunțare în procesul generalului Marin Oană cu SSPR
Generalul Oană cîştigă recursul în procesul cu SSPR
– Hotărîrea judecătorească în cazul Marin Oană contra SSPR. „Obligaţia motivării actului administrativ reprezintă o condiţie de legalitate a acestuia, sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ neputînd fi decît anularea lui (…) Curtea apreciază ca fiind de respins capătul doi de cerere, vizînd obligarea SSPR să propună reacordarea titlului către reclamant, întrucît nu se poate stabili în acest moment dacă sînt îndeplinite de către reclamant condiţiile pentru a-i fi acordat titlul solicitat”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s