Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor Noiembrie 21, 2016


Prin decretul 913 din noiembrie 2016 președintele Klaus Iohanis o promulgat legea 199/2016 pentru schimbarea legii „recunoștiinței” nr. 341/2004, care pînă acum se referea la revoluționarii din 1989 și la noiembriștii brașoveni din 1987, pentru a fi incluși în ea și participanții la greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Vor primi astfel drepturi similare „revoluționarilor cu rol determinant” atît „persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” cît și membri de familie ai acestora (soț/soție și copii). Prin suferință se definește, conform legii, „privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări sau constrîngerea, atît prin monitorizarea neîntreruptă, cu toate mijloacele securităţii, cît şi prin presiuni sau ordine directe, care a determinat una dintre următoarele consecinţe:
a) condamnarea la închisoare;
b) strămutarea într-o altă localitate”.

Remarc în presă doar reacții favorabile (linc) la această schimbare legislativă. Indignarea pe care o stîrnesc indemnizațiile revoluționarilor nu mai e prezentă.

Spre deosebire de cazul revoluționarilor din 1989, în cel al greviștilor din 1977 vor beneficia de drepturi și membrii familiilor acestora (soț/soție și copii). La revoluționari doar pentru membrii familiilor eroilor martiri s-au dat drepturi, nici nu s-a pus problema să primească drepturi copiii răniților ori reținuților, ci numai răniții ori reținuții înșiși. Mai mult, la copiii eroilor martiri s-a prevăzut ca după 18 ani, ori 26 de ani dacă continuă studiile, să nu mai primească nici un ban (acum toți au depășit 26 de ani). Prin OUG 95/2004 s-a introdus o indemnizație și pentru copiii de eroi martir de peste 26 de ani, dar casele de pensii refuză să o plătească (linc). Care-i scopul să se dea o lege și apoi să nu se aplice? Să iasă scandal, ca să zică lumea „uite ce de drepturi primesc revoluționarii din 1989”? Asta a fost tactica permanentă a guvernelor cu revoluționarii – se dau niște drepturi pe hîrtie, se refuză apoi aplicarea legii ca să iasă scandal și să apară în opinia publică ideea că revoluționarii sînt ăia care mereu fac scandal pentru drepturi (chiar dacă doar 1% participă la asemenea scandaluri iar 99% acceptă liniștiți că nu li se dau drepturile prevăzute de lege, e destul).

Aș înțelege că un copil căruia i-a murit tatăl la revoluție, odată ajuns adult nu are de ce să mai ceară sprijin de la stat, dar dacă statul e dispus să dea bani pentru copiii minerilor din 1977 (care și ei sînt adulți acum) nu văd de ce n-ar da bani pentru copiii celor morți la revoluție. Ba chiar și pentru copiii răniților ori reținuților la revoluție ar trebui să dea bani – de ce e mai prejos cineva care a suferit în urma revoluției din 1989 (fiind, de pildă, împușcat) decît unul care a suferit în urma grevei din 1977 (fiind monitorizat de securitate)?

Trebuie spus că, conform textului legii, nu numai cei care a participat direct la greva din 1977 pot beneficia de drepturi. Oricine a comentat ceva favorabil despre greva minerilor, oriunde în țară, și care a fost monitorizat de securitate în urma acestui fapt, se poate declara „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste din Valea Jiului” și poate cere drepturi pentru el și familia sa pe baza legii 341/2004 modificată. Precedentul e deja creat prin cazul Doinei Cornea, căreia i-a fost recunoscută calitatea de noiembristă brașoveană din 1987 (linc), fără să fi participat efectiv la demonstrația brașovenilor.

Recenta schimbare a legii 341/2004 se înscrie în tendința de minimalizare a revoluției din 1989 prin care s-a răsturnat regimul comunist, prin punerea ei în aceeași categorie cu alte mișcări protestatare cu rezultate zero, și în care represiunea înfruntată a fost incomparabil mai mică (nu s-a deschis focul asupra protestatarilor, nu s-au scos tancurile). Tendința a început prin includerea noiembriștilor brașoveni din 1987 în lege și e posibil să continue în viitor (și la Motru, în 1981, a fost o grevă – linc). E de adăugat că în 1977 minerii s-au revoltat strict pentru propriile lor interese, așa cum au făcut și în 1990 sub conducerea lui Miron Cozma. Nu au cerut nici un fel de democrație, alegeri libere ori obiective pentru întreaga societate, indiferent de minciunile din legea recent votată de parlament, că acea revoltă era „anticomunistă”. Revolta din 1977 a început cu „jos Ceaușescu!” și s-a sfîrșit cu „Ceaușescu și minerii!” (linc), iar liderul Costică Dobre a fost trimis apoi la școala de partid „Ștefan Gheorghiu”, nu băgat în închisoare.

Legea prevede că nu pot beneficia de ea colaboratorii securității, dar, foarte pervers, CNSAS nu are drept să verifice pe cei care pretind drepturi de noiembriști brașoveni din 1987 ori de greviști din 1977. Doar în cazul revoluționarilor din 1989 e prevăzut dreptul CNSAS de a-i verifica (și acest fapt folosit pentru manipulări: pe baza faptului că o mică parte dintre posesorii certificatelor de revoluționar sînt dovediți a fi colaboratori ai securității – linc se pretinde că e plin de colaboratori ai securității printre revoluționari).

Recenta schimbare legislativă e ceva firesc în contextul în care statul dă ajutoare pentru zeci de categorii de cetățeni – pînă și cei care au luat credite în franci elvețieni merită ajutorul statului. Singurul lucru nefiresc este indignarea selectivă stîrnită exclusiv de ajutoarele pentru revoluționari (exagerate de altfel în presă, după modelul „60000 de morți” verificat la revoluție), deși ei sînt singurii care chiar au realizat ceva concret pentru România.

Redau mai jos, în întregime, noul capitol al legii 341/2004 referitor la greviștii din Valea Jiului din 1977, introdus prin Legea nr. 199/2016 (linc):

Articol unic.
Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul legii se modifică şi va avea următorul cuprins:

„LEGEA recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004”

2. După articolul 25 se introduce un nou capitol, capitolul III „Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” cuprinzând articolele 251-257, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL III. Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977

Art. 251.
(1) Pentru cinstirea memoriei şi în semn de gratitudine faţă de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 se instituie următoarele calităţi:
a) persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977;
b) soţ al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 252 alin. (2);
c) copii ai persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 252alin. (2).
(2) Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi miliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică.

Art. 252.
(1) Dovada calităţii prevăzute la art. 251 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări sau constrângerea, atât prin monitorizarea neîntreruptă, cu toate mijloacele securităţii, cât şi prin presiuni sau ordine directe, care a determinat una dintre următoarele consecinţe:
a) condamnarea la închisoare;
b) strămutarea într-o altă localitate.
(2) Dovada calităţii prevăzute la art. 251 alin. (1) lit. b) şi c) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte strămutarea odată cu soţul sau părintele, cu participarea directă a ofiţerilor de securitate, folosindu-se autovehiculele respectivei instituţii sau sub supravegherea şi urmărirea securităţii.

Art. 253.
(1) Constatarea calităţilor prevăzute la art. 251 alin. (1) se face de către Secretariatul de Stat, la cererea persoanei interesate, pe baza înscrisurilor oficiale eliberate de organele competente.
(2) Verificarea actelor în vederea acordării calităţilor prevăzute la art. 251 alin. (1) se va face de comisia constituită conform art. 92 alin. (2).
(3) Comisia prevăzută la art. 92 procedează la soluţionarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege în vederea acordării calităţilor menţionate la art. 251 alin. (1). Secretariatul de Stat, în urma admiterii cererii pentru acordarea uneia dintre calităţile prevăzute la art. 251 alin. (1), va elibera beneficiarilor un certificat.
(4) Cererile se depun în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Termenul prevăzut la alin. (4) este termen de decădere.

Art. 254.
(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 252 şi obţin certificat conform prevederilor art. 253 alin. (3) beneficiază de drepturile prevăzute la art. 4 alin. (3) lit. e) şi la art. 5.
(2) Indemnizaţiile se vor acorda beneficiarilor cărora le-au fost eliberate certificate, în baza adeverinţei tipizate, conform art. 41. Adeverinţa va fi transmisă direct caselor de pensii de către Secretariatul de Stat.

Art. 255.
(1) Persoanele care solicită eliberarea certificatului depun, odată cu cererea, o declaraţie pe propria răspundere, autentificată, că nu se încadrează în prevederile art. 251 alin. (2), sub sancţiunea legii penale. Secretariatul de Stat, după analizarea cererilor şi verificarea dosarelor persoanelor care solicită acordarea unei calităţi dintre cele prevăzute la art. 251, va elibera certificatul, singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.
(2) Contestaţiile privind respingerea cererilor pentru acordarea calităţilor prevăzute la art. 251 şi obţinerea certificatului se pot ataca în instanţa de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 256.
Operatorii economici care angajează persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (1) şi obţin certificat conform prevederilor art. 253 alin. (3) beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru operatorii economici care angajează şomeri şi tineri absolvenţi.

Art. 257.
(1) Sumele aferente plăţii indemnizaţiilor reparatorii pentru categoriile prevăzute la art. 251 se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(2) Persoanele care solicită certificatul şi cele care atestă calităţile prevăzute la art. 251 poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de Secretariatul de Stat.
(3) Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează şi nu afectează acordarea altor drepturi.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR Florin Iordache
PREȘEDINTELE SENATULUI Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu

Bucureşti, 4 noiembrie 2016

Mai citeşte:
– CPRD aprobă ideea de a fi incluşi participanţii la revolta din Valea Jiului în rîndul beneficiarilor legii 341/2004
Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977
Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului
– Doina Cornea și fiul acesteia, pe lista celor care au cerut drept la indemnizații de noiembriști brașoveni din 1987. Lista finală a cererilor depuse
23 de ani de la mineriada din iunie 1990
Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990
Agenturili străine, acum şi la mineriada din iunie 1990
13 iunie 1990. Ion Iliescu: Sînt momente dramatice pentru ţara noastră. Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar. Este nevoie de unirea întregului popor pentru a da riposta necesară (video)
14 iunie 1990. “Am găsit la PNŢCD droguri, armament, muniţie, maşină de scris automată (video)
Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991)
Speranţa, un film de Sorin Ilieşiu
Revoluţia trădată
Începutul mineriadei din septembrie 1991. 24 septembrie, Petroşani (video)
Petre Roman: “Domnul preşedinte a precizat că avînd în vedere că a doua zi eu trebuia să plec în vizită oficială în Austria, sîntem dispuşi, preşedintele împreună cu mine, să ne deplasăm în Valea Jiului vineri sau sîmbătă” (video)
Petre Roman: Astăzi s-a anunţat în presa de la Budapesta formarea unui guvern în exil al Transilvaniei (video)
26 septembrie. Spre ora prînzului erau pregătite manifestaţii, ieşirea unor mari uzine din Bucureşti (video)
TVR: “Marian Munteanu, cu cască de miner, şi-a făcut apariţia în piaţă”. Hotărîre CSAŢ: “Distribuirea muniţiei de război tuturor subunităţilor care acţionează pentru paza obiectivelor guvernamentale şi publice pentru a fi folosită în condiţii legale în caz de nevoie” (video)
Miner: „Fiţi alături de noi să tăiem capul hidrei comuniste” (video)

 

7 Responses to “Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor”

  1. Constantin Dobre Says:

    Marius Mioc scrie, citez: „Legea prevede că nu pot beneficia de ea colaboratorii securității, dar, foarte pervers, CNSAS nu are drept să verifice pe cei care pretind drepturi de noiembriști brașoveni din 1987 ori de greviști din 1977. Doar în cazul revoluționarilor din 1989 e prevăzut dreptul CNSAS de a-i verifica”

    Ude scrie in textul Legii nr. 341/2004, actualizata, ca CNSAS nu are drept să verifice pe cei care pretind drepturi de noiembriști brașoveni din 1987 ori de greviști din 1977??

    • mariusmioc Says:

      Categoriile de persoane care pot fi verificate de CNSAS în sensul lămuririi colaborării lor cu securitatea sînt prevăzute în art. 3 din OUG 24/2008. CNSAS nu are dreptul să verifice orice cetățean al României, ci numai pe aceia care cer ei înșiși să fie verificați ori care se încadrează în categoriile prevăzute de OUG 24/2008.
      Conform art. 3 lit. z din OUG 24/2008, una din categoriile care pot fi supuse verificării din oficiu (deci fără acordul lor) este „persoanele care detin titlul de revolutionar sau de luptator cu merite deosebite in Revolutia din decembrie 1989”.
      Lipsește însă, în OUG 24/2008, o prevedere similară legată de noiembriștii brașoveni din 1987 ori de greviștii din Valea Jiului din 1977.

      • Constantin Dobre Says:

        E destul de ciudat art. 3 lit. z din OUG 24/2008 din moment ce in L 341/2004, actualizata, atat la Capitolul II (cu referinta la noiembristi) cat si la Capitolul III (cu referinta la grevistii din ’77) scrie foarte clar, citez: „Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi miliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică”. Normal ar fi ca toti beneficiarii Legii „Recunostintei” sa fie verificati, din oficiu, de CNSAS. Altfel e discriminare!

      • mariusmioc Says:

        Așa cred și eu. Dar parlamentul a omis să modifice OUG 24/2008 cînd a schimbat Legea 341/2004.

  2. Constantin Dobre Says:

    Marius Mioc spune, citez: „Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor”. FALS!

    1) Legea 199/2016 (a se reciti!) este foarte restrictiva/limitativa si clara: NU toti participantii la greva minerilor din 1977 si NU toti membrii familiilor acestora vor beneficia de prevederile L341/2004, actualizata! VOR BENEFICIA DOAR CEI CARE AU SUFERIT CONDAMNARI LA INCHISOARE SI CEI STRAMUTATI DIN VALEA JIULUI (sot, sotie si copii)!

    2) spre deosebire de foarte putinii grevisti din ’77 (din totalul de peste 35.000 de mii de mineri participanti!) si familiile acestora (NUMAI ale celor stramutati!) care vor beneficia de L341/2004, Revolutia din decembrie 1989 si Revolta din noiembrie 1987 se refera la ABSOLUT TOTI PARTICIPANTII la cele doua evenimente!

    3) spre deosebire de urmasii decembristilor si noiembristilor, urmasii grevistilor din ’77 prevazuti in Legea 199/2016, exceptie cei stramutati, NU beneficiaza de niciun drept!

    4) minerii grevisti din 1977 nu au niciun fel de asociatie de revolutionari precum decembristii si noiembristii! Asadar putinii grevisti din 1977 (condamnati la inchisoare si stramutati) trebuie sa-si dovedeasca calitatile de beneficiari cu inscrisuri obtinute de la institutii specializate (tribunale si CNSAS) iar familiile celor stramutati, citez: ” cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte strămutarea odată cu soţul sau părintele, cu participarea directă a ofiţerilor de securitate, folosindu-se autovehiculele respectivei instituţii sau sub supravegherea şi urmărirea securităţii” (conditie extrem de restrictiva si greu de dovedit doar cu inscrisuri din dosarele personale aflate in arhiva CNSAS!). TOTI PARTICIPANTII, decembristi si noiembristi, isi pot dovedi calitatile SI cu inscrisuri eliberate de asociatiile de revolutionari, mai putin grevistii din ’77 care, dupa cum spuneam mai sus, nu dispun de niciun fel de asociatii de revolutionari!

    • mariusmioc Says:

      Este falsă impresia că Legea 341/2004 ar fi acordat drepturi la „ABSOLUT TOTI PARTICIPANTII” la revoluția din 1989. Conform art. 3 alin. (1) litera c din legea 341/2004, calitatea de participant la revoluție este onorifică, adică nu asigură nici un fel de drepturi. E adevărat că se putea pretinde o diplomă de participant, dar foarte puțini au cerut așa ceva (189 persoane apar în Monitorul Oficial), tocmai fiindcă nu asigură nici un fel de drepturi.
      https://mariusmioc.wordpress.com/2010/07/20/lista-participantilor-la-revolutie-din-monitorul-oficial/
      Drepturi materiale au primit conform legii 341/2004 doar urmașii celor uciși, răniții, reținuții și „luptătorii remarcați prin fapte deosebite”. Conform art. 5 din HG 1412/2004 „Titlul de Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 – Remarcat prin Fapte Deosebite, prevazut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, a fost instituit si se atribuie, in aplicarea principiului prevazut la art. 2 lit. d) din Legea nr. 341/2004, in scopul de a face diferenta, pe de o parte, intre categoria persoanelor care s-au desprins din randul participantilor si au avut un rol deosebit, prin contributia decisiva, la victoria Revolutiei, remarcandu-se prin fapte deosebite in care si-au pus viata in pericol, si, pe de alta parte, marea masa a persoanelor care au participat la Revolutia din decembrie 1989 fara a avea o contributie individuala decisiva la victoria Revolutiei.”
      Așadar, marea masă a persoanelor care au participat la revoluție nu au avut nici o îndreptățire să pretindă la drepturi conform legii 341/2004. Că s-a încălcat în unele cazuri legea e altă problemă.
      Prin OUG 95/2014 s-au limitat drepturile luptătorilor remarcați prin fapte deosebite, anume s-a anulat indemnizația lunară a acestora (care oricum fusese suspendată anterior prin alte ordonanțe de urgență), introducîndu-se însă o nouă categorie, de „luptător cu rol determinant”, care ar putea totuși primi indemnizație. Din puțin peste 16000 de luptători „remarcați prin fapte deosebite”, 3505 au primit noul titlu de „luptător cu rol determinant”, dar acum e în derulare o anchetă a Parchetului legată de posibile nelegalități la atribuirea acestor titluri – e posibil ca unele să fie anulate.
      Legat de înscrisurile eliberate de asociațiile de revoluționari, ele au fost doar o condiție în plus impusă de lege pentru dobîndirea certificatului de revoluționar. Anume, nu era destul ca cel interesat să prezinte acte și declarații a minim 3 martori pentru a deveni „luptător remarcat prin fapte deosebite”, ci avea nevoie suplimentar de un aviz de la o asociație de revoluționar legal constituită pînă la 31 decembrie 1992 (art. 11 alin. 1 lit. c din HG 1412/2004). Deci o barieră în plus, nu o înlesnire.

  3. […] citeste mai mult aici: https://mariusmioc.wordpress.com/2016/11/21/participantii-la-greva-minerilor-din-valea-jiului-din-1977-si-… […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s