Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014. Dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii și a stabilirii criteriilor de acordare Martie 18, 2017


În Monitorul Oficial nr. 190 din 17 martie 2017 s-a publicat Decizia nr. 785/2016 a Curții Constituționale (linc) prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014 prin care s-a modificat legea 341/2004 a recunoștiinței față de revoluționarii din 1989, noiembriștii brașoveni din 1987 și greviștii din Valea Jiului din 1977. Neconstituționalitatea fusese invocată de unii revoluționari și organizații de revoluționari a căror membri au rămas fără drept la indemnizație în urma acestor schimbări legislative. Redau mai jos hotărîrea Curții. Pentru înlesnirea urmăririi argumentelor am scurtat denumirile actelor normative, nemairepetînd de fiecare dată denumirea completă a acestora și a numărului din Monitorul Oficial în care au fost publicate. Textul complet al deciziei Curții Constituționale se poate citi la lincul indicat mai sus.

Decizia nr. 785/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii (…) nr. 341/2004

Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 95/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 341/2004, excepție ridicată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 – Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică București, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju și Mioara Gheorghe (…).

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției Daniel Perju, personal și în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluționarilor din România Decembrie 1989, și consilier juridic Alina Vîlcu, cu împuternicire aflată la dosar, pentru partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepției Daniel Perju, în nume personal și în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluționarilor din România Decembrie 1989, a depus note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate și în cuprinsul acestora cere Curții Constitutionale să solicite Guvernului stenograma Ședintei de Guvern și banda magnetică cu înregistrarea acesteia din data de 29 decembrie 2014 și reformularea punctului de vedere exprimat în prezenta cauză. De asemenea se solicită Curții să analizeze dispozițiile OUG nr. 95/2014 si ale OG nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 sub toate aspectele, nu doar în raport cu criticile formulate.

4. Față de cererea de probe formulată, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vîrstnice lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca neîntemeiată solicitarea unui nou punct de vedere Guvernului și ca inadmisibile celelalte cereri formulate de autorul excepției.

5. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de probe formulată, întrucît asupra acestor solicitări s-a mai pronunțat într-o cauză similară, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere cu privire la prezenta excepție de neconstituționalitate.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvîntul autorului excepției Daniel Perju care solicită admiterea acesteia, reiterînd, pe larg, criticile de neconstituționalitate cuprinse în încheierea de sesizare a instanței. Depune note scrise.

7. Reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vîrstnice solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocînd în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Depune un punct de vedere.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucît există precedent constituțional în această materie.

CURTEA
avînd în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 501/2CAF/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituționala cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată (…) într-o cauză avînd ca obiect obligația de a face, respectiv „retragerea OUG nr. 95/2014”.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că actul normativ criticat a fost emis cu nerespectarea prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (4) și (6), din partea introductivă nu se poate constata caracterul de urgență, întrucît procedura de instituire a unei situații de urgență este reglementată de art. 10 și următoarele din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (…) aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004 (…). Totodată, se arată că Guvernul nu era abilitat prin lege să emită ordonanțe în domeniul Legii nr. 341/2004, încălcîndu-se art. 108 din Legea fundamentală.

11. De asemenea, autorii excepției apreciază că OUG nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. În plus, susțin că proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014 și afectează adevărul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, face o nouă redefinire a Revoluției și creează o discriminare între Luptătorii cu merite deosebite și cei cu rol determinant.

12. Autorii excepției consideră că, pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și să asigure securitatea juridică a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întîmplat și în cazul OUG nr. 95/2014, încălcîndu-se astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (…).

13. În final, apreciază că susținerea din partea introductivă a ordonanței nu poate fi considerată ca fiind veridică, întrucît se motivează că aplicarea abuzivă și frauduloasă a Legii nr. 341/2004 a generat inechități. Or, dacă există asemenea abuzuri, autorii excepției consideră că cei care le-au constatat trebuiau să sesizeze organele de anchetă și să nu modifice adevărul istoric stipulat în lege.

14. Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că OUG nr. 95/2014 este neconstituțională în întregul ei, ca urmare a neîndeplinirii cerințelor art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, pornind de la jurisprudența Curții Constituționale în materia ordonanțelor de urgență, instanța consideră că actul normativ criticat a fost adoptat fără a fi întrunite condițiile imperative ale existenței urgenței și situației extraordinare. În acest sens apreciază că motivele expuse de Guvern nu relevă o situație extraordinară, neobișnuită ce impunea modificarea Legii nr. 341/2004, considerentele fiind legate de modul de aplicare al acestei legi, precum și de existența unor impedimente administrative.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Guvernul consideră ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că situația extraordinară a fost apreciată la momentul emiterii actului normativ criticat, ca fiind determinată de „reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începînd cu luna ianuarie 2015”. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin neîndeplinirea procedurii privind transparența decizională, arată că, potrivit art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile OUG nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004.

20. În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea se apreciază că, prin adoptarea OUG nr. 95/2014, nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (…) și cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (…).

21. Examinînd excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sînt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, și Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.

22. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 (…). În baza dispozițiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989” și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

23. Legea nr. 341/2004 (…) a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989” și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989” se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reținut” și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

24. Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

25. Curtea a observat ca, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

26. Prin OUG nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sînt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989” și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989”, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reținut”, „Luptător cu Rol Determinant” și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avîndu-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului si titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial (…). Totodată, noul conținut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant”, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

27. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 95/2014, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amînată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Avînd în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atît asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cît și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotarîrea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată.

28. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanță, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucît, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 (…) care abrogă alin. (2) al art. IV din OUG nr. 95/2014, a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 si pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (…), lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004.

29. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia OUG nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, „În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare”. Astfel, legiuitorul, ținînd cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a apreciat că aspectul invocat de autorii excepției, potrivit căruia „actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014”, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

30. Referitor la existența unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele legale supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încît nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

31. Prin Decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2011 (…), Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 (…), Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 (…), ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 (…), Curtea a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel ca „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare”. Ca atare, Curtea a reținut că indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin OUG nr. 95/2014 și OG nr. 1/2015.

32. De asemenea, prin Decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2011, precitată, Curtea a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorît din sentimentul de recunostință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, „acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputîndu-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989”.

33. Pentru argumentele menționate anterior, Curtea a constatat și netemeinicia criticilor de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.

34. Întrucît criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și avînd în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

35. În final, Curtea constată că celelalte dispoziții din Constituție invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ
În numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 – Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică București, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju și Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile OUG nr. 95/2014 (…) sînt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent, Bianca Drăghici

Mai citește:
Guvernul schimbă legea revoluţionarilor printr-o ordonanţă de urgenţă. Răniţii fără invaliditate şi reţinuţii rămîn fără indemnizaţii. Cresc indemnizaţiile părinţilor de eroi-martiri. Apare o nouă tagmă – “luptători cu rol determinant”. Noiembriştii braşoveni vor trebui confirmaţi de SSRMLÎRC
Nouă ordonanţă despre revoluţionari. Răniţii fără invaliditate şi reţinuţii primesc indemnizaţii
Noile norme metodologice de aplicare a Legii 341/2004
Discuția primministrului Victor Ponta cu revoluționarul Dumitru Dincă despre OUG 95/2014 (video)
Ordonanța despre revoluționari OUG 95/2014 a fost aprobată de Senat

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s