Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Chișinău 1989. Comisia Interdepartamentală propune trecerea la alfabetul latin, declararea limbii de stat și recunoașterea identității dintre limba română și cea moldovenească august 30, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem a RSS Moldovenești a votat legile despre trecerea la alfabetul latin și la declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat. Acest lucru a fost precedat de lucrările unei comisii, condusă de Alexandru Mocanu, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești și locțiitor al președintelui Sovietului Suprem al URSS. Comisia a studiat problemele lingvistice și etnice din RSS Moldovenească și a înaintat Sovietului Suprem al republicii propunerea de a se adopta respectivele legi. Respectiva hotărîre a comisiei a fost publicată în săptămînalul „Literatura și Arta” din 5 ianuarie 1989. Redau și eu acest document istoric (cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicații ale mele). După 1989 Alexandru Mocanu a dispărut din viața politică a Republicii Moldova. Se pare că a rămas la Moscova, unde o mai fi trăind și acum, dacă n-o fi murit (e născut în 22 octombrie 1934 la Chișinău – linc).

Personal, am bănuit hotărîrea pe care a luat-o respectiva comisie cu ceva timp înainte, cînd am văzut în „Moldova Socialistă” un act semnat de Alexandru Mocanu, care în loc să poarte denumirea folosită pînă atunci de „UCAZUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”, era publicat sub denumirea de „DECRETUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”. Aha, tovarășul Mocanu nu mai iscălește UCAZURI, el iscălește DECRETE! Zarurile au fost aruncate! E doar o problemă de timp pînă comisia pe care tot tovarășul Mocanu o conduce va recunoaște oficial că nu există deosebiri între limba „moldovenească” și cea română și va cere revenirea la alfabetul latin, mi-am zis.

Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești

Călăuzindu-se de prevederile din Rezoluția Conferinței a XIX-a unionale [adică din întreaga Uniune Sovietică] de partid „Cu privire la relațiile dintre națiuni” și de Hotărîrea Biroului C.C. al P.C.M. [Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei] din 5 iulie 1988 „Cu privire la măsurile pentru aprofundarea studierii istoriei limbii moldovenești și dezvoltarea ei”, Comisia interdepartamentală a studiat profund actuala stare lingvistică din republică și a elaborat concepția referitoare la măsurile ce urmează să fie luate pentru redresarea situației create.

Eczaminînd referatul „Cu privire la statutul lingvistic și social al limbii moldovenești” prezentat de tov. Berejan S. G., director al Institutului de Limbă și Literatură al AȘ [Academiei de Științe] a RSS Moldovenești, doctor în științe filologice, profesor, și referatul „Raportul dintre caracterul romanic al limbii moldovenești și grafia latină”, prezentat de tov. Dîrul A. M., locțiitor al directorului Institutului de Limbă și Literatură al AȘ a RSS Moldovenești, doctor în științe filologice, ținînd cont de cuvîntările în cadrul dezbaterilor pe marginea acestor referate la ședință, precum și de părerile specialiștilor-lingviști din țară [Uniunea Sovietică] și din republică, de opiniile oamenilor de litere, savanților din diferite domenii, intelectualilor ș.a., ecspuse în diferite foruri din republică și în presă, în care sînt menționate atît aspectele pozitive ale realizărilor culturii, inclusiv ale literaturii și limbii moldovenești, obținute pe parcursul construcției socialiste, cît și tendințele negative în dezvoltarea limbilor naționale, tendințe care a ds la crearea unei situații defavorabile pentru prosperarea limbii moldovenești, Comisia consideră că situația aceasta poate fi lichidată prin luarea unor măsuri de amploare urgente, una dintre cele mai arzătoare fiind decretarea limbii moldovenești ca limbă de stat. Acest act urmează să asigure în același timp dezvoltarea și funcționarea liberă a limbilor rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză și ale altor naționalități conlocuitoare de pe teritoriul RSS Moldovenești.

Este necesar a se renunța la concepția cu privire la eczistența a două limbi est-romanice diferite, recunoscîndu-se identitatea lingvistică moldo-română.

Totodată se impune a fi rezolvată problema folosirii grafiei latine, problemă pe care o abordează savanții-lingviști, oamenii de litere, majoritatea covîrșitoare a intelectualilor și altor cetățeni ai republicii, care s-au pronunțat pentru introducerea alfabetului latin, ce corespunde mai adecvat caracterului romanic al limbii moldovenești.

Comisia interdepartamentală pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești hotărăște:

  1. A face un demers pe lîngă Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești cu propunerea ca limba moldovenească să fie decretată drept limbă de stat pe teritoriul RSSM și să fie introdusă complectarea corespunzătoare în Constituția RSS Moldovenești, asigurîndu-se principiul bilingvizmului național-rus și rus-național, dezvoltarea și funcționarea liberă a limbilor naționalităților conlocuitoare de pe teritoriul RSS Moldovenești.
  2. A ruga Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești să formeze un grup de lucru, alcătuit din deputați ai Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din membri ai Comisiei interdepartamentale, lingviști, juriști, specialiști din alte domenii, reprezentanți ai uniunilor de creație și ai organizațiilor obștești pentru a pregăti proectele de legi și decretele respective cu privire la limbă.
  3. A interveni pe lîngă Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești cu propunerea să aprobe trecerea la grafia latină și să dea Consiliului de Miniștri ai RSS Moldovenești însărcinarea de a elabora un program concret de măsuri în vederea realizării acestei acțiuni în toate domeniile vieții sociale pe etape, creînd în acest scop un grup special de lucru.

Președintele Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești
A. Mocanu

Secretarul Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești
N. Matcaș

Cîteva date despre membrii comisiei pomeniți aici, în afară de A. Mocanu despre care am scris mai sus:

Alexandru Dîrul, născut în satul Lunca, raionul Dubăsari (Transnistria) în 21 martie 1929, răposat în 20 aprilie 2015 (prezentare pe saitul Academiei de Științe a Republicii Moldova – linc).

Silviu Berejan, născut în satul Bălăbănești, raionul Criuleni în 30 iulie 1927, răposat în 10 noiembrie 2007. Între 1944-1945 familia sa se refugiase la Timișoara, apoi a revenit în Basarabia de acum sovietică (prezentare – linc).

Nicolae Matcaș (Mătcaș), născut la 27 aprilie 1940 în satul Crihana Veche, raionul Cahul. Ministru al învățămîntului al Republicii Moldova între 1990-1994, apoi s-a stabilit în România, unde a lucrat la Ministerul Educației din București. Acum e pensionar. (articol despre Mătcaș în ziarul „Timpul” din Chișinău – linc)

Mai citește alte articole din presa basarabeană din perioada gorbaciovistă la pagina RSS Moldovenească 1988-1990.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.