A murit Iulian Vlad, șeful securității ceaușiste

Fostul general (degradat prin hotărîre judecătorească) Iulian Vlad, ultimul șef al Securității ceaușiste, a murit azi (linc). Avea 86 de ani.

A fost osîndit la închisoare pentru rolul său jucat în reprimarea revoluției din 1989, fiind eliberat după 4 ani, beneficiind de reducere a pedepsei. Reducerea pedepsei s-a acordat nu pentru lipsa vinovăției, ci pentru bună purtare și vîrstă înaintată.

Un adept al ideologiei Statului Maximal: Deputatul USR de Cluj Adrian Dohotaru

Deputatul USR de Cluj Adrian Dohotaru a făcut în 26 septembrie 2017 o declarație politică care este publicată pe saitul USR – filiala Cluj (linc). Declarația se numește „Evaziunea fiscală sărăcește România. Furtul de la Măguri-Răcătău” și din ea aflăm că domnul deputat a depus și o plîngere la DIICOT, în care demască că „un grup structurat bine dezvoltat care operează în zona bazinului Someșului Rece exploatează persoane vulnerabile pentru a recolta ilegal ciuperci și fructe de pădure cu scopul de a le introduce în lanțul economic din Uniunea Europeană”.

Adrian Kali: În 1989 România a cîștigat demnitate, care după o săptămînă a pierdut-o (video)

Adrian Kali, împușcat în 17 decembrie 1989 la Timișoara, azi profesor de istorie la liceul timișorean „Grigore Moisil” și autor al mai multor cărți despre revoluția din 1989, vorbește într-un interviu dat în 2014 pentru TVR Timișoara despre revoluția română.

Transcriere înregistrare:

Nepotul lui Nicolae Ceaușescu cere rejudecarea procesului acestuia

După cum informează Dragoș Dumitriu pe saitul Sputnik (linc), nepotul de frate al președintelui Nicolae Ceaușescu, pe numele său tot Nicolae (Nicu) Ceaușescu, s-a hotărît să ceară în instanță reanalizarea procesului care a dus la execuția cuplului prezidențial român în ziua de 25 decembrie 1989. Acest lucru ar fi fost anunțat la o emisiune televizată din 17 septembrie 2017 la RTV în care ar fi intervenit nepotul respectiv, care a precizat că demersurile sale au și susținerea lui Valentin Ceaușescu și Mircea Oprean, fiul respectiv ginerele fostului președinte. N-am văzut emisiunea aceea, dar acord încredere la ce scrie Sputnik despre ea. Acolo unde Sputnik nu relatează strict ce a fost în emisiune, ci face aprecieri proprii, de pildă că Ion Ceaușescu, fratele președintelui și tatăl celui care acum începe demersurile acestea în justiție, era „apreciat ministru al Agriculturii și director al Comitetului de Stat al Planificării”, nu mai acord încredere saitului Sputnik. Dar aprecierile respectivului sait nu mă miră, am scris mai demult că Portalul rusesc Sputnik s-a înhămat la propaganda de reabilitare a lui Ceaușescu (linc). Remarc doar că acum Sputnik nu-l apreciază doar pe fostul președinte, ci și pe fratele acestuia.

Iosif Rus, comandant al aviației militare: „Am fost nevoit să decolez elicoptere pentru cercetare și avioane pentru combaterea țintelor aeriene, dar care a avut ca efect doborîrea și lovirea unor aeronave proprii de către rachetele și artileria antiaeriană proprie”

Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com (linc), am publicat declarația olografă dată în 17 noiembrie 2009 în ceea ce presa a poreclit „dosarul revoluției” (de fapt, unul din dosarele revoluției), de către generalul Iosif Rus, comandantul aviației militare.

Declarația completă o puteți citi la lincul indicat mai sus, aici redau doar cîteva fragmente:

Astăzi 17 nov. 2009, mi s-a adus la cunoștiință faptul că a fost infirmată rezoluția din 07 dec. 2007 prin care am fost învinuit pentru săvîrșirea unor infracțiuni de omor și genocid (…)

În această perioadă 18-20 dec 1989 am fost plecat din țară [a fost plecat în Iran cu Ceaușescu] și la conducerea activităților de la comandament s-a aflat col. Obreja Petru, ca deținător al funcției de șef al secției operații (…) nu aveam locțiitor al comandantului, locțiitor pe tehnică, iar șeful de stat major, gl. mr. Ionescu Gheorghe se afla în concediu medical. În perioada cînd am fost plecat din țară (în Iran), col. Obreja Petru care ținea locul la comandă m-a informat de ordinele primite privind deplasarea unor avioane cu militari din trupele de parașutiști la Timișoara, fără a face alte precizări (…)

Fostul șef al SSPR George Costin, osîndit la 5 ani de închisoare. Ceilalți inculpați – pedepse cu suspendare. 9.453.390 lei confiscați de stat

Am mai pomenit pe acest blog despre procesul lui George Costin, fost șef al SSPR din perioada guvernului Emil Boc. În 2012 acesta fusese arestat cu mare zarvă mediatică, primise la un moment dat 7 ani închisoare, apoi sentința a fost casată și cauza trimisă la rejudecare. Vezi:
– Secretarul de stat pentru revoluţionari George Costin a fost arestat
– Comunicatul parchetului despre arestarea lui George Costin
– 11 persoane trimise în judecată în dosarul “George Costin”
– Fostul șef al SSPR George Costin, eliberat condiționat din arest
– 7 ani închisoare pentru fostul șef al SSPR George Costin
– Procesul fostului secretar de stat pentru revoluţionari George Costin, trimis la rejudecare

Acum s-a dat sentința la rejudecare, în primă instanță: 5 ani de închisoare pentru George Costin, pedepse cu suspendare pentru ceilalți inculpați, 9453390 lei confiscați de stat. Hotărîrea poate fi atacată cu apel. Cauza are legătură cu problema certificatelor de revoluționar, George Costin încasa bani de la membrii asociației „Metrou” (rebotezată Asociația Revoluționarilor Anticomuniști) pentru a le rezolva problema certificatelor de revoluționar, bani pretinși ca pretinse consultații juridice. Cum se dusese vestea că prin intermediul acestei asociații se poate rezolva preschimbarea certificatelor conform legii 341/2004, asociația „Metrou” devenise cea mai mare asociație de revoluționari din țară, cu filiale într-o mulțime de localități. Faptul îl făcuse pe Raymond Luca, președintele din vremea aceea al CPRD, să afirme că domnul George Costin este „un lider incontestabil” (linc). Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”, spunea la numirea domnului Costin ca secretar de stat: „avem echipă, avem valoare” (linc).

Amintesc că pe lîngă procesul finalizat recent cu sentința de mai jos, domnul Costin este inculpat și într-un alt proces penal (linc), care are soroc de judecată pe 20 septembrie 2017 la Curtea de Apel Alba Iulia (linc), unde a ajuns după ce cauza a fost strămutată de la Brașov.

Redau de pe portalul instanțelor sentința consemnată la dosar 614/1/2014 (linc).

Lupta împotriva dezinformării în problema cadavrelor incinerate

Despre minciunile care s-au spus în legătură cu cele 40 de cadavre ale revoluționarilor timișoreni furate în timpul revoluției din spitalul județean și incinerate la București am mai scris pe acest blog (vezi la final lista de articole) și în cartea mea „Falsificatorii istoriei”. După ce înființasem „Comisia pentru Adevăr și Dreptate” în cadrul asociației „17 Decembrie” Timișoara a răniților și familiilor îndoliate din revoluție, m-am ocupat cu dezmințirea diferitelor informații false legate de revoluție, inclusiv balivernele despre morții incinerați la București. Asociația „17 Decembrie” includea familiile celor arși la crematoriul din București și astfel am cunoscut direct unele din familiile acestor victime.

Redau mai jos, din ziarul „Timișoara” din 16 iulie 1991, dezmințirea dată față de un articol publicat în „Dialog Liberal” – publicație tot din Timișoara, editată de Partidul Național Liberal.

Senzațional cu orice preț

În ziarul „Dialog Liberal” nr. 12/1991, dl. Emil Secuianu încearcă să facă lumină într-o problemă care a fost de mult lămurită: morții incinerați în timpul revoluției la București.

Cine a fost aceștia? Ofițeri D.I.A.! spune „Dialogul Liberal” și „Realitatea Tineretului” din Focșani. Agenți străini! spune „România Mare”.

De fapt, majoritatea acestor morți sînt cunoscuți. Comisia pentru Adevăr și Dreptate a trimis lista acestora la mai multe publicații, ea fiind publicată în „Renașterea Bănățeană” din 2 martie și în „Adevărul” din 13 martie 1991. Se pare însă că pînă nu vom trimite această listă tuturor celor peste 1000 de publicații care apar în România nu vor înceta speculațiile despre „marea enigmă a revoluției – morții incinerați la București”.

Dacă pînă acum nu cunoaștem adevărul despre revoluție, este și din cauza unor ziariști care caută senzaționalul cu orice preț.

COMISIA PENTRU ADEVĂR ȘI DREPTATE

New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”

În ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 Celestine Bohlen publică un alt articol despre revoluția română. Îl puteți citi alăturat. Aceeași Celestine Bohlen a mai publicat și articolul „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România” în New York Times din 24 decembrie 1989, articol deja publicat pe acest blog (linc).

Musafiri îngroziți la locul protestelor
de Celestine Bohlen
special pentru New York Times

„Era ca un iad” spune un student despre confruntările cu poliția română

Budapesta, 19 decembrie. Doi frați, care veniseră în vizită din Ungaria, au fost duminică noaptea în apartamentul unui prieten cînd cineva s-a năpustit înăuntru să spună că a început revoluția.

La momentul cînd a aflat asta, poliția română era deja mobilizată. Dar, spun cei doi frați astăzi într-un interviu, mulțimi de oameni veneau mereu din toate părțile orașului, atît studenți cît și muncitori, de naționalitate maghiară sau română.

Nefiind în stare să treacă prin cordonul de miliție la casa preotului de unde a început protestul, ei au condus prin oraș și au întîlnit o mulțime de mai mult de 5000 de persoane venind pe o altă cale, îndîrjită de furia față de guvernul represiv al conducătorului român Nicolae Ceaușescu.

„Era ca-n iad”, a spus Paul, student la pedagogie de 22 de ani care a cerut ca numele său întreg să nu fie dezvăluit. Oamenii erau atît de furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”, „Jos cu dictatorul!” și „Ceaușescu, vino și prinde-ne!”.

Norocoși că au putut să plece

Cei doi frați au plecat în acea noapte în Ungaria cu trenul, oprindu-se pentru 4 ore în Arad, un oraș din apropiere, unde forțe de poliție erau prezente pe peroane, așteptînd în mod vădit tulburări. Ei se consideră norocoși că au putut să plece. În ziua următoare, România și-a închis granițele, încercînd să înăbușească toate știrile despre ceea ce s-a întîmplat la Timișoara.

Deși frații n-au văzut nici un fel de vărsare de sînge, au spus că nu sînt surprinși de relatările despre oameni omorîți ori răniți în acea noapte și în ziua următoare. „Puteai simți în aer că dacă bătăile nu vor avea efect, vor urma omoruri”, a spus Paul.

Reclamația la adresa polițiștilor care tărăgănează dosarul penal al fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, rămasă fără rezultat

Am povestit deja pe acest blog despre plîngerea penală pe care am depus-o în 2012 împotriva fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu (devenit între timp prefect de Constanța), dosar care este încă nerezolvat. Ca urmare a tărăgănării de atîția ani a dosarului, am făcut plîngere la Inspecția Judiciară, primind răspuns că nu există vreo vinovăție a procurorilor pentru această tărăgănare (linc). Răspunsul Inspecției Judiciare pomenește însă despre faptul că organele de poliție nu ar fi administrat complet probatoriul cerut. Așadar, Inspecția Judiciară sugerează că vinovați de tărăgănarea dosarului sînt polițiștii. Ca urmare, am trimis pe adresa Ministerului de Interne, în atenția doamnei ministru Carmen Dan, următoarea petiție:

Către Ministerul Afacerilor Interne
Piața Revoluției nr. 1A, sector 1 București

În atenția doamnei ministru

Subiect: dosar penal lăsat în nelucrare de Poliția București

Stimată doamnă ministru,

Subsemnatul, Mioc Marius (… – date de identificare), am depus în anul 2012 o plîngere penală împotriva înaltului funcționar public Adrian Viorel Nicolaescu, în prezent prefect de Constanța (nu avea această funcție la vremea plîngerii mele). Plîngerea viza presupuse fapte infracționale săvîrșite de domnul Nicolaescu cînd a fost conducător al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și este subiectul dosarului 12287/P/2012 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București.

Urmare a faptului că plîngerea nu a fost soluționată deși au trecut deja 5 ani, am făcut reclamație către Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, care prin rezoluția nr. 1559/IJ/278/2017 din 16 mai 2017 (a cărei copie o atașez) a clasat plîngerea, constatînd că nu e întrunită latura subiectivă a abaterii disciplinare a vreunui procuror, deoarece, printre altele, „organele de poliție nu au administrat în mod complet materialul probator care se impunea”. Inspecția Judiciară a mai constatat că „organele de poliție nu au mai efectuat nici un act de urmărire penală pe o perioadă de 1 an și 6 luni”.

Consider inadmisibilă această situație, ca un dosar penal pe care-l apreciez ca relativ simplu să fie tărăgănat vreme de 5 ani, din care cel puțin 1 an și 6 luni nu s-a lucrat deloc la dosar. Cel puțin 1 an și 6 luni polițistul însărcinat cu acest dosar și-a primit leafa degeaba!

Chiar presupunînd că plîngerea mea penală este neîntemeiată, este inadmisibil dezinteresul polițiștilor pentru rezolvarea acestui dosar, vreme atît de îndelungată. Vă cer prin urmare să anchetați care sînt polițiștii vinovați de neadministrarea în mod complet a materialului probator din acest dosar și de lăsarea dosarului nelucrat vreme de cel puțin 1 an și 6 luni – lucruri constatate de Inspecția Judiciară de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii. Independent de temeinicia ori netemeinicia plîngerii mele penale, vă cer să luați măsuri disciplinare împotriva acestor polițiști care și-a primit leafa degeaba în toată această perioadă.

Vă cer totodată să mă informați și pe mine de rezultatul anchetei întreprinse și de măsurile dispuse.

Vă mulțumesc,
Mioc Marius Remus

Recent am primit răspuns la această petiție a mea. Reproduc și acest răspuns (cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):

Scornicești, județul Olt

Sursă foto: facebook

În 1994, la o conferință de presă, am prevăzut posibilitatea reabilitării ceaușismului (linc). Propagandistic, Ion Cristoiu e omul care a făcut cel mai mult pentru asta. Iar măsurile guvernanților împotriva liberei inițiative a oamenilor de rînd au mare parte de vină. Cînd poliția a început să amendeze țigăncile care vindeau semințe prăjite la colț de stradă, s-au pus bazele reabilitării comunismului.

Mai citește: