Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român” septembrie 8, 2017


Ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 publică articolul lui Thomas L. Friedman „Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca brutală”. Îl reproduc aici, cu tălmăcire. Amintesc că același Thomas Friedman iscălise și în 19 decembrie 1989 un articol în New York Times despre revoluția română, care a fost deja prezentat pe acest blog (linc). Articolul relatează poziția oficială a autorităților americane despre situația din România, cum a fost comunicată presei. Am prezentat pe acest blog poziția guvernului american și din relatarea făcută de Chicago Tribune din 20 decembrie 1989 (linc). Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive între paranteze drepte.

Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca „brutală”
de Thomas L. Friedman
special pentru New York Times

Washington, 19 decembrie. Casa Albă [clădirea unde locuiește președintele SUA; prin extensie, Președinția SUA] a condamnat azi reprimarea continuă a manifestanțiilor politici ca „brutală” și a spus că Statele Unite se gîndește să acționeze împreună cu aliații ei apuseni și cu Moscova pentru un anume fel de răspuns coordonat.

Agențiile de presă din estul Europei au difuzat azi relatări despre faptul că noi deschideri ale focului asupra demonstranților au avut loc în orașul Timișoara din vestul României. Într-una din cele mai senzaționale dintre acestea, agenția Taniug a Iugoslaviei a spus că există relatări neconfirmate că ar fi existat pînă la 2000 de morți. Alte relatări din Ungaria și Iugoslavia au vorbit de sute de morți.

Departamentul de Stat [Ministerul de externe american] a declarat că încă nu poate confirma nici un fel de număr de victime cu privire la ciocnirile care au fost relatate între poliție și manifestanți la Timișoara, dar a spus că doi funcționari ai ambasadei americane au fost trimiși luni în oraș din București, pentru a încerca să obțină informații din sursă directă. [deplasarea către Timişoara a unor angajaţi ai ambasadei SUA de la Bucureşti, declarată oficial de guvernul american şi relatată de presă, a fost ulterior declarată dovadă a plănuirii din străinătate a revoluţiei]

Unități militare din întreaga Românie au fost puse în stare de alertă, a afirmat Departamentul de Stat, iar aeroporturile și granițele au fost închise pentru vizitatorii străini. Toate apelurile telefonice internaționale spre țară primesc semnal de ocupat, iar ziariștilor le este interzisă intrarea în țară.

„Măsurile represive luate de guvernul român sînt total nejustificate și sînt în total contrast cu schimbările pozitive care au loc în alte părți ale Europei de Est”, a spus Marlin Fitzwater, purtătorul de cuvînt al Casei Albe. „Statele Unite condamnă folosirea brutală a forței polițienești de către guvernul român”.

Președintele României Nicolae Ceaușescu a părăsit luni Bucureștiul pentru a face o vizită de stat în Iran. Azi la Teheran el a depus o coroană de flori la mormîntul aiatolahului Ruhollah Khomeini și a vorbit despre nevoia de pace în Golful Persic.

Acceptînd faptul că Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român, domnul Fitzwater a spus că Washingtonul vorbește cu aliații său pentru „a urma un anume… fel de răspuns coordonat” prin intermediul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru a afla ce se întîmplă în România și a înfrîna autoritățile de la București. Pe lîngă Statele Unite și cei 15 aliați ai săi din OTAN, conferința formată de 35 de state include Uniunea Sovietică și aliații ei din Tratatul de la Varșovia, inclusiv România, cît și țări europene nealiniate.

Această organizație este cea care a produs Actul Final de la Helsinki din 1975, care a confirmat granițele din Europa de după cel de-al doilea război mondial și a stabilit criterii pentru drepturile omului. Domnul Fitzwater a spus că o prevedere a conferinței îngăduie statelor membre să verifice în mod independent evenimente care au loc în alte țări participante [la conferință].

Într-un semnificativ semn al timpurilor, ministrul de externe sovietic, Eduard A. Șevardnadze, s-a alăturat azi Casei Albe în condamnarea oricărei reprimări violente în România. Vorbind în fața a aproximativ 200 de membri ai parlamentului european de la Bruxelles, domnul Șevardnadze a spus că a auzit de „unele lucruri neplăcute” care se petrec în România și că dacă relatările despre vărsările de sînge sînt adevărate „nu pot să-mi exprim decît profundul regret. Sîntem categoric împotriva folosirii forței”. Domnul Ceaușescu a căutat deschis să distanțeze guvernul său de cel al președintelui Mihail Gorbaciov.

Nu a existat nici un comentariu de la Beijing, unde în iunie autoritățile chineze au înăbușit manifestațiile pașnice pentru democrație din Piața Tiananmen.

De mulți ani guvernul președintelui Ceaușescu a fost regimul comunist favorit al Washingtonului în Estul Europei. Pînă în 1988 România a primit beneficiul comercial de națiune cea mai favorizată [în legislația americană statutul de „națiune cea mai favorizată” însemna niște avantaje economice și s-a acordat concomitent mai multor țări], în mare parte ca urmare a faptului că politica sa externă era foarte independentă de Moscova și susținătoare a diplomației americane în Asia, unde Bucureștiul a mediat între SUA și Vietnam, și în Orientul Apropiat, unde a mediat între Egipt și Israel. Deasemeni, România a refuzat să ia parte la invazia țărilor Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia, în 1968.

În ultimii cîțiva ani, însă, divergențe importante s-au dezvoltat între Washington și București cu privire la tratamentul aplicat de România unor personalități religioase și conducerea autoritară a președintelui Ceaușescu.

„Pentru multă vreme, România a fost favoritul nostru” a spus Charles Gati, expert în Europa de Est al Universității din Schenectady, statul New York. „Privind retrospectiv, probabil am dat prea mare atenție rolului României de dizident în politica externă și am subestimat ce se întîmpla în interiorul țării în ceea ce privește încălcările drepturilor omului. Deși ne-am mai revenit în ultimii ani, prea multă vreme am dat susținere morală unui om care se arată a fi unul din cei mai răi dictatori din Estul Europei”.

Statut comercial retras în ’88

În februarie 1988 președintele Reagan a semnat un ordin prin care a anulat concesiile comerciale acordate României sub programul națiunii cele mai favorizate. Aceasta a fost însă o formalitate, căci mai devreme în același an România a informat Departamentul de Stat că nu va cere reînoirea concesiilor deoarece, pentru a le obține, Bucureștiul ar fi trebuit să răspundă îngrijorărilor americane legate de drepturile omului.

În 1987 exporturile României către SUA au fost de aproape 800 milioane dolari în timp ce importurile ei de bunuri americane au depășit cu puțin 200 milioane dolari. Azi negoțul total între cele două țări se ridică la abia 300 milioane dolari – majoritatea fiind produse românești de țiței rafinat exportat către SUA.

Jeri Laber, director executiv al organizației Helsinki Watch, care urmărește drepturile omului în Estul Europei, spune: „Ceaușescu pare să fie nepăsător la ceea ce gîndește lumea. El este condus de o nevoie aproape maniacală de a conduce nestingherit. Și-a dezvoltat un cult al personalității nemaivăzut niciunde de pe vremea lui Stalin. Dar România nu poate să rămînă o insulă. Poate nu va fi o revoluție pașnică, dar va fi o revoluție”.

Departamentul de Stat și Casa Albă au fost întrebate dacă administrația Bush plănuiește să impună vreo sancțiune pentru România ori să interzică vizite la nivel înalt și contacte cu demnitari români, cum se presupune că a făcut cu China, după omorurile din iunie.

„Aceasta ar fi o hotărîre prezidențială pe care nu cred că Casa Albă a luat-o încă”, a spus purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Margaret D. Tutwiler.

„Atitudinea noastră cu privire la ceea ce s-a întîmplat în Piața Tiananmen din China” este aceeași cu cea despre ce s-a întîmplat în România, a spus domnul Fitzwater. Apoi, făcînd aluzie la cele două vizite secrete făcute în China, în ciuda sancțiunilor, de consilierul pentru siguranță națională Brent Scowcroft și de adjunctul secretarului de stat Lawrence S. Eagleburger, el a adăugat: „Avem aceeași atitudine față de încălcările drepturilor omului oriunde le găsim. Dacă întrebați dacă după 6 luni de acuma vom face o misiune specială în România, răspunsul e nu”.

Mai citește ale articole din presa americană din decembrie 1989, referitoare la România, la pagina Mass-media străină în decembrie 1989.

 

One Response to “New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român””

  1. Constantin Dobre Says:

    New York Times, 27 Noiembrie 1977: Romania Shaken by Miners’ Protest

    Vezi link-ul:http://www.zvj.ro/articole-38438-Greva+Minerilor+din+Valea+Jiului+din+1977++Vedere+de+peste+ocean+++bdquo+Romania+tulburat+++de+prote.html

    Ziarul „New York Times” din 27 noiembrie 1977 a publicat articolul lui DAVID A. ANDELMAN „Romania Cutremurata de Protestul Minerilor”, dupa ce acesta a vizitat Valea Jiului.

    In articol se mentioneaza ca minerii erau bine organizati si cu multa claritate se spune cine a fost liderul acestora si in special faptul ca eu impreuna cu sotia si copilul am fost stramutati in timpul noptii, de catre securitate, din Valea Jiului in Craiova („Minerii şi rapoarte externe confirmă că liderul demonstranţilor din Lupeni, care a înmânat solicitările preşedintelui Ceauşescu, un miner identificat numai ca Dobrei (Constantin Dobre – liderul grevei din 1977 – n.t.) , absolvent de liceu, a fost reţinut de securitate în timpul nopţii şi dus împreună cu soţia şi copilul la Craiova, un oraş aflat la o distanta de cca. 200 mile”).

    Desigur, sunt de remarcat si admirat acuratetea rapoartelor si informatiilor asumate public de ziarului „New York Times” despre demnele, glorioasele si faptuitoarele miscari anticomuniste (Lupeni 1977 si Decembrie 1989) din Romania comunista si dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu si acolitilor acestuia.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.