Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!” septembrie 13, 2017


În ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 Celestine Bohlen publică un alt articol despre revoluția română. Îl puteți citi alăturat. Aceeași Celestine Bohlen a mai publicat și articolul „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România” în New York Times din 24 decembrie 1989, articol deja publicat pe acest blog (linc).

Musafiri îngroziți la locul protestelor
de Celestine Bohlen
special pentru New York Times

„Era ca un iad” spune un student despre confruntările cu poliția română

Budapesta, 19 decembrie. Doi frați, care veniseră în vizită din Ungaria, au fost duminică noaptea în apartamentul unui prieten cînd cineva s-a năpustit înăuntru să spună că a început revoluția.

La momentul cînd a aflat asta, poliția română era deja mobilizată. Dar, spun cei doi frați astăzi într-un interviu, mulțimi de oameni veneau mereu din toate părțile orașului, atît studenți cît și muncitori, de naționalitate maghiară sau română.

Nefiind în stare să treacă prin cordonul de miliție la casa preotului de unde a început protestul, ei au condus prin oraș și au întîlnit o mulțime de mai mult de 5000 de persoane venind pe o altă cale, îndîrjită de furia față de guvernul represiv al conducătorului român Nicolae Ceaușescu.

„Era ca-n iad”, a spus Paul, student la pedagogie de 22 de ani care a cerut ca numele său întreg să nu fie dezvăluit. Oamenii erau atît de furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”, „Jos cu dictatorul!” și „Ceaușescu, vino și prinde-ne!”.

Norocoși că au putut să plece

Cei doi frați au plecat în acea noapte în Ungaria cu trenul, oprindu-se pentru 4 ore în Arad, un oraș din apropiere, unde forțe de poliție erau prezente pe peroane, așteptînd în mod vădit tulburări. Ei se consideră norocoși că au putut să plece. În ziua următoare, România și-a închis granițele, încercînd să înăbușească toate știrile despre ceea ce s-a întîmplat la Timișoara.

Deși frații n-au văzut nici un fel de vărsare de sînge, au spus că nu sînt surprinși de relatările despre oameni omorîți ori răniți în acea noapte și în ziua următoare. „Puteai simți în aer că dacă bătăile nu vor avea efect, vor urma omoruri”, a spus Paul. (more…)

 

Reclamația la adresa polițiștilor care tărăgănează dosarul penal al fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, rămasă fără rezultat septembrie 11, 2017


Am povestit deja pe acest blog despre plîngerea penală pe care am depus-o în 2012 împotriva fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu (devenit între timp prefect de Constanța), dosar care este încă nerezolvat. Ca urmare a tărăgănării de atîția ani a dosarului, am făcut plîngere la Inspecția Judiciară, primind răspuns că nu există vreo vinovăție a procurorilor pentru această tărăgănare (linc). Răspunsul Inspecției Judiciare pomenește însă despre faptul că organele de poliție nu ar fi administrat complet probatoriul cerut. Așadar, Inspecția Judiciară sugerează că vinovați de tărăgănarea dosarului sînt polițiștii. Ca urmare, am trimis pe adresa Ministerului de Interne, în atenția doamnei ministru Carmen Dan, următoarea petiție:

Către Ministerul Afacerilor Interne
Piața Revoluției nr. 1A, sector 1 București

În atenția doamnei ministru

Subiect: dosar penal lăsat în nelucrare de Poliția București

Stimată doamnă ministru,

Subsemnatul, Mioc Marius (… – date de identificare), am depus în anul 2012 o plîngere penală împotriva înaltului funcționar public Adrian Viorel Nicolaescu, în prezent prefect de Constanța (nu avea această funcție la vremea plîngerii mele). Plîngerea viza presupuse fapte infracționale săvîrșite de domnul Nicolaescu cînd a fost conducător al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și este subiectul dosarului 12287/P/2012 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București.

Urmare a faptului că plîngerea nu a fost soluționată deși au trecut deja 5 ani, am făcut reclamație către Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, care prin rezoluția nr. 1559/IJ/278/2017 din 16 mai 2017 (a cărei copie o atașez) a clasat plîngerea, constatînd că nu e întrunită latura subiectivă a abaterii disciplinare a vreunui procuror, deoarece, printre altele, „organele de poliție nu au administrat în mod complet materialul probator care se impunea”. Inspecția Judiciară a mai constatat că „organele de poliție nu au mai efectuat nici un act de urmărire penală pe o perioadă de 1 an și 6 luni”.

Consider inadmisibilă această situație, ca un dosar penal pe care-l apreciez ca relativ simplu să fie tărăgănat vreme de 5 ani, din care cel puțin 1 an și 6 luni nu s-a lucrat deloc la dosar. Cel puțin 1 an și 6 luni polițistul însărcinat cu acest dosar și-a primit leafa degeaba!

Chiar presupunînd că plîngerea mea penală este neîntemeiată, este inadmisibil dezinteresul polițiștilor pentru rezolvarea acestui dosar, vreme atît de îndelungată. Vă cer prin urmare să anchetați care sînt polițiștii vinovați de neadministrarea în mod complet a materialului probator din acest dosar și de lăsarea dosarului nelucrat vreme de cel puțin 1 an și 6 luni – lucruri constatate de Inspecția Judiciară de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii. Independent de temeinicia ori netemeinicia plîngerii mele penale, vă cer să luați măsuri disciplinare împotriva acestor polițiști care și-a primit leafa degeaba în toată această perioadă.

Vă cer totodată să mă informați și pe mine de rezultatul anchetei întreprinse și de măsurile dispuse.

Vă mulțumesc,
Mioc Marius Remus

Recent am primit răspuns la această petiție a mea. Reproduc și acest răspuns (cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):
(more…)

 

Scornicești, județul Olt septembrie 9, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 4:36 pm
Tags: , ,

Sursă foto: facebook

În 1994, la o conferință de presă, am prevăzut posibilitatea reabilitării ceaușismului (linc). Propagandistic, Ion Cristoiu e omul care a făcut cel mai mult pentru asta. Iar măsurile guvernanților împotriva liberei inițiative a oamenilor de rînd au mare parte de vină. Cînd poliția a început să amendeze țigăncile care vindeau semințe prăjite la colț de stradă, s-au pus bazele reabilitării comunismului.

Mai citește: (more…)

 

New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român” septembrie 8, 2017


Ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 publică articolul lui Thomas L. Friedman „Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca brutală”. Îl reproduc aici, cu tălmăcire. Amintesc că același Thomas Friedman iscălise și în 19 decembrie 1989 un articol în New York Times despre revoluția română, care a fost deja prezentat pe acest blog (linc). Articolul relatează poziția oficială a autorităților americane despre situația din România, cum a fost comunicată presei. Am prezentat pe acest blog poziția guvernului american și din relatarea făcută de Chicago Tribune din 20 decembrie 1989 (linc). Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive între paranteze drepte.

Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca „brutală”
de Thomas L. Friedman
special pentru New York Times

Washington, 19 decembrie. Casa Albă [clădirea unde locuiește președintele SUA; prin extensie, Președinția SUA] a condamnat azi reprimarea continuă a manifestanțiilor politici ca „brutală” și a spus că Statele Unite se gîndește să acționeze împreună cu aliații ei apuseni și cu Moscova pentru un anume fel de răspuns coordonat.

Agențiile de presă din estul Europei au difuzat azi relatări despre faptul că noi deschideri ale focului asupra demonstranților au avut loc în orașul Timișoara din vestul României. Într-una din cele mai senzaționale dintre acestea, agenția Taniug a Iugoslaviei a spus că există relatări neconfirmate că ar fi existat pînă la 2000 de morți. Alte relatări din Ungaria și Iugoslavia au vorbit de sute de morți.

Departamentul de Stat [Ministerul de externe american] a declarat că încă nu poate confirma nici un fel de număr de victime cu privire la ciocnirile care au fost relatate între poliție și manifestanți la Timișoara, dar a spus că doi funcționari ai ambasadei americane au fost trimiși luni în oraș din București, pentru a încerca să obțină informații din sursă directă. [deplasarea către Timişoara a unor angajaţi ai ambasadei SUA de la Bucureşti, declarată oficial de guvernul american şi relatată de presă, a fost ulterior declarată dovadă a plănuirii din străinătate a revoluţiei] (more…)

 

Scrisoare insultătoare trimisă lui Laszlo Tokes în 1991 septembrie 6, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

În arhiva legată de Laszlo Tokes și biserica reformată din România, care mi-a fost donată anul trecut, am găsit și o scrisoare trimisă de un anonim din Viena (Austria), care pretinde că reprezintă națiunea română. Scrisoarea este adresată către „Părințelul blestemat vînzător al neamului și pămîntului românesc – L. Tokeș”, iar la expeditor are trecut „Națiune Romînă – Dacia, 1030 Wien Landstr. 48, Wien – Austria”.

Expeditorul nu știa că după revoluție Laszlo Tokes n-a mai locuit la Timișoara și a trecut la adresa destinatarului Timișoara. Există și ștampila poștei din Timișoara, cu data 26.11.1991. Acolo cineva a cunoscut adresa corectă, a șters peste Timișoara și a scris alături „Oradea, Craiovei nr. 1”, care este adresa episcopiei reformate din Oradea, unde Laszlo Tokes devenise episcop. Plicul a fost redirecționat la Oradea, există și ștampila poștei din Oradea. (more…)

 

1985. Securitatea se documentează despre Gelu Voican Voiculescu septembrie 4, 2017



Lia Roberts, prietenă a lui Gelu Voican Voiculescu, emigrantă în SUA unde a ajuns șefa Partidului Republican din Nevada, într-o emisiune TV din 2004 cînd voia să candideze la Președinția României

Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, prezint, din dosarul de la CNSAS al fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu, un alt document: Planul de documentare întocmit în 31 mai 1985 de Securitate cu privire la Gelu Voican Voiculescu. Sînt enumerate aici o mulțime de persoane cu care Gelu Voican Voiculescu avea legături, securitatea plănuind verificarea și acestor persoane. Informațiile sînt structurate pe coloane, una din coloane se numește „Conținutul pe scurt al materialelor din care rezultă suspiciunea și legăturile ce le are în străinătate și țară”, alta „Documentul din care rezultă”, iar ultima coloană se numește „Probleme ce trebuie clarificate și măsura propusă”. În dreptul lui Gelu Voican Voiculescu măsura propusă este „de menținut în continuare legătura cu el însă fără a i se da sarcini”.

Planul de documentare respectiv are 31 de pagini și îl puteți vedea în întregime aici (linc). Enumăr doar unele persoane care sînt pomenite în acest plan: Odalis Perez (doctorand la I.A.T.C.), Waled Khalil El Mamamy (reprezentant al Organizației pentru Eliberarea Palestinei la București), Arlond (Arnold?) Aurelia (prietenă a lui Gelu Voican Voiculescu, căsătorită cu un milionar american) [informații din alte surse mă fac să consider că ar fi aceeași persoană cu Lia Roberts, care ajunsese la conducerea Partidului Republican din statul american Nevada și în 2004 voia să candideze la președinția României – linc], Paul Goma, Ilie Constantin (scriitor, fost coleg de liceu), Vera Lungu (artistă), Ilie Romneanu (dramaturg), Dumitru Puiu și soția lui Mona Ionescu (scriitor, crainic la Europa Liberă), Virgil Tănase (scriitor), Radu Varia (critic de artă, fost coleg de liceu), Sonia Ștefănescu, Ion și Alina Sturza, Manuela (Manuel? – se vorbește apoi la masculin despre el) Bogdan, surorile Moldoveanu, Sanda Nițescu (emigranți în Franța), Alexandru Breban (fratele scriitorului Nicolae Breban, fost logodnic al fostei soții a lui Voiculescu Gelu), Mircea Gheorghiu, Toma și Ionică Varlam, Șerban și Matei Sturza, Beatrice Fotino, Ion Dumitrescu Popovici (nume schimbat: Larsen, fost profesor universitar la medicină), Monica Lovinescu (crainică la Europa Liberă), Alexandru Mărgăritescu, Sanda Atanasiu și fratele ei Mircea A., Vintilă Ivănceanu (fiul Anei Aslan), Dragoș Ivănescu, Dan Constantinescu, Dorel Constantin (interpret de limbă română pe lîngă guvernul britanic), Felicia Daniel (fostă șefă a lui Voiculescu la revista „Viața Românească”), Valeriu Cisteanu (nepotul tovarășului Leonte Răutu), Eugen Marinescu, Felicia Ionescu, Nicolae Iliescu, Radu Dinulescu (fost coleg de liceu plecat în Suedia), Ilie Vlad Sturza (fost legionar plecat în Suedia), Manuela Abeg (Elveția), Constantin Reichman (medic, Elveția), Maria Polichroniade (medic pediatru la Spitalul Giulești), Constanța Breban (mama scriitorului Nicolae Breban), Mircea Sterescu, Doina Micu, Elena Cîmpeanu, Traian Todea, Lucia Bolea (redactor la „Viața Românească”), Ioana Crețulescu (redactor la „Viața Românească”), Virgil Teodorescu (fost președinte al Uniunii Scriitorilor), Lisette Daniel, Alexandru Tocineanu, George Cruceru, Raluca Iancek (balerină la Operă), Elena Magher, Alexandru Mircea Biju, Marioara Struteanu, Aurelia Zgîmbău, Gregorian Bivolaru (yoghin) și fosta lui soție Niculina, Ștefan Carmen, Gugea S. (readus în țară după trădarea lui „P.” – probabil Pacepa), Ivănceanu I., Tocineanu I., Anca Daniela Popescu și sora ei Manuela Stănescu, Paul și Ana Ionescu, Constantin Diaconu, Ionescu Codreanu Marina Gina, Lovinescu Magdalena (sora lui Monica de la Europa Liberă), Vasile Lovinescu, Goldstein I, King Iulia, Sorin Ștefan Stăncescu, Constantin Benone, Amariei Neculai, Tudor Gherghel, Papacostea (academia de studii agricole și silvicultură), Gheorghiu Benedicht, Ștefan Rodica Pană, Sabin Antonescu, Stelian Gavrilescu, Elisabeta Gheorghiu, Constantin Basarab Toader (văr), Ion Liviu (recepționer hotel Bulevard), Boeru I., Marioara Vijen, Gabriela Merceain, Mircea Blănaru, Tanasoacă Matache Botez, Rădulescu Elena, Novac Daniela Marilena, Capranica Mihai, Teodoru Erma, Matei Simionescu, Pătru Dan, Cristescu Emilia, Bertolan Jean, Aurel Dragoș Munteanu (redactor la România Liberă), Ion Pusariu, Nina Bobescu, Ilie Sava, Nedelcu Gh., Cocru D. (redactor la revista Magazin), Alex Man (geolog), Maria Șerban, Lidia Brisov, Popovici Solomei, Gheorghe Ilie, Sabău Ileana Zina, Bănișor Valentin, Pospoi Doina Carmen, Hanamolo Ion, Ștefan Anghel, Tomescu Ion, Bogdan Ion, Chircu Stelian (avocat), Popa Aretina, Năstase Aurel, Vasiliu Tudora Niculina, Beldescu George, Lungescu Virginia Georgeta, Stroescu Virgil, Rodovici Gh., Mitru de la Patriarhia Română, Pop Lucia Elena, Bodescu Irina Mihaela, Muntean Vasile, Cristofovici Anca, Alexe Florea, Cruceru Doina, Niculescu Gabriela Luminița, Chițimia Barbu Udiste, Mihăescu Florin, Iangic Ioana. (more…)

 

Cristian Moisescu despre revoluția din Arad: Sîntem persoane atipice, la marginea societății (video) septembrie 1, 2017


Cristian Moisescu, fost primar al Aradului, povestește despre revoluția din 1989 într-un interviu dat pentru TVR în 2014.

Transcriere înregistrare: (cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele) (more…)