Tendința guvernanților noștri de a extinde legea 341/2004, pentru a da drepturi altor categorii de revoltați împotriva regimului comunist în paralel cu micșorarea drepturilor acordate revoluționarilor din 1989, s-a concretizat în includerea în lege a unor capitole speciale pentru noiembriștii brașoveni din 1987 și pentru participanții la revolta din 1977 a minerilor din Valea Jiului.
Pe acest blog am criticat deseori acordarea de certificate de revoluționar unor persoane care nu se încadrează în prevederile legale. Deși normele de aplicare ale legii spun limpede că titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite” se atribuie „persoanelor care s-au desprins din rîndul participanţilor şi au avut un rol deosebit, prin contribuţia decisivă, la victoria Revoluţiei, remarcîndu-se prin fapte deosebite în care şi-au pus viaţa în pericol” (art. 5 din HG 1412/2004), în destule cazuri acest titlu s-a dat unor simpli participanți care n-au avut fapte prin care să-și pună viața în pericol. Principiul inițial al legii – că de recunoștiința națiunii exprimată prin niște drepturi materiale sînt vrednici doar cei care și-au pus viața în primejdie pentru țară – s-a diluat în aplicarea ei practică pînă la ideea că toți cei care au protestat împotriva comunismului trebuie recompensați material.
Între timp s-a anulat dreptul la indemnizație al revoluționarilor „remarcați prin fapte deosebite” și s-a creat o nouă tagmă – „revoluționari cu rol determinant” – care să aibe drept la indemnizație, alegîndu-se din cei vreo 16000 de „remarcați” inițiali vreo 3500 care au primit noul titlu de „determinant”.
Dacă unii dintre revoluționarii „remarcați” într-adevăr nu meritau acea indemnizație, căci nu și-au pus cu adevărat viața în primejdie, mă întreb totuși cum și-au pus viața în primejdie noiembriștii brașoveni din 1987 ori greviștii din Valea Jiului din 1977? Nici în 1977 nici în 1987 nu s-a deschis focul asupra protestatarilor. Principalul conducător al grevei din Valea Jiului din 1977, Costică Dobre, nu a fost omorît ci mutat în Oltenia, dar apoi i s-a dat voie să urmeze Academia „Ștefan Gheorghiu” – instituția la care se formau activiștii comuniști. De altfel, mișcarea din 1977 din Valea Jiului a avut, după părerea mea, un caracter strict sindical, de revendicare a unor drepturi pentru participanți dar nu pentru întreaga societate. Nu s-a cerut democrație, alegeri libere, ci reducerea programului de lucru și condiții mai bune de muncă, strict pentru mineri. Mișcarea a început cu lozinca „jos Ceaușescu!” dar după ce Ceaușescu a făgăduit acordarea drepturilor cerute a continuat cu lozinca „Ceaușescu și minerii!”. Citez dintr-un articol a lui Armand Goșu (linc):
După ce Dobre a citit revendicările, Ceaușescu a apărat Legea pensiilor și mai ales programul de lucru de 8 ore. Mulțimea de mineri a început să protesteze tot mai vehement. Ceaușescu era din nou huiduit. În acest moment a intervenit un eveniment neprevăzut: s-a prăbușit într-un zgomot asurzitor, care a acoperit strigătele mulțimii, gardul depozitului de lemne. În primele momente, însă, cei de la “tribuna oficială” din ghereta portarului au crezut că e zgomotul produs de o explozie (…). După ce au înțeles că se prăbușise doar gardul sub greutatea minerilor urcați pe el, Ceaușescu a luat din nou cuvîntul, anunțînd acum că acceptă toate revendicările minerilor. S-ar părea că sperietura trasă cu ocazia prăbușirii gardului l-a convins să-și schimbe strategia. Și, în timp ce Dobre citea pe rînd revendicările, Ceaușescu confirma după fiecare că se aprobă. Mulțimea de mineri adunată în curte a început să scandeze: “Ceaușescu și minerii”. Încurajat de lozinca scandată, Ceaușescu își flutura acum mîinile deasupra capului. A urmat un discurs mai scurt ca de obicei despre importanța producției de cărbune pentru economia națională. Și, din nou aplauze. În acest moment s-a strecurat în fața microfonului un tînăr care a spus rar și foarte clar: “Tovarăși, dați-mi voie să-l propun pe tovarășul Nicolae Ceaușescu ca miner de onoare al Văii Jiului”. După care a dat tonul la lozinca “Ceaușescu și minerii” scandată apoi de zecile de mii de mineri.
Parlamentul poate să voteze o lege prin care să declare revolta din 1977 ca „anticomunistă”, Iohanis poate să promulge această lege, dar asta nu e decît falsificare a istoriei. Anticomunismul are în România ceea ce un poet numea „servitori răi și trădători” (linc). Avertismentul poetului rămîne valabil: „Să nu ajungi prin ei să îi pari lumii / Întruchiparea însăși a minciunii”.
Dar, dacă tot s-a pornit pe calea asta, în care revoluția din 1989 care l-a răsturnat pe Ceaușescu și în care s-a deschis focul asupra manifestanților e echivalată cu revolte mai mici care n-au avut nici un rezultat și în care regimul comunist nu a deschis focul asupra nimănui, mă întreb de ce a fost neglijată o altă revoltă muncitorească foarte asemănătoare cu cea din Valea Jiului, și anume cea din 1981 de la Motru (linc). Despre această revoltă a scris Petre Mihai Băcanu la scurt timp după revoluție, într-un articol publicat în „România Liberă” din 12 ianuarie 1990. Redau acest articol:
Da, și Motru!
Nicolae Bârdeanu din satul Meriș, din apropierea orașului Motru, a citit într-o notă a ziarului nostru că așteptăm vești despre soarta celor care au condus revolta minerilor din Valea Jiului, participanții la mișcarea democratică a muncitorilor brașoveni.
Nicolae Bârdeanu socotește că trebuie lărgită această chemare. Nu numai în Valea Jiului și Brașov au fost mari mișcări populare ci și în bazinul carbonifer Motru. Aveți dreptate, domnule Bârdeanu! Minerii din Motru, populația satelor din jur au înscris una din cele mai mărețe fapte eroice, desfășurînd o mare mișcare revoluționară în epoca de tristă amintire ceaușistă.
Pentru reprimarea revoltei și eliberarea primăriei orașului Motru pe care masele o asaltaseră și pe care puseseră stăpînire au fost aduse mari forțe ale securității din Tîrgu Jiu, Drobeta Turnu Severin și Craiova. Despre mișcarea din Motru, reprimarea ei cu brutalitate și arestările care au urmat se știe prea puțin. Mediile de informare din timpul epocii Ceaușescu nu aveau interesul să o facă publică.
Mișcările din Valea Jiului și Brașov, cît și cea din Motru și altele, sînt autentice pagini de istorie. Pentru asta trebuie să cunoaștem cît mai multe amănunte despre ele. Pentru noi, și lumea întreagă. Așteptăm, deci, știri și despre desfășurarea și reprimarea acestor mari mișcări populare. Poporul român nu a îndurat în tăcere și resemnare crunta exploatare din perioada dictaturii.
Sînt pagini de eroism, pagini de istorie, care trebuie larg cunoscute.
Trebuie, deci, să știm pe unde au fost împrăștiați minerii arestați la Motru și ce fac ei la ora actuală.
Petre Mihai Băcanu
Mai citește:
– Politicieni, facem licitaţie: Cine dă mai multe drepturi materiale pentru anticomunişti şi recunoaşte merite anticomuniste mai multor persoane, va cîştiga concursul de anticomunism!
– CPRD aprobă ideea de a fi incluşi participanţii la revolta din Valea Jiului în rîndul beneficiarilor legii 341/2004
– Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977
– Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului
– Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor
– Doina Cornea și fiul acesteia, pe lista celor care au cerut drept la indemnizații de noiembriști brașoveni din 1987. Lista finală a cererilor depuse
– SSRMLÎRC anunță programul de primire a cererilor pentru recunoașterea calității de grevist miner din Valea Jiului 1977
– alte articole din ziarele românești din perioada imediat următoare revoluției la pagina Presa românească 1989-1990.
Blogul lui Marius Mioc 
„Principalul conducător al grevei din Valea Jiului din 1977, Costică Dobre, nu a fost omorît ci mutat în Oltenia, dar apoi i s-a dat voie să urmeze Academia „Ștefan Gheorghiu” – instituția la care se formau activiștii comuniști”
Ca sa ma acuzi public ca mi s-a dat voie să urmez Academia „Ștefan Gheorghiu” – instituția la care se formau activiștii comuniști, inseamna ca trebuie sa detii dovezi ca eu am fost cel care a cerut sa i se de-a voie să urmeze Academia „Ștefan Gheorghiu” si ca am fost „format activist comunist”! In lipsa dovezilor risti sa fii dat in judecata.
Iti cer sa prezinti probe sau sa stergi/retragi textul incriminant, de mai sus.
Într-un articol din „Jurnalul Național” scrie despre dumneavoastră:
„In anii 80 a fost trimis la cursurile Academiei Ştefan Gheorghiu, care pregătea activişti de partid. In 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra
(…)
După terminarea grevei a fost mutat cu domiciliu forţat in oraşul Craiova, unde el şi familia au primit un apartament ce aparţinuse Securităţii. Anterior, i se oferise să plece la lucru in Irak, „oportunitate” refuzată de Dobre.
(…)
După propriile declaraţii, in 1981 şi-a incercat norocul la ziarul local „Steagul Roşu”. După ce a picat examenul de preselecţie, prim-secretarul PCR Dolj de atunci, Miu Dobrescu, l-a „lămurit” că singura instituţie unde ar fi putut studia pentru a deveni ziarist era Academia Ştefan Gheorghiu, care şcolea cadrele de partid, la secţia economică. Dobrescu ii sugera un curs la fără frecvenţă, ce dura cinci ani, ceea ce Constantin Dobre a acceptat. La „Ştefan Gheorghiu” insă nu te puteai inscrie pur şi simplu ca orice candidat. Trebuia să ţi se „propună” dosarul de către partid. Desigur, un dosar de comunist model. Cum i s-a făcut un astfel de dosar, după cel de „oaie neagră” compus de Securitate, Dobre nu mai spune.”
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/liderii-grevei-din-valea-jiului-destine-de-roman-99036.html
Eu ti-am cerut probe si dumneata imi oferi citate dintr-un articol de presa de acum 10 ani? Asa te aperi dumneata si iti justifici AFIRMATIA PROPRIE (care, in articolul dumitale, nu este marcata ca fiind vreun citat exact din articolul din „Jurnalul National”), te citez: „Principalul conducător al grevei din Valea Jiului din 1977, Costică Dobre, nu a fost omorît ci mutat în Oltenia, dar apoi i s-a dat voie să urmeze Academia „Ștefan Gheorghiu” – instituția la care se formau activiștii comuniști”?
Repet, iti cer cu titlu imperativ sa prezinti probe, ca mi s-a dat voie să urmez Academia „Ștefan Gheorghiu” si ca am fost format activist comunist, sau sa stergi/retragi textul incriminant, te citez: „Principalul conducător al grevei din Valea Jiului din 1977, Costică Dobre, nu a fost omorît ci mutat în Oltenia, dar apoi i s-a dat voie să urmeze Academia „Ștefan Gheorghiu” – instituția la care se formau activiștii comuniști”.
Faptul că ați urmat Academia „Ștefan Gheorghiu”, pe care mi l-ați declarat și personal într-o întîlnire pe care am avut-o, nu-l știu numai din presă, este dovada că vi s-a dat voie să urmați Academia „Ștefan Gheorghiu”.
„Faptul că ați urmat Academia „Ștefan Gheorghiu”, pe care mi l-ați declarat și personal într-o întîlnire pe care am avut-o, nu-l știu numai din presă, este dovada că vi s-a dat voie să urmați Academia „Ștefan Gheorghiu””
Iti cer sa dovedesti ca eu ti-am declarat asa ceva. Daca nu, iti cer sa stergi/retrag afirmatia de mai sus.i
Da, intalnirea cu tine, la cererea ta, a avut loc acum 2 ani de zile, la data de 16 octombrie 2015, cand mi-ai copiat CNP-ul de pe pasaportul romanesc in timp ce ma aflam la WC, deci fara stirea si asentimentul meu. Toata disputa cu tine poate fi gasita chiar pe acest blog al tau la topicurile https://mariusmioc.wordpress.com/2014/04/02/un-simpatizant-a-lui-nicolae-ceausescu-constantin-dobre-conducatorul-miscarii-muncitoresti-din-valea-jiului-din-1977/
si https://mariusmioc.wordpress.com/2015/10/30/cprd-aproba-ideea-de-a-fi-inclusi-participantii-la-revolta-din-valea-jiului-in-rindul-beneficiarilor-legii-3412004/
Din 16 oct. 2015 ai reusit sa ma faci sa te bag serios in seama si sa-mi consult avocatii ori de cate ori faci afirmatii publice despre mine si numele meu.
Vom vedea.
Lămuriți-mă ce anume considerați incorect din ce am scris eu: Contestați faptul că ați urmat cursurile Academiei „Ștefan Gheorghiu”?
Despre faptul că ați urmat cursurile Academiei „Ștefan Gheorghiu” a scris nu doar Blogul lui Marius Mioc și „Jurnalul Național” din care am dat deja citat, ci mulți alții:
Evenimentul Zilei: http://evz.ro/1977-versiunile-dobre-si-cozma-770594.html
Ziarul Hunedoreanului: http://zhd.ro/eveniment/reportaj/37-de-ani-de-la-greva-minerilor-de-la-lupeni-relatari-premiera-de-la-fata-locului-exclusiv-pentru-ziarul-hunedoreanului/
Profesorul Ioan Scurtu în cartea „Politică și viață cotidiană în România” https://books.google.ro/books?id=sz8K3N3hrOEC&pg=PA327&lpg=PA327&dq=Dobre,+1977,+%C8%98tefan+Gheorghiu&source=bl&ots=A3Gr47QqZq&sig=XM8CgO7W4x0UrRKf114eNC0NMKY&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi10dS_9I7XAhXFblAKHcrfCQwQ6AEIRDAJ#v=onepage&q=Dobre%2C%201977%2C%20%C8%98tefan%20Gheorghiu&f=false
Adam Burakowski (polonez) în cartea „Dictatura lui Ceaușescu” (tradusă și în română) https://books.google.ro/books?id=VAZrDAAAQBAJ&pg=PT401&lpg=PT401&dq=Dobre,+1977,+%C8%98tefan+Gheorghiu&source=bl&ots=zPZkeNpvi3&sig=qWWGHiWr7ogpAKGErXbIC3qF1vM&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi10dS_9I7XAhXFblAKHcrfCQwQ6AEIXDAO#v=onepage&q=Dobre%2C%201977%2C%20%C8%98tefan%20Gheorghiu&f=false
La un articol din „Cronica Văii Jiului” cineva care semnează Constantin Dobre scrie: „Academia Stefan Gheorghiu, sectia economica, n-a fost nici-o rasplata! Am facut-o la 4 ani distanta dupa greva minerilor din august 1977!? Si n-a fost niciun fel de rasplata pentru ca n-am acceptat nici-o functie politica sau de stat…”, deci practic acolo ați recunoscut că ați urmat Academia „Ștefan Gheorghiu”.
http://cronicavj.ro/wp/?p=52221#comment-59008
Ori nu erați dumneavoastră cel care a scris comentariul acela?
Uita-te mai sus, la postul nr. 1, ce-am contestat. Iti datorez ceva de-mi ceri sa te lamuresc? Hai sictir!
„De altfel, mișcarea din 1977 din Valea Jiului a avut, după părerea mea, un caracter strict sindical, de revendicare a unor drepturi pentru participanți dar nu pentru întreaga societate. Nu s-a cerut democrație, alegeri libere, ci reducerea programului de lucru și condiții mai bune de muncă, strict pentru mineri … Parlamentul poate să voteze o lege prin care să declare revolta din 1977 ca „anticomunistă”, Iohanis poate să promulge această lege, dar asta nu e decît falsificare a istoriei. Anticomunismul are în România ceea ce un poet numea „servitori răi și trădători” (linc). Avertismentul poetului rămîne valabil: „Să nu ajungi prin ei să îi pari lumii / Întruchiparea însăși a minciunii””
Esti prea mic la minte (si de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!), nu si la trup (te-am intalnit, vazut si am fost pozati/fotografiati impreuna: esti ditamai matahala!), ca sa macar pricepi, cat de cat, ca orice gest (individual, de grup/colectiv sau de masa) de nesupunere civica (asa cum era ea randuita de regimul si statul comunist din Romania, de la Constitutia comunista pana la ultimul sau cel mai neinsemnat act normativ – indiferent de sferele de activitate: politica, economica, sociala, administrativa, militara, etc) – gest de nesupunere civica comunista la care Securitatea („bratul de fier” al Partidului Comunist Roman), autosesizata/sesizata, intra in actiune cu rezultate certe de orice fel de persecutie (dovedita prin inscrisuri, administrativ si/sau prin hotarari judecatoresti) – acel gest capata imediat calitate de „gest politic anticomunist”. De ce? Am mai raspuns public celor care contesta caracterul anticomunist al revoltei minerilor Vaii Jiului din august 1977, adica celor care la fel ca si tine va erijati in autoritati dogmatice ale interpretării trecutului istoric anticomunist al Văii Jiului sau al Brasovului facand efortul de a demonstra că nu acceptati esenţa regimului totalitar si comunist al anului 1977 sau 1987. Contestarea caracterului politic anticomunist al evenimentului din august 1977, idee inca inradacinata adanc in mentaluri nostalgice dar, surpriza, si in al tau mental de revolutionar (dupa cum ai afirmat in acest articol), este o impietate istorică născută din obtuzitate.
Cine poate separa politicul de economic în cazul regimului comunist din Romania bazat pe economia centralizată? Cine erau cei de la vârful societăţii româneşti care iniţiau, planificau, stabileau, aprobau şi implementau politicile economice şi sociale: nu cumva Nicolae Ceauşescu şi apropiaţii lui? Care era unica forţă politică conducătoare a întregii societăţi româneşti şi în frunte cu cine: nu cumva PCR în frunte cu Nicolae Ceauşescu? Poate fi separată funcţia de atunci a lui Nicolae Ceauşescu de Secretar General al PCR de cea de Preşedinte al României comuniste (şeful statului)?
Daca zici ca revolta a avut un caracter strict sindical, cum iti explici faptul că înfruntarea s-a produs între mulţimea minerilor şi persoanele din conducerea Partidului Comunist (printre care Ilie VERDET – prim-vice-prim ministru al guvernului si secretar organizator al Comitetului Politic Executiv al al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si Gheorghe PANA – ministrul muncii, presedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor (comuniste) din Romania – „faimoasa” UGSR – „cureaua de transmisie” intre PCR si „oamenii muncii”, dar si membru al Comitetului Central al PCR), în cap cu Nicolae Ceauşescu, şi nu cu managerii din exploatările miniere? Sau ca brasovenii n-au doar marsat si demonstrat in fata cladirii judetene de partid, ci chiar au intrat in interiorul acelei cladiri, devastand-o? Sau cand in data de 5 august 1977, crezand ca eram arestat, minerii revoltati au patruns in interiorul cladirii municipiului de partid din Petrosani distrugang tot parterul acelei cladiri, lovind functionari si pe cei veniti din Bucuresti si chiar aruncand pe jos cu imbracamintea de miner, de pe ei, si le-a dat foc, strigand „sa arda ca sobolanii”? Cum iti explici? Ha?
Daca revolta de la Lupeni, august 1977, a avut caracter strict sindical cum iti explici sutele de inscrisuri ale Securitatii, aflate in custodia CNSAS, care detaliaza, punctual si nominal, atat a masurilor luate, specifice Securitatii (informari, filaje, fise personale, investigatii, verificari in cartotecile de evidenta, declaratii, materiale informative ale colaboratorilor, materiale „S” – scrisori, materiale T. O. – tehnica operativa din interioarele locuintelor, tehnica ambientala etc) cat si dimensiunea descriptiva a represiunilor (batai, interogatorii sub teroare fizica si psihica, internari in spitale psihiatrice, stramutari a sute de persoane si ale familiilor acestora si chiar condamnari la inchisoare)??
Tu si cei ca tine, acredititati puncte de vedere discriminatorii despre caracterul politic al Revoltelor din 1977 si 1987, ceea ce contravine de asemeni justiţiei şi statului de drept. Direct sau indirect, voi, contestatarii, acredititati punctul de vedere că ar exista două categorii de persecutaţi de către regimul comunist şi totalitar din România: opozanţii faţă de PCR ca partid şi alţi militanţi (cazul minerilor si al brasovenilor revoltaţi) care au urmărit revendicări economice.
In octombrie 2015, cand te-am intalnit, imi spuneai ca nu te ingrijora ceea ce spuneau si gandeau „nostalgicii” si cei mai in varsta despre Revolutie, ci tinerii care n-au apucat acea vreme. Nici nu te-am banuit atunci cat de dogmatic si obtuz esti, asa cum am zis mai sus, in interpretarea trecutului istoric anticomunist al Văii Jiului sau al Brasovului.
Stagnat in mentalitati retrograde, asemeni „nostalgicilor”, comunistilor si securistilor – tagme care, ca si tine, sunt negationisti fermi ai caracterului anticomunist al revoltelor muncitoresti din Valea Jiului si Brasov, nu ai cum, macar sa gandesti la ce ar fi de facut azi, cand tanara generatie este tot mai mult indoctrinata cu ideea ca n-a fost Revolutie in decembrie 1989 ci o „lovitura de stat”, adica la ideea de unitate in diversitatea actelor (de orice tip: individuala, colectivs si/sau de masa) de anticomunism, a modului cum ar putea functiona o relatie educativa cu tanara generatie privind trecutul constant de lupta anticomunista, de la instalarea regimului comunist si pana la daramarea acestuia, a strangerii randurilor si legaturile directe comunicationale dintre asociatiile revolutionare, dintre acestea si cei care s-au revoltat in 1977 si 1987 si/sau cu AFDPR etc etc etc. Nu faci altceva decat sa te izolezi in nemarginita-ti infatuare, narcisism si sa te plangi mereu, culmea, la modul individual prin acest blog, ca istoria reala a Revolutiei este falsificata si chiar sa sustii si sa ataci, in mod nejustificat si cat se poate de neonorabil pentru un revolutionar, revoltele din Valea Jiului si Brasov n-au fost anticomuniste!
Nici macar nu-ti dai seama ca ai devent atat de retrograd si chiar periculos dand „apa la moara” celor care n-au si nu contenesc sa injecteze actuala generatie tanara si a celor care vor urma, care n-au trait comunismul din Romania, cu ideea ca n-a fost nici-o Revolutie in 1989 si nici vorba de vreun fel de anticomunism.
Trezeste-te, daca poti! Daca nu, nu, si continua sa visezi frumos!
E cazul să vă obișnuiți cu libertatea de exprimare cîștigată în 1989, și pe care nu ați cerut-o în 1977, libertate care include dreptul de a exprima păreri diferite de ale dumneavoastră.
Fals! Am cerut, in scris prin programul de revendicari, dreptul (la libertate) ca revolta minerilor sa fie transmisa la radio si televiziune (proba se afla in inscrisul din dosarul meu de securitate). Am strigat libertate, pentru prima oara, inca de pe vremea cand tu inca erai ajutat sa te inchei la pantalonasi si ti se stergeau mucii de la nas. Repet, eu si colegii mei mineri revoltati detinem proba scrisa, certificata de CNSAS, ca am cerut libertate de exprimare, atat de obsedant strigata din zeci de mii de piepturi (cand repetam programul de revendicari cerute). E negru pe alb: noi am cerut, pentru prima oara, libertate de exprimare in 1977, iar voi doar ne-ati copiat pe noi, desigur cu alte slogane, in 1989 si ati castigat-o! Marea diferenta dintre mine si tine, respectiv dintre noi si voi este aceasta: eu/noi am zis „NU” atunci cand majoritatea a zis „DA”, inaintea „Solidaritatii” din Polonia si cand nici cei mai indrazneti futurologi n-au nici macat visat caderea comunismului, iar tu/voi ati zis „NU” cand majoritatea a zis tot „NU” si toate regimurile comuniste din jurul Romaniei cazusera, deja! Poti intelege asta, copchila retardata?
Timp de aproape trei decenii mai multe forţe oculte, în general membri ai fostei protipendade comuniste şi ai Securităţii, au negat caracterul anticomunist al grevei din Valea Jiului. Lor li s-a adăugat, ca de obicei, o şleahtă de oameni neinformaţi, rău intenţionaţi (asa ca tine) sau, pur şi simplu, prostani (tot la fel ca tine). Care şi ei au răspândit/raspandesc cu inconştienţă pe unde şi cum au putut/pot mesajul otrăvit al fostei protipendade comuniste şi al Securităţii. De acum, cu toţii puteti vorbi si scrie cât vreti. Rămâne cum scrie la Monitorul Oficial: revolta minerilor din august 1977 de la Lupeni si cea din august 1987 de la Brasov au fost anticomuniste.
E cazul sa te obisnuiesti si tu cu faptul ca in Romania de azi, stat de drept si parte din UE, legile votate de Parlamentul Romaniei si promulgate de Presedintele Romaniei trebuie respectate si aplicate.
Sigur ca ai libertatea sa te exprimi cu privire la orice, drept promovat/strigat, vocal si in scris, pentru prima oara in Romania comunista de catre noi, revoltatii in 1977, dar parerea/exprimarea ta cu privire la caracterul anticomunist al revoltei muncitorilor din Valea Jiului, august 1977, si al brasovenilor din octombrie 1987 NU CONTEAZA! Simplu, parerea ta e caca la olita, dupa care ti-o poti pune pe cap! Hai, mars!