Lună: noiembrie 2017

Proiectul de buget pe 2018: Se menține limitarea indemnizațiilor de revoluționar

După cum anunță saitul profit.ro (linc), în proiectul de buget pe 2018 sînt prevăzute mai multe măsuri de economie, printre care „indemnizațiile pentru revoluționari vor fi ținute la nivelul din decembrie 2017”.

De fapt, corect ar fi fost spus „indemnizațiile pentru revoluționari vor fi ținute la nivelul din 2010”, căci din 2010 începînd mereu au apărut ordonanțe de urgență prin care indemnizațiile pentru acea parte dintre revoluționari care încă mai primesc indemnizații (căci pentru mulți indemnizațiile au fost eliminate) sînt menținute la același nivel cu cel din anul anterior. În legea 341/2004 indemnizațiile respective sînt corelate cu salariul mediu pe economie, care a crescut substanțial din 2010 pînă azi (de la 1836 la 3131 lei, adică cu 70,5%). Paragrafele respective din legea 341/2004 nu au fost eliminate (ceea ce a dat prilejul unor ziariști incompetenți, dacă nu răuvoitori, să publice articole în care indemnizațiile revoluționarilor erau prezentate a fi mult mai mari decît sînt cu adevărat), dar în fiecare an a apărut cîte o ordonanță de urgență, cu aplicare limitată în timp, care menținea respectivele indemnizații la nivelul anterior, adică fără să se țină seama de creșterea salariului mediu. Citește în continuare „Proiectul de buget pe 2018: Se menține limitarea indemnizațiilor de revoluționar”

Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”

Am mai prezentat pe acest blog atmosfera existentă în rîndul românilor din Austro-Ungaria în anul 1894, cînd a avut loc procesul memorandiştilor. Vezi articolele precedente:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”

Prezint acum articolul „Constatări dureroase” apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 6 noiembrie 1894 (25 octombrie după stilul vechi). Liga pomenită în articol este „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, un ONG înființat în 1890 la București. Demonstrația studenților de la Constanța despre care e vorba este cea pomenită într-un articol din „Tribuna” din 5 octombrie 1894 reprodus deja pe acest blog (linc).

Constatări dureroase Citește în continuare „Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor””

Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video)

Artur Reșetnicov, fostul șef al serviciilor secrete moldovenești din timpul președintelui Voronin, a dat votul decisiv în comisia pentru siguranță națională, apărare și ordine publică din parlamentul de la Chișinău, pentru avizarea proiectului de schimbare a Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării denumirii limbii oficiale din „limba moldovenească” în „limba română”, anunță postul de televiziune chișinăuan 10TV (linc). La comisia respectivă propunerea de schimbare a constituției a fost avizată pozitiv cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă.

Anterior propunerea respectivă a fost avizată pozitiv și de comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media (linc) (5 voturi pentru, 3 contra și 1 abținere), cît și de comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe (linc) (6 voturi pentru și 4 împotrivă). Deci, deja sînt 3 comisii parlamentare de la Chișinău care au aprobat schimbarea Constituției Republicii Moldova prin înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele Igor Dodon se opune însă ferm acestei schimbări (linc). Citește în continuare „Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video)”

Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989)

În 18 decembrie 1989 în cartierul Freidorf din Timișoara, la ferma agricolă, a izbucnit un incendiu în care au ars niște șire de paie. Mai apoi a circulat zvonul că în locul respectiv au fost arse cadavre ale celor omorîți în revoluție.

În volumul 3 din „Enciclopedia României”, editura „Memorialul Revoluției”, Timișoara 2016, procurorul militar pensionar Romeo Bălan (general în rezervă) dă următoarele explicații legate de incendiul din Freidorf:

INCENDIUL DIN FREIDORF

În seara zilei de 18 decembrie 1989, în jurul orelor 19,30, paznicii Iosif Sava şi Costea Tamaş de la Ferma Zootehnică Freidorf, ce aparţinea de C.A.P. Utvin, au sesizat că mai multe şire de paie au luat foc. Au anunţat imediat pompierii şi conducerea C.A.P.-ului iar apoi s-au deplasat spre depozitul de furaje al fermei. Nu s-au putut apropia din cauza unor focuri de armă, cei doi observînd că s-a deschis focul, inclusiv cu gloanţe trasoare de culoare roşie. Deși nu s-a tras direct spre ei, cei doi nu s-au apropiat de teamă. Acelaşi lucru l-a constatat şi ing. Mircea Lupeş, preşedintele cooperativei, ajuns la faţa locului. Toţi au declarat că în noaptea anterioară plouase abundent, iar paiele erau ude pe exterior, fapt ce i-a dus la concluzia că incendiul nu s-a putut produce din cauza vreunui chibrit sau ţigări aruncate neglijent. Ing. Tiberiu Arăzan, şeful de fermă a declarat ulterior: Citește în continuare „Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989)”

„Jurnalul Național” continuă să apară sub o denumire ușor schimbată

Lucrarea mea de popularizare a științei publicată în 2005, legată de campania publicistică din „Jurnalul Național”

Am anunțat pe acest blog că publicația „Jurnalul Național”, care în 2004 a inițiat o campanie de falsificare a istoriei revoluției (desfășurată, bineînțeles, sub lozinca „vrem adevărul despre revoluție”), ceea ce m-a determinat pe mine să public în 2005 cartea „Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național”, a intrat în faliment (linc).

După cum citesc însă pe hotnews (linc), după ce firma Intact Publishing care edita „Jurnalul Național” a intrat în faliment, tipărirea ziarului a fost preluată de Antena 3, care continuă publicarea ziarului cu un nume ușor schimbat – adică în loc de „Jurnalul Național”, „Jurnalul – cotidian național”. Deasemenea, se face precizarea „serie nouă” și numerotarea a reînceput de la 1, în paranteză apărînd însă și numerotarea inițială.

„Jurnalul Național” are 24 de ani vechime.

Saitul publicației funcționează în continuare.

Vorba cîntecului: Jeana nu e moartă, Jeana se transformă!

Mai citește: Citește în continuare „„Jurnalul Național” continuă să apară sub o denumire ușor schimbată”

Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prezent la referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului. Membra comisiei electorale care îl trece pe lista alegătorilor prezenți are panglică tricoloră pe mînă. Sursă foto – facebook

În 19 noiembrie în Republica Moldova s-au desfășurat simultan mai multe evenimente electorale: referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și alegeri locale parțiale pentru funcția de primar în 10 localități.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, reprezentant al Partidului Liberal (favorabil unirii Republicii Moldova cu România) fusese arestat de cîtăva vreme, sub acuzații de corupție. A fost suspendat din funcție prin hotărîre judecătorească, pentru o vreme a fost și arestat, apoi arestat la domiciliu, iar în prezent măsura arestului a fost înlocuită cu control judiciar. În acest context Partidul Socialiștilor din care provine și președintele Igor Dodon a cerut și a obținut desfășurarea unui referendum de destituire a primarului.

Președintele Dodon s-a implicat personal în favoarea destituirii lui Chirtoacă. A fost primul care a semnat pentru desfășurarea referendumului de destituire (pentru ca acesta să aibe loc era nevoie de strîngerea de semnături) și a declarat presei (linc): „cred că acesta este începutul nu doar de eliberare a Chişinăului de un primar incompetent, este începutul eliberării Republicii Moldova de o majoritate parlamentară şi un guvern euro-unionist”. Citește în continuare „Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale”

Agerpres despre cimitirul săracilor din Timișoara (+ video)

Actualizare 12 mai 2018: Youtube a șters filmarea (cică încalcă standardele comunității) așa că am înlocuit filmarea de pe youtube cu aceeași filmare încărcată pe saitul vimeo.

https://vimeo.com/269366461

„Tineretul Liber” din 26 decembrie 1989 publică o știre Agerpres care reproduce o relatare a unor reporteri iugoslavi despre morții descoperiți în cimitirul săracilor din Timișoara. Familiile morților, care nu-și găseau rudele dispărute (unele arse la crematoriu, dar pe atunci nu se știa asta), declanșaseră o căutare a acestora prin cimitire și astfel s-a ajuns la dezgroparea unor morți din cimitirul săracilor. Respectivii morți au fost filmați de diferiți reporteri, inclusiv străini, care invadaseră Timișoara din 22 decembrie 1989, cînd, urmare a căderii lui Ceaușescu, se deschiseseră granițele. Mai apoi s-a constatat că morții din cimitirul săracilor nu fuseseră omorîți la revoluție, ci erau morți fără aparținători îngropați de primărie cu puțin timp înainte (în fiecare oraș există asemenea cazuri de persoane pentru care nimeni nu vrea să se ocupe de înmormîntare și atunci trebuie să se ocupe primăria). Faptul că în presă au fost prezentate fotografii cu morții din cimitirul săracilor ca fiind morți din revoluție, ceea ce nu s-a confirmat, a fost folosit apoi ca pretext pentru a pretinde că întreaga revoluție din Timișoara ar fi fost o farsă, că la Timișoara a fost un „fals masacru”. De parcă dacă ăia cîțiva morți din cimitirul săracilor care n-au fost de la revoluție ar infirma existența morților reali ai revoluției din Timișoara (vezi lista lor – linc). Spre comparație, revoluția americană a început cu „masacrul din Boston” (linc), cînd ostașii britanici au deschis focul asupra mulțimii ucigînd 5 (cinci) persoane. Azi, nimeni nu pune la îndoială numele de masacru pentru acea întîmplare.

Este de amintit că pe lîngă morții dezgropați în 22 decembrie 1989 în cimitirul săracilor, au mai fost dezgropați morți la Timișoara și în ianuarie 1990, în cimitirul eroilor (linc). Aceștia erau morți din revoluție, îngropați în 28 decembrie 1989 de autorități pe motiv că nimeni nu se prezentase la morgă să-i ridice.

Redau mai jos corespondența Agerpres conform articolului din „Tineretul Liber”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Atrocități de nepovestit la Timișoara
Relatări cutremurătoare ale unor reporteri iugoslavi Citește în continuare „Agerpres despre cimitirul săracilor din Timișoara (+ video)”

DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România

În Republica Moldova a făcut vîlvă în ultimele zile știrea că DIICOT din România l-a pus sub urmărire pe Vladimir Plahotniuc, unul din conducătorii politici importanți de acolo.

Ca urmare a acestui lucru am adresat către DIICOT, prin e-mail la diicot@mpublic.ro, următoarea întrebare:

Către DIICOT

Subsemnatul, Mioc Marius, domiciliat în Timișoara (…) în calitate de blogăr https://mariusmioc.wordpress.com/ vă solicit să confirmați ori să infirmați știrea apărută într-o serie de organe de presă din România și Republica Moldova precum că cetățeanul Vladimir Plahotniuc, avînd dublă cetățenie – moldovenească și română -, și care este unul din oamenii politici importanți din Republica Moldova, este urmărit penal de DIICOT.
Știrea a apărut în ziarul „Adevărul” din București http://adevarul.ro/moldova/politica/vlad-plahotniuc-vizat-intr-un-dosar-penal-romania-santaj-inselaciune-spalare-bani-document-1_5a09f7065ab6550cb81f57a3index.html și Jurnal TV din Chișinău http://www.jurnal.md/ro/politic/2017/11/13/exclusivitate-plahotniuc-este-cercetat-penal-in-romania-seful-pd-in-vizorul-diicot-pentru-constituirea-unui-grup-infractional/ dar și în alte surse de informare în masă a căror enumerare exhaustivă nu o cred necesară. Se face referire la procuroarea româncă Raluca Negulescu care ar fi început urmărirea penală.
Răspunsul dv. rog să mi-l comunicați prin e-mail.

Vă mulțumesc,
Marius Mioc

La această cerere a mea am primit din partea DIICOT următorul răspuns: Citește în continuare „DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România”

Reeditări: „Revoluția explicată pentru toți” și „The anticommunist Romanian Revolution”

Recent am reeditat două din cărțile mele: „Revoluția română explicată pentru toți” (ediția a 2-a; prima ediție 2014) și „The anticommunist Romanian Revolution of 1989” (ediția a 5-a; prima ediție 2002, ediția a 4-a în 2007). Tiparul l-am făcut la Cosmopolitan Art din Timișoara. Nu sînt schimbări față de edițiile precedente, doar la copertă și pe pagina de titlu am adăugat faptul că e ediția a 2-a, respectiv a 5-a. Puteți găsi cărțile la librăriile Eminescu (centru) și Esotera (str. Lucian Blaga) din Timișoara, cît și la asociația „Memorialul Revoluției”. Ulterior voi trimite și în alte părți. Ținînd seama de evoluția prețurilor, la noile ediții prețul cu amănuntul la noile ediții este 9,90 lei/bucată. La librăria Eminescu din centrul Timișoarei încă mai au stoc din prima ediție din „Revoluția română explicată pentru toți” la prețul vechi de 7,95 lei. După ce stocul vechi se va epuiza nu veți mai găsi decît noua ediție la preț mai mare.

Amîndouă cărțile au cîte 80 pagini format 11*16,5 cm. Firmele sau persoanele particulare care vor să comande aceste cărți să-mi scrie la marius_mioc@excite.com. Firmele care vor să difuzeze aceste cărți beneficiază de rabat de 30%, livrare prin Poșta Română pe cheltuiala mea și plată doar după vînzare. Livrarea pentru firme se face cu factură.

„The anticommunist Romanian Revolution of 1989” e o carte scrisă pentru turiștii străini, care au relativ puține cunoștiințe despre România. Începuturile scrierii acestei cărți sînt în Boulder, statul american Colorado, unde am fost invitat în 1999 să țin o prelegere despre revoluție, în cadrul evenimentului anual organizat de universitatea de acolo – Conferința despre Afacerile Mondiale (Conference of World Affairs). Pe acest blog am scris deja despre Conferința despre Afacerile Mondiale din 1999 (linc). Acela a fost pentru mine prilejul să vorbesc în limba engleză, pentru o audiență formată majoritar din străini de România, pentru a explica ce s-a întîmplat în decembrie 1989 în România. De la textul prelegerii mele din 1999 de la Boulder am dezvoltat apoi cartea „The anticommunist Romanian Revolution of 1989”, pe care am tipărit-o prima oară în 2002.

Ca un amănunt legat de reeditarea acestor cărți: De fiecare dată cînd se tipărește o carte trebuie cerută de la Biblioteca Națională așa-numita „descriere CIP” care se trece pe pagina a 2-a. Editura trimite un e-mail către Biblioteca Națională cu titlul și autorul cărții care urmează a fi tipărită, iar pe baza acestor date Biblioteca Națională transmite descrierea. După tipărire editura trebuie să trimită 7 bucăți carte la Biblioteca Națională. La aceste reeditări cei de la Biblioteca Națională au comunicat editurii Cosmopolitan Art că nu sînt de acord să trecem pe cărți „5th edition” respectiv „ediția a 2-a”, fiindcă au ei niște reglementări interne că nu se poate considera o nouă ediție dacă tiparul s-a făcut la altă editură. În cazul de față edițiile precedente ale cărților fuseseră tipărite la editura Artpress. Am ignorat părerea domnilor birocrați, dar am notat obrăznicia lor de a pretinde ce se poate tipări pe coperta unei cărți. Pornind de la legea care zice că editurile trebuie să trimită gratis 7 exemplare din orice carte tipărită către Biblioteca Națională (lege căreia îi pot găsi justificare), au ajuns la pretenția de a pune condiții despre cum poate să arate o carte.

Mai citește:
O nouă carte a mea: Revoluţia română, explicată pentru toţi

CEDO acordă noi despăgubiri pentru victime ale revoluției

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat verdictul în cauza Anamaria Loredana Orășanu și alții împotriva României (linc), dosar în care au fost conexate 75 de plîngeri ale victimelor revoluției din 1989. În majoritatea cazurilor e vorba de rude ale celor uciși la revoluție, dar sînt și 3 cazuri de răniți în revoluție. CEDO a acordat despăgubiri pentru toți reclamanții, stabilind în sarcina statului român plata a 52 de despăgubiri de cîte 15000 euro fiecare. În cazuri cînd de pe urma unei persoane ucise la revoluție s-au adresat cu plîngeri către CEDO mai multe rude ale acesteia (părinte, soț, copii), CEDO a stabilit despăgubirea de 15000 de euro în total pentru întreaga familie. Observ excepție în cazul familiei Postelnicu, în care s-au acordat despăgubiri separate pentru mama celui ucis (care după introducerea acțiunii a CEDO a răposat, deci despăgubirile vor fi încasate de moștenitori) și pentru văduva și fiicele acestuia, cît și în cazul familiei Orășanu, în care unul din fii primește singur 15000 euro despăgubire iar alt fiu trebuie să împartă o despăgubire de 15000 de euro cu sora și mama (fiica și văduva eroului martir). În total statul va trebui să plătească 780000 euro despăgubiri. Pretențiile inițiale ale reclamanților erau între 100000 și 300000 de euro fiecare.

Redau mai jos hotărîrea CEDO în limba engleză.

 FOURTH SECTION

CASE OF ANAMARIA-LOREDANA ORĂȘANU AND OTHERS v. ROMANIA
(Application no. 43629/13 and 74 other applications)

JUDGMENT

STRASBOURG
7 November 2017

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Anamaria-Loredana Orășanu and Others v. Romania,

Citește în continuare „CEDO acordă noi despăgubiri pentru victime ale revoluției”