Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989) noiembrie 24, 2017


În 18 decembrie 1989 în cartierul Freidorf din Timișoara, la ferma agricolă, a izbucnit un incendiu în care au ars niște șire de paie. Mai apoi a circulat zvonul că în locul respectiv au fost arse cadavre ale celor omorîți în revoluție.

În volumul 3 din „Enciclopedia României”, editura „Memorialul Revoluției”, Timișoara 2016, procurorul militar pensionar Romeo Bălan (general în rezervă) dă următoarele explicații legate de incendiul din Freidorf:

INCENDIUL DIN FREIDORF

În seara zilei de 18 decembrie 1989, în jurul orelor 19,30, paznicii Iosif Sava şi Costea Tamaş de la Ferma Zootehnică Freidorf, ce aparţinea de C.A.P. Utvin, au sesizat că mai multe şire de paie au luat foc. Au anunţat imediat pompierii şi conducerea C.A.P.-ului iar apoi s-au deplasat spre depozitul de furaje al fermei. Nu s-au putut apropia din cauza unor focuri de armă, cei doi observînd că s-a deschis focul, inclusiv cu gloanţe trasoare de culoare roşie. Deși nu s-a tras direct spre ei, cei doi nu s-au apropiat de teamă. Acelaşi lucru l-a constatat şi ing. Mircea Lupeş, preşedintele cooperativei, ajuns la faţa locului. Toţi au declarat că în noaptea anterioară plouase abundent, iar paiele erau ude pe exterior, fapt ce i-a dus la concluzia că incendiul nu s-a putut produce din cauza vreunui chibrit sau ţigări aruncate neglijent. Ing. Tiberiu Arăzan, şeful de fermă a declarat ulterior:

,,În faza iniţială am considerat că incendiul a fost provocat ca act de diversiune spre a atrage armata şi pompierii în zonă. În zilele următoare, printr-un zvon anonim se sugera că la depozitul de cauciucuri ar fi fost incinerate cadavre.” (Dosar nr.179/P/1991 al Procuraturii Militare Timişoara, f. 10).

La orele 20,35 în seara de 18 decembrie 1989, la faţa locului au ajuns pompierii de la Compania I pompieri Timişoara, sub comanda cpt. Alexandru Ciubotaru. Pompierii au acţionat cu 3 autospeciale. Cînd au sosit au găsit şi un autocamion militar cu soldaţi grăniceri înarmaţi, care au stat în zonă cît a durat intervenţia. Cei sosiţi la faţa locului au constatat că ard 4 şire de paie mari de circa 100-150 metri fiecare.

Pompierii au luat măsuri de a proteja cu jeturi de apă şirele de fîn neincendiate şi a asigura protecţia lor şi a grajdurilor de animale. Intervenţia pompierilor a durat peste 7 ore, incendiul fiind lichidat, potrivit Raportului nr. 133/258/18.12.1989, la orele 03,40. În urma acţiunii pompierilor au fost salvate şirele de fîn şi grajdurile, iar incendiul nu s-a extins spre întreprinderile învecinate, în special Staţia de îmbuteliere cu butan.

Conducerea cooperativei, paznicii şi alţi martori oculari au fost frapaţi că pompierii şi militarii grăniceri nu au intervenit să stingă cele 4 şire de paie. Acestea erau deja incendiate cînd au sosit pompierii. Deşi au cerut utilaje pentru a rupe şirele de paie şi a încerca să salveze o parte din paie pompierii nu au primit asemenea utilaje. De-abia a doua zi dimineaţa a fost trimis un buldozer de la Fabrica de zahăr, din apropiere, care a ajutat la împrăştierea resturilor carbonizate.

Fiind audiaţi, ofiţerii şi subofiţerii de pompieri au precizat, că, în condiţiile date fără utilaje adecvate, nu au putut decît să limiteze efectele incendiului şi să stopeze extinderea lui la celelalte obiective din fermă şi din apropiere. Acesta este de fapt motivul neintervenţiei la cele 4 şire de paie, care erau deja în flăcări la sosirea lor. În raportul întocmit au trecut drept cauză a incendiului ,,Foc deschis – acţiune premeditată (un grup de turbulenţi în mod intenţionat au aprins cele 4 şire de paie).”

Cpt. Alexandru Ciubotaru a precizat că a fost convins că era vorba de o acţiune premeditată, deoarece toate cele 4 şire de paie erau aprinse simultan în momentul sosirii lor. De asemenea, a arătat că la faţa locului s-au deplasat mai mulţi oficiali, printre care şi primarul Moţ şi toţi i-au cerut să stopeze incendiul pentru a nu se propaga la Staţia de îmbuteliere de butan (Ibidem, f. 17,18). Toţi pompierii audiaţi au precizat că la faţa locului s-au utilizat substanţe inflamabile pentru că astfel paiele ude la suprafaţă nu ar fi luat foc.

Zvonul că în şirele de paie incendiate la Freidorf au fost arse cadavre nu a apărut imediat. De-abia după dispariţia cadavrelor, cînd nu se ştia unde au fost duse, s-a presupus că acestea puteau fi arse în acel incendiu. Zvonul a fost întărit de relatările martorilor oculari care au povestit despre neintervenţia pompierilor şi militarilor la şirele de paie incendiate şi de focurile de armă trase în zonă, cînd paznicii au vrut să se apropie.

Datorită acestui zvon, în 21.01.1990 Procuratura militară Timişoara a efectuat o cercetare la faţa locului. În procesul-verbal întocmit s-a consemnat:

,,La faţa locului au fost găsite urmele carbonizate a 4 şire de paie, care au fost adunate cu ajutorul unui buldozer.

Datorită faptului că în cenuşa de la paie au fost găsite şi unele resturi carbonizate a căror natură nu se cunoaşte, s-au ridicat mai multe fragmente care vor fi trimise pentru analiză la Institutul Medico-Legal Bucureşti (Ibidem, f. 9).

Fragmentele şi resturile carbonizate au fost ridicate şi trimise la I.M.L. Bucureşti pentru analize de unde s-a comunicat:

,,În cei doi saci de cînepă, cu resturi carbonizate, notaţi de noi cu 1 şi 2 nu se găsesc cărbuni de origine umană şi nici resturi carbonizate de porc, bou sau cal. Reacţiile resturilor carbonizate cu serurile anti-om, anti-porc, anti-bou şi anti-cal sînt negative (Ibidem, f. 36).

Din cercetările efectuate nu a rezultat nici un element care să confirme zvonul că în incendiul din Freidorf au fost arse cadavre. Astfel, incendiul a avut loc în 18.12.1989 în jurul orelor 19,00 – 20,00, înainte de sustragerea cadavrelor din morgă. Neintervenția pompierilor s-a datorat lipsei unor utilaje grele iar argumentul cel mai important este că la analizele de laborator s-a constatat că în cenușa rezultată nu sînt resturi de natură umană.

Autorii incendiului nu au fost identificaţi, cauza fiind înregistrată cu autori necunoscuţi (Rezoluţia nr. 179/P/1991 din 13.10.1991 a Procuraturii Militare Timişoara, nepublicată).

Mai citește:
Procuror militar general (r) Romeo Bălan: Identificarea victimelor incinerate ale revoluției timișorene.

Procurorul Romeo Bălan despre teroriștii de după 22 decembrie din Timișoara:
– Piaţa Operei
– Bulevardul Republicii
– Piaţa Libertăţii
– Strada Oituz
– Zona Take Ionescu
– Bulevardul Revoluţiei
– Calea Aradului
– Poligrafia
– Calea Lipovei
– Zona Dorobanţi
– Piața Traian
– Splaiul Peneș Curcanul (cazul Paraschiv Dominic)
– Gara de Est
– Calea Girocului
– Calea Buziaşului
– Zona Freidorf
Diversiunea

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.