Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Austro-Ungaria, 1894. Întemnițări și procese de presă decembrie 1, 2017

Filed under: istorie — mariusmioc @ 10:17 am
Tags: , ,

Din ziarul „Tribuna” din 5 octombrie 1894 (23 septembrie stil vechi) redau niște articole care relatează atmosfera politică a vremii.

Poporul și conducătorii sei

Temnițe se deschid și temnițe se închid. Temnițe s-au deschis și închis earăși nu peste mult în urma nebiruiților noștri luptători, membrii comitetului partidului național.

Temnițe s-au deschis în 17 Septemvrie închizînd în întunerecul lor pe 11 preoți români, cari Duminecă în 16 Septemvrie au plecat să-și facă osînda dictată pentru păcatul că-și cunosc chemarea.

Înălțătoare a fost de tot pentru inimile românești plecarea preotului Nechiti dincomuna Săbeșul-de-sus.

Încă Sîmbătă seara s-au adunat poporenii la casa bunului preot ca să-i zică părintelui lor sufletesc un „D-Zeu Ți-ajute”. Au stat la dînsul pînă tîrziu, și părintele Nechiti a dat dovadă despre un curagiu frumos și de o proverbială stare de spirit. Pe cînd, în urma unor vorbiri mișcătoare despre suferințele preoțimii și a Românilor în genere toți cei de față au erupt în lacrimi, pe atunci pe fața părintelui nu puteai ceti decît curagiu și bărbăție…

Tîrziu de tot se despărțiră de conducătorul lor vrednic. Și deja des-de-dimineață se auziră cuvintele: „să mergem cu toți la biserică ca să-l mai vedem pe părintele nostru”. După slujba D-zeească toți poporenii se îndreptară cătră casa parochială, așteptînd pe părintele lor ca să-i sărute mîna.

Și cînd părintele pleca, mulțimea întreagă cu lacrimi de dor în ochi, cu vaiete și plîns se adună în giurul lui zincîndu-i: „D-zeu să-ți ajute căci nu ai făcut nici un rău”.

A durat mult acest tribut al iubirii, căci chiar și copiii mici se îndesuiră prin mulțime și sărutară mîna părintelui. În fine trăsura pleacă încet ear părintele o urmează pe jos încungiurat de mulțimea poporului, care abia încăpea pe stradele strîmte. Sunet de musică și horele pătrunzătoare ale tineretului îl însoțiau. Astfel au ajuns pînă la capătul satului vecin, de unde mulțimea se reîntoarse, după-ce părintele a mulțumit pentru dragostea și alipirea fiilor sei sufletești, manifestată în acest suprem moment. Ajunși în mijlocul satului vecin (Sebeșul-de-jos) un șir frumos de fetițe tinere i-au ținut calea. Una din aceste copile drăgălașe pășește cătră părintele Nechiti ținînd în mînă o cunună frumoasă legată cu panglică tricolor, pe care o predete osînditului cu cuvintele mișcătoare: „să-ți faci cu voe bună osînda”. Onoarea aceasta a avut-o și bravul preot din dl. Traian Drac.

Ear femeile de aci și din toate comunele pe unde treceau, plîngînd își făceau cruce și ziceau osînditului „D-zeu să-ți ajute”.

Dar nu degeaba trăim în era „Kulturegylet”-urilor, căci ajunși în satul Nagy Sajo, unde sînt multe adunături de neamuri, osînditul avu onoarea să vază un exemplu caracteristic de cultură asiatică, ce s-a manifestat prin aruncarea cojilor de ouă asupra preotului nostru, însoțităde un neînțeles sunet asiatic, rezultatul instrucțiunii Kulturegylet-iste.

Această călătorie a părintelui Nechiti la temniță, a fost egal de sărbătorească cu cea întreprinsă în 10 Iunie, cînd a plecat la C[l]uj ca să-și audă din gura celor-ce fac „dreptate” osînda de 3 luni temniță ordinară.

Laudă părintelui Nechiti, laudă poporenilor sei.

Cărpinișanul

Un alt articol se referă la procesele avute de ziarul timișorean de limbă română „Dreptatea”:

Procese de presă. Privitor la procesele ziarului „Dreptatea”, cetim următoarele în organul timișorean, sosit nouă astăzi: „Eri a predat tribunalului din loc. ca juriu de presă dl. Ioan Nedelcu, advocatul-apărător al Dlui Dr. Branisce, „excepțiunea de competență” contra decisului tribunalului, prin care s-a defipt pertractarea finală pe 11 Octomvrie n. [bănuiesc, stil nou; la vremea aceea se foloseau amîndouă calendarele]. În numitul act se excepționează mai întîiu, că din greșeală s-a citat dl. Branisce pe 11 Octomvrie, fiind-că nu d-sa este redactorul responsabil al ziarului „Dreptatea” care apare regulat de două ori pe săptămînă; al doilea, că actul de acusă nu circumscrie precis delictele, fiind vorba mai de 12, mai de 14 casuri de agitație contra naționalității, mai de 8, mai de 10 casur de agitație contra autorităților publice, ear în acusă obvin 16 casuri de agitație contra naționalității etc. etc.; al treilea, că terminul nu e fixat în înțelesul procedurii de presă de presidentul tribunalului ci de tribunalul ca juriu de presă și al patrulea, că instrucția e mancă, fiind-că nu s-adat loc recriminațiunilor legale ale acusatului, nu a fost provocat să nmeascămartori și experți, nu s-a extins cercetarea și asupra autorilor extrădați (profesorii dela universitatea din Iași) etc. – E probabil, că în urma acestui recurs se va amîna pertractarea primei serii de procese de presă,intentate ziarului nostru”.

O altă notiță a „Tribunei”:

Terorisări. Ni-se scrie din Cergăul-mare, că doi finanți mergînd mai zilele trecute în acea comună în acea comună și intrînd la Vasile Voina, care ține trafică de tutun, îl găsesc tocmai cetind „Tribuna”. Văzînd aceasta, scot numai decît din buzunar un ordin dela direcțiunea financiară din Aiud, în vîrtutea căruia îi detrag dreptul de a ține trafică, avînd purtare morală rea (rosz magaviselet). Tot astfel apățit-o și Mihail Nedelcu.

Mai citește:
– Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
– Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)
– Dezbateri despre căsătorie în 1894: „În luptă pentru sfîntă legea noastră nici morţi noi nu ne dăm!”
– Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”
– Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.