Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Hotărîrea ÎCCJ despre revoluția din Cluj ianuarie 25, 2018


Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am publicat în întregime Decizia nr. 121 din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (linc) cu privire la revoluția din Cluj. Prin respectiva decizie au fost respinse recursurile inculpaților, ale părții responsabile civilmente Ministerul Apărării Naționale și ale mai multor părți civile și au fost osîndiți pentru instigare la omor deosebit de grav și instigare la tentativă de omor deosebit de grav:
Moga Ioachim, prim secretar PCR Cluj, la 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi,
Topliceanu Iulian, general-colonel (r), comandantul armatei a 4-a cu sediul în Cluj în 1989, la 10 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,
Burtea Valeriu, colonel, la 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,
Cocan Ioan Larențiu, locotenent-colonel, la 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,

Deasemenea a mai fost osîndit pentru omor calificat și instigare, în condițiile participației improprii, la omor deosebit de grav, maior Dicu Ilie la 15 ani închisoare, 7 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară.

Totodată, fruntașul Bolboș Marian Augustin a fost achitat de acuzația de omor calificat.

Prin rechizitoriul procuraturii se dispusese scoaterea de sub urmărire penală a locotenent-colonelului Carp Dando și a generalului-maior (r) Șerbănoiu Ioan pe motiv că fapta nu există.

Inculpații găsiți vinovați au fost obligați, în solidar cu Ministerul Apărării Naționale, să plătească despăgubiri către mai multe persoane rănite ori rude ale celor uciși în acele evenimente.

Judecata a avut 2 cicluri procesuale. Inițial, inculpații au fost fie achitați, fie s-a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a schimbării încadrării juridice în instigare la ucidere din culpă și vătămare corporală gravă. La recurs, dosarul s-a trimis la rejudecare, iar la rejudecare au rezultat condamnările sus-menționate care au fost menținute și după recurs.

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească. M-am concentrat pe descrierea situației de fapt, nu pe considerentele juridice (pe care le găsiți la lincul indicat cu textul complet al hotărîrii judecătorești). Cu litere cursive și îngroșate am introdus titluri pentru diferite fragmente din descrierea evenimentelor, pentru a o face mai lesne de urmărit.

Teleconferința lui Ceaușescu din 17 decembrie 1989

S-a reținut de către organul de urmărire penală că, în urma dispoziției date de Nicolae Ceaușescu, în seara zilei de 17 decembrie 1989 a fost organizată o teleconferință cu primii secretari ai comitetelor județene de partid, la care au participat și conducători ai autorităților avînd atribuții de menținere a ordinii publice, precum și cîțiva comandanți de mari unități militare.

Autoritățile județului Cluj au fost reprezentate la teleconferința menționată de Moga Ioachim, în calitate de prim secretar al comitetului județean și președinte al consiliului popular județean, g-ral col. Topliceanu Iulian, în calitate de comandant al Armatei a IV și g-ral maior Șerbănoiu Ioan, în calitate de șef al inspectoratului județean de miliție.

În timpul teleconferinței menționate, care a început la orele 18,00, șeful statului s-a referit la evenimentele revoluționare care au avut loc la Timișoara, calificate de către acesta ca acțiuni provocate de huligani, impulsionate de forțe externe interesate în destabilizarea regimului politic din România.

Cu acest prilej inculpații menționați au ascultat dialogul dintre Nicolae Ceaușescu, Ion Coman și Radu Bălan, din care rezulta că la Timișoara se făcea uz de armă împotriva demonstranților.

În aceeași seară, după terminarea teleconferinței, inculpatul Moga Ioachim a dat ordin de intensificare a acțiunilor de patrulare, pe străzile municipiului Cluj, a unităților militare și ale miliției, alarmate încă din timpul zilei.

Ordinul lui Milea pe care s-au întemeiat acțiunile de reprimare

Anterior, în seara de 16 decembrie 1989, ministrul apărării naționale a transmis, personal, inculpatului Topliceanu Iulian, un ordin conținînd 14 puncte, referitor, între altele, la pregătirea de luptă și înarmarea unităților militare, modul de avertizare și folosire a armelor de foc, în caz de nesupunere la somație, precum și la mișcările de trupe pe străzile municipiului.

În baza acestui ordin, inculpatul Topliceanu Iulian a dispus dislocarea unităților militare din Florești și Someșeni, în sensul constituirii detașamentelor de intervenție, avînd ca misiune blocarea căilor de acces spre principalele piețe și sediile autorităților din municipiul Cluj.

În executarea acestui ordin inculpatul col. Burtea Valeriu (pe atunci maior) a constituit la UM 01215 Florești, pe care o comanda, două detașamente de intervenție.

În cursul zilei de 17 decembrie 1989, unitățile militare din garnizoanele Someșeni și Florești au primit, succesiv, alarma pentru exercițiu și, apoi, alarma pentru luptă parțială.

În intervalul dintre cele două alarme, comandanții unităților militare din localitățile menționate au primit ordin, de la inculpatul Topliceanu Iulian, ca militarii ce urmau a fi scoși din unități să aibe asupra lor armament și muniție, să aresteze persoanele ce nu se vor supune somațiilor și chiar să fie împușcate.

Prin caracterul lui excesiv, acest ordin a depășit prevederile ordinului în 14 puncte primit de la ministrul apărării naționale.

(…)

Noua teleconferință din 20 decembrie 1989

În fine, în seara de 20 decembrie 1989, în municipiul Cluj Napoca a venit și g-ral lt. Ilie Ceaușescu, care a făcut cunoscut organelor județene situația de la Timișoara și existența unor informații obținute în afara țării, între care unele se refereau la pericolul desprinderii Transilvaniei de România.

Tot în seara de 20 decembrie 1989 a avut loc o nouă teleconferință, împrejurare în care inculpatul Moga Ioachim l-a asigurat pe Nicolae Ceaușescu că va executa ordinele primite, după care a dat dispoziții în sensul formării de patrule înarmate ale armatei și suplimentarea numărului de patrule ale miliției.

21 decembrie 1989 – formarea dispozitivelor

În dimineața de 21 decembrie 1989 inculpatul Moga Ioachim a avut o convorbire cu Elena Ceaușescu, primind dispoziții urmare cărora s-a intensificat activitatea de patrulare în municipiul Cluj Napoca.

Tot în urma acestor dispoziții, incupatul Topliceanu Iulian a ordonat comandantului UM 01278 Someșeni să pregătească o companie pentru intervenție.

În exercitarea atribuțiilor sale de comandant unic al forțelor militare din județul Cluj, în data de 21 decembrie 1989, incupatul Moga Ioachim a cerut și primit o hartă la scară mică a municipiului Cluj.

S-au stabilit linii de comunicare între comandamentul Armatei a 4-a și șeful inspectoratului județean de poliție, prilej cu care a fost instalate stații de emisie-recepție în cabinetele inculpaților Moga Ioachim și Topliceanu Iulian.

Cu aprobarea inculpatului Moga Ioachim, s-au luat măsuri pentru formarea unor dispozitive formate din militari pentru paza unor obiective și dispunerea unor efective ale miliției în piețe și alte locuri publice unde exista posibilitatea adunării unui număr mai mare de persoane.

Toate aceste forțe urmau a fi folosite conform planului unic de intervenție întocmit în baza ordinului 02600/1988 al minitrului de interne și aprobat de inculpatul Moga Ioachim.

În acest sens inculpatul Topliceanu Iulian a stabilit, împreună cu lt. col. Gheorghiu Dorin – șeful statului major și col. Pralea Pantelimon – șeful Secției operații, modul de asigurare a pazei de către unități ale armatei și a dat ordine în acest sens.

Totodată, inculpatul menționat a trimis ofițeri de legătură la nitățile militare din Someșeni și Florești, pentru a instrui militarii din aceste unități asupra modului de îndeplnire a ordinului în 14 puncte, dat de ministrul apărării naționale.

În acest context s-a stabilit ca inculpatul maior Dicu Ilie, pe atunci căpitan în UM 01278 Someșeni, să constituie un dispozitiv la podul de pe rîul Someș, avînd ca scop obturarea accesului grupurilor de persoane dinspre str. Horea către Piața Mihai Viteazu.

În executarea acelorași dispoziții, inculpatul col. Burtea Valeriu, pe atunci maior, a primit ordin de constituire a unui dispozitiv pe str. Moților, pentru a împiedica trecerea manifestanților din cartierul Mănăștur spre centrul orașului.

În aceeași zi au fost constituite dispozitive și în alte zone, toate vizînd împiedicarea prin forță a populației de a-și manifesta nemulțumirea față de regimul politic existent.

Înpușcarea lui Călin Nemeș

În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orelor 15,30, după ce a aflat de eșecul mitingului organizat la București, tînărul Nemeș Călin a început să strige lozinci antidictatoriale și, însoțit de mai mulți trecători ce i s-au alăturat, s-a îndreptat spre  dispozitiv militar comandat de căpitanul Carp Dando.

Postat în fața dispozitivului menționat, arătîndu-și pieptul, tînărul Nemeș Călin a cerut militarilor să tragă asupra sa.

Cu pistolul în mînă, orientat vertical, căpitanul Carp a atenționat grupul în care se afla Nemeș Călin să nu se apropie de dispozitivul militar.

Ripostînd, Nemeș Călin l-a apucat pe ofițer de reverele mantalei, după care, luptînd-se, au căzut împreună pe carosabil.

Concomitent, o altă persoană din grup a încercat să smulgă pistolul mitralieră de la unul din militarii din dispozitiv.

În aceste condiții, un alt militar în termen, temîndu-se că vor fi dezarmați a strigat să se tragă, moment în care militarii au executat două sau trei rafale de armă, atît în plan orizontal cît și în plan vertical.

În urma acestor rafale, persoana care a încercat să smulgă pistolul mitralieră din mîna militarului în termen a fost împușcat mortal și, în cădere, agățîndu-se de armă, a declanșat focul spre locul unde Nemeș Călin se lupta cu căpitanul Carp Dando.

În timpul focului necontrolat menționat, cei doi au fost răniți, prin împușcare. Alte persoane au fost ucise sau rănite de focurile de armă executate de ceilalți militari.

Auzind focurile de armă, inculpatul Moga Ioachim a cerut explicații inculpatului Topliceanu Iulian, care i-a raportat că un grup de huligani a atacat dispozitivul menționat, rănind un militar și un civil, iar militarii au reacționat în mod legal, folosind armamentul din dotare.

În aceeași zi, la lăsarea serii, dintr-un alt dispozitiv, comandat de cpt. Iacob Gheorghe, s-a executat foc asupra unor grupuri de civili, fiind ucisă o persoană și rănite alte trei.

Podul de pe rîul Someș, dispozitivul comandat de Ilie Dicu

Aflînd că s-au produs victime în Piața Libertății, coloane de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu, cărora li s-a alăturat și alți cetățeni, au înaintat spre centrul orașului, ajungînd în apropierea dispozitivului situat la podul de peste rîul Someș, comandat de maiorul Dicu, pe atunci căpitan.

Deși cetățenii demonstra pașnic, inculpatul Dicu Ilie, speriat, le-a cerut să nu staționeze, întrucît are ordin să tragă.

În jurul orelor 15,40 din ziua de 21 decembrie 1989, coloana de manifestanți a ajuns la aproximativ 50 m de dispozitivul sus-menționat.

Surescitat, inculpatul Dicu Ilie a repetat cu voce tare că are ordin să tragă și că va trage. Totodată, acesta a făcut semn unui vatman care oprise tramvaiul pe care îl conducea, să continue deplasarea.

La plecarea tramvaiului, Capan Virginia Sanda, aflată în grupul de manifestanți, a aruncat spre militarii din dispozitiv o sticlă cu 2 l amoniac lichid.

În acest moment inculpatul Dicu Ilie a ridicat pistolul în plan vertical și a tras foc de avertisment, fiind urmat de militarii din dispozitiv care, la rîndul lor, au tras foc de avertisment.

Pentru că focurile de avertisment nu și-au atins scopul, inculpatul Dicu Ilie a ordonat deschiderea focului spre grupul de manifestanți, iar el a executat foc, cu pistolul din dotare, asupra unui autoturism ce se apropia de dispozitiv.

Tot cu acest prilej, inculpatul Dicu Ilie a îndreptat pistolul spre Ciortea Emil, împușcîndu-l în piept, atunci cînd acesta a ajuns în fața magazinului Farmec.

Mai mulți cetățeni au intervenit pentru a acorda ajutor victimei.

Inculpatul Dicu Ilie i-a somat să pună mîinile la ceafă și să se întoarcă cu fața spre zidul clădirii.

Din ordinul aceluiași inculpat au fost executate în continuare focuri de armă, atît pentru avertizare, cît și la picioarele manifestanților.

La fiecare deschidere a focului, manifestanții se retrăgeau lîngă ziduri, de fiecare dată fiind făcute victime.

În timpul executării acestor focuri de armă, inculpatul Dicu Ilie l-a împușcat în cap, mortal, pe Țiclete Mihai Călin.

Prin utilizarea armelor de foc în zona Astoria-Metropol din municipiul Cluj au fost ucise prin împușcare 4 persoane, iar alte 10 au fost rănite.

Strada Moților

În aceeași zi, pe strada Moților, unde era dispus dispozitivul comandat de col. Burtea Valeriu, pe atunci maior, circulația pietonală și auto a fost permisă pînă spre seară.

Pentru că lt. major Hetea Marian a retras grupa de militari aflată sub comanda sa, din dispozitivul menționat, inculpatul Brtea Valeriu a constituit o altă grupă, sub comanda maiorului Cocan Ioan Laurențiu, care a primit misiunea de a împiedica trecerea coloanei de manifestanți, avînd în față trei autovehicule de mare capacitate, cu farurile aprinse, ce a apărut în fața acestui dispozitiv, la lăsarea serii.

În jurul orelor 18,00 coloana de manifestanți s-a apropiat de  dispozitivul comandat de inculpatul Cocan Ioan Laurențiu.

Pentru oprirea coloanei au fost făcute somații și apoi s-a executat foc de avertisment în plan vertical, din ordinul ofițerului sus-menționat.

În urma acestor focuri de armă autovehiculele au fost oprite.

Observînd însă că nimeni nu a fost rănit, manifestanții au ajuns la concluzia că militarii erau dotați numai cu muniție de exercițiu.

Cu toate acestea, coloana de manifestanți nu a mai înaintat, iar cei aflați în autobasculante a coborît.

Pentru că militarii din dispozitiv erau orbiți de farurile aprinse, inculpatul Cocan Ioan Laurențiu a ordonat deschiderea focului, în plan orizontal, spre farurile autobasculantelor.

Piața Mărăști

În aceeași zi, în jurul orelor 17,00, în fața dispozitivului militar din Piața Mărăști, comandat de col. Timiș Gheorghe, s-au adunat grupuri de cetățeni, care au strigat lozinci și și-au manifestat adeziunea cu demonstranții de la Timișoara.

În timpul acestor manifestații, un cetățean a urcat la volanul unui autobuz ce fusese oprit în zonă și l-a condus spre autovehiculele militare, cu scopul vădit de a intra în coliziune cu acestea.

S-a deschis focul asupra roților autobuzului, care a fost oprit, fără a se înregistra victime.

Fără informarea prealabilă a col. Timiș Gheorghe, din garnizoana Someșeni au fost trimise,, după ora 20,00, mai multe mașini de luptă în sprijinul dispozitivului comandat de acesta.

Drept urmare, la sosirea mașinilor de luptă, crezîndu-se atacați, militarii din dispozitiv s-au culcat pe asfalt, unii dintre aceștia deschizînd focul.

Unul din gloanțele trase de militari a rănit la picior pe Coste Mihai.

După ora 21,00 au fost efectuate în continuare focuri de armă, în plan vertical.

Datorită modului imprdent de orientare a armei de către unul dintre militari, a fost rănit la piciorul drept Kiss Mihail, care se afla în balconul apartamentului său de la etajul 11 al unui bloc situat în fața dispozitivului.

După încetarea focurilor de avertizare, inculpatul fruntaș Bolboș Marian Augustin l-a împușcat în cap, mortal, pe Rusu Ioan care se apropia amenințător de dispozitiv.

(…)

Constatări la instanța de fond asupra situației de fapt

instanța de fond a reținut că probatoriul administrat în cauză a confirmat, în esență, situația de fapt reținută prin rechizitoriu.

(…)

Spre deosebire de rechizitoriu, în care s-a reținut că inculpatul Dicu Ilie ar fi ucis două persoane, instanța de judecată a apreciat că acest inculpat ar fi ucis, nemijlocit, numai pe victima Ciortea Emil.

Totodată, în ce privește inculpatul Bolboș Marian Augustin, căruia i s-a imputat în actul de sesizare uciderea prin împușcare a victimei Rusu Ioan, instanța a reținut că nu există probe certe din care să rezulte că inculpatul este autorul acestei fapte.

Mai citește:
– Fostul general Topliceanu, care a comandat reprimarea revoluţiei la Cluj: 10 ani condamnare, eliberat după 2 ani şi 3 luni. Lipsa de dibăcie a M.Ap.N. la recuperarea prejudiciului
– Generalul Florian Caba scapă prin prescripţie
– Generalul Florian Caba şi căpitanul Dando Carp scapă şi la CEDO pentru crimele din 1989 de la Cluj
– alte articole despre revoluția clujeană la pagina Revoluția din Cluj
– textul complet al hotărîrii judecătorești la Decizia ÎCCJ cu privire la revoluția din Cluj

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.