Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Practica judecătorească în problema indemnizațiilor copiilor de eroi-martiri ai revoluției stabilite prin OUG 95/2014 martie 1, 2018


Am informat deja pe acest blog (linc) că Înalta Curte de Justiție urmează să se pronunțe (în 19 martie 2018, dacă nu apar amînări) pentru dezlegarea problemei de drept legată de indemnizațiile copiilor de eroi martiri ai revoluției stabilite prin OUG 95/2014. Anume, dacă aceste indemnizații vor fi plătite necondiționat ori dacă, așa cum pretinde altă interpretare, plata lor e condiționată de faptul că copilul de erou martir își continuă studiile, ori, după o a treia interpretare (preferată de Casele de Pensii), nu se plătește nici o indemnizație decît în cazul în care copilul de erou martir respectiv nu realizează venituri din motive neimputabile.

Hotărîrea pe care o va lua ÎCCJ în această problemă va fi urmată apoi de toate instanțele din țară.

Pentru judecata din 19 martie 2018 un judecător desemnat a pregătit un raport care arată practica judecătorească de pînă acum în această problemă. Redau fragmentele relevante din raportul respectiv, preluate de pe facebook, de la una din persoanele implicate în acest dosar.

JURISPRUDENȚA INSTANȚELOR NAȚIONALE ÎN MATERIE

54. Jurisprudența Curții de Apel București – instanța de trimitere a comunicat următoarele: opinia judecătorilor secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București este că textul de lege trebuie înțeles în sensul că nu se impune nici o condiție pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului martir după vîrsta de 26 de ani.

55. Judecătorii Tribunalului Ialomița apreciază, majoritar, că dispozițiile vizate trebuie coroborate cu dispozițiile art. II alin. (1) din OG nr. 1/2015, care stabilește condiția ca nerealizarea de venituri să nu fie din motive imputabile. Soluția contrară ar crea discriminare față de categoria copiilor cu vîrste între 18 și 26 de ani, care, pentru a beneficia de această indemnizație, trebuie să dovedească faptul că se află în continuarea studiilor.

56. S-a atașat sentințele nr. 11111 din 5 decembrie 2016, definitivă și nr. 5351 din 18 iulie 2017, aflată în apel, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Jurisprudența celorlalte instanțe din țară

57. Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere al magistraților Secției I civile, potrivită căruia, în interpretarea art. 4 alin. 2 lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului de erou martir după împlinirea vîrstei de 26 de ani nu se cere nicio condiție suplimentară, avînd în vedere modificările aduse normei supuse interpretării prin OUG 95/2014, față de reglementarea anterioară. Nu a identificat hotărîri relevante.

58. Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele:

La nivelul Secției a II-a civile de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Maramureș s-a exprimat opinia că intenția legiuitorului a fost de a condiționa acordarea indemnizației pentru persoanele de peste 26 de ani de dovada motivelor neimputabile pentru care nu realizează venituri. În sprijinul acestei opinii vin modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin OG nr. 1/2015.

Tribunalul Cluj – secția civilă mixtă a comunicat sentința nr. 254 din 17 ianuarie 2017, definitivă prin nerecurare, prin care s-a statuat că indemnizația se acordă copiilor de eroi martiri ce au depășit vîrsta de 26 de ani doar în situația în care aceștia nu realizează venituri din motive neimputabile lor, mai precis dacă există, în favoarea lor, o decizie de încadrare într-un grad de handicap ori se atestă de către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă faptul că persoanei nu i s-a oferit un loc de muncă corespunzător capacității sau pregătirii profesionale sau a fost refuzată de angajatorul postului oferit. Includerea în categoriile de persoane ce pot beneficia de dreptul la o indemnizație lunară reparatorie nu conferă, singură, dreptul respectiv, fiind necesar ca persoana în cauză să dovedească și îndeplinirea condiției prevăzute de art. II din OG nr. 1/2015, respectiv faptul că nu este încadrată în nicio formă de învățămînt ori nu realizează venituri din motive neimputabile.

59. Curtea de Apel Constanța a comunicat că, la Secția I civilă, s-a pronunțat o singură decizie – nr. 340/AS din 5 iulie 2017 -, prin care s-a stabilit că art. II din OG nr. 1/2015 nu instituie condiții suplimentare de acordare a indemnizației stabilite prin art. 4 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 341/2004. Soluția instanței de fond, schimbată prin această decizie, a fost pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția I civilă (sentința nr. 3051 din 13 decembrie 2016).

60. Curtea de Apel Galați a comunicat existența unei practici neunitare în această materie la nivelul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Astfel, într-o primă interpretare (decizia nr. 538 din 12 octombrie 2017), se apreciază că dispozițiile OG nr. 1/2015 impun condiția dovezii că beneficiarii indemnizației nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

Într-o altă orientare (decizia nr. 572 din 24 octombrie 2017), instanța a apreciat că OG nr. 1/2015 nu modifică dispozițiile art. 4 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 341/2004, intenția legiuitorului fiind de a acorda o indemnizație mai mare categoriilor excluse de la vechea reglementare, respectiv copiii între vîrsta majoratului și 26 de ani, care nu se află în continuarea studiilor, precum și celor care nu realizează venituri din motive neimputabile.

61. Curtea de Apel Timișoara a comunicat că, pe rolul Curții și al instanțelor arondate, au fost identificate trei cauze vizînd chestiunea de drept menționată, practica stabilită la nivelul instanței de control judiciar fiind aceea că, în contextul succesiunii în timp a prevederilor legale care reglementează dreptul la indemnizația reparatorie solicitată în anul 2016, nu se mai impune condiția obținerii veniturilor din motive neimputabile petiționarului, deoarece efectele OG nr. 1/2015 erau limitate în timp, în mod expres, numai la anul 2015.

S-au atașat deciziile nr. 56 din 25 ianuarie 2017 și nr. 307 din 29 martie 2017 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, sentințele nr. 2397 din 25 ianuarie 2017, nr. 234 din 8 februarie 2016 și nr. 2868 din29 noiembrie 2016 ale Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă.

62. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materia care face obiectul sesizării și nici nu au comunicat opinii teoretice ale judecătorilor.

Semnalez că pe lîngă problema de drept care urmează a fi soluționată de ÎCCJ, dacă indemnizația pentru copiii de eroi martir se acordă necondiționat (amintesc că toți au peste 26 de ani acum, în al 29-lea an de la revoluție, deci diferențierea din lege legată de vîrsta de 26 de ani e caducă), mai există o problemă, asupra căreia ÎCCJ n-a fost sesizată deci nu se va pronunța: cum se calculează această indemnizație? OUG 95/2014 spune că e 0,5 din salariul mediu, dar salariul mediu din ce an? Prin ordonanțe de urgență succesive indemnizațiile acordate în baza legii 341/2004 se plătesc pe baza salariului mediu din 2010 (1836 lei, deci 0,5 din salariul mediu ar fi 918 lei). Dar OUG 95/2014 apărînd abia în 2014 cu aplicare din 2015, ar trebui să fie luat în calcul cîștigul salarial mediu din 2015, abia de atunci aplicîndu-se în această speță următoarele ordonanțe de urgență de plafonare. Acel cîștig salarial mediu era 2415 lei (linc), deci ar rezulta o indemnizație de 1207 lei. Personal consider că aceasta este interpretarea corectă și deduc că această interpretare e însușită de Curtea de Apel Constanța și de decizia 572/2017 a Curții de Apel Galați. Practica Curții de Apel Timișoara amintită mai sus consideră că în 2015 nu s-a aplicat prevederea din OUG 95/2014 fiindcă a fost în vigoare OG 1/2015 și abia din 2016 intră în vigoare indemnizația de 0,5. Ar rezulta de aici că trebuie luat ca bază de calcul cîștigul salarial mediu din 2016 (2681 lei) de unde ar rezulta o indemnizație de 1340 lei, plafonată apoi prin alte ordonanțe de urgență.

Și o altă problemă pe care am semnalat-o, și care deasemeni nu va fi soluționată de ÎCCJ, nefiind obiect al sesizării: acel OG 1/2015 folosit de Casele de pensii ca pretext de a nu plăti indemnizație pentru copiii de eroi martiri care au venituri, de fapt deschide calea spre obținerea unei indemnizații chiar mai mari, de 2020 lei, prin faptul că se poate invoca a doua condiție din textul legal, aceea de a nu urma nici o formă de învățămînt. Iar ordonanțele de urgență ulterioare de plafonare (care au formula standard că valoarea se păstrează la fel ca în decembrie a anului precedent), de fapt dau posibilitatea în acest caz de prelungire a obținerii indemnizației mai mari de 2020 lei și în anii ulteriori. Există precedent judecătoresc și în acest sens (linc).

Mai citește:
– Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să hotărască situația indemnizațiilor copiilor de eroi martiri ai revoluției
– Model de cerere pentru primirea indemnizației pentru copii de eroi martiri
– Model revizuit de cerere pentru copiii de eroi martiri ai revoluției care vor să primească indemnizație
– Curtea de Apel Brașov obligă Casa de Pensii la plata indemnizației de 0,5 pentru un copil de erou martir al revoluției
– Tribunalul București confirmă dreptul copiilor de eroi-martir la indemnizație de 2020 lei/lună FĂRĂ condiția de a nu realiza alte venituri
– Guvernul schimbă legea revoluţionarilor printr-o ordonanţă de urgenţă. Răniţii fără invaliditate şi reţinuţii rămîn fără indemnizaţii. Cresc indemnizaţiile părinţilor de eroi-martiri. Apare o nouă tagmă – “luptători cu rol determinant”. Noiembriştii braşoveni vor trebui confirmaţi de SSRMLÎRC
– Comunicat SSRMLÎRC: Omiterea indemnizațiilor răniților fără grad de invaliditate și reținuților în OUG 95/2014 a fost o „regretabilă eroare”
– Nouă ordonanţă despre revoluţionari. Răniţii fără invaliditate şi reţinuţii primesc indemnizaţii
– Guvernul Grindeanu susține adoptarea fără schimbări a OUG 95/2014. Comisia pentru buget-finanțe a propus un amendament
– Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014. Dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii și a stabilirii criteriilor de acordare
– Corpul de control al primului ministru despre indemnizațiile de revoluționar. Cea mai spectaculoasă creștere a numărului revoluționarilor indemnizați – în președinția lui Traian Băsescu
– Cheltuielile bugetare pentru diferite tagme beneficiare de legi speciale
– Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor
– Asociaţia „17 Decembrie” Timişoara se adresează parlamentarilor în problema OUG 95/2014

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.