Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Timișoara după revoluție, descrisă de New York Times. A da cifre exacte ori chiar estimări rezonabile despre numărul victimelor este greu martie 8, 2018


Ziarul „New York Times” din 24 decembrie 1989 publică o coresponență din Timișoara a lui Clyde Haberman, pe care o reproduc aici.

Focurile de armă și confuzia potolesc bucuria unui oraș
de Clyde Haberman
special pentru New York Times

Timișoara, România, 23 decembrie. Încăierări armate între trupele guvernamentale și forțele polițienești de securitate au avut loc astăzi în acest oraș care a condus revoluția împotriva fostului conducător român, Nicolae Ceaușescu.

Unele dintre cele mai grele lupte au avut loc lîngă principalul spital al orașului, unde echipe medicale se luptă să se adăpostească și ambulanțe improvizate conduc sălbatic pentru a aduce civili și ostași răniți.

Lupte puternice au fost auzite în mijlocul orașului, dar accesul la zona centrală era blocat de patrule civile care opreau mașinile în căutarea armelor.

Conform locuitorilor, peste noapte și de-a lungul zilei au fost zeci [cuvîntul „score” înseamnă 20 și e folosit la plural] de morți și sute de răniți. Ei spuneau că forțele de poliție de securitate, etichetate „teroriști” de oamenii de aici, au deschis focul la întîmplare de pe acoperișuri și au năvălit în apartamente. Unii afirmă că „teroriștii” nu sînt români ci mai degrabă libieni sau palestinieni.

O atmosferă de confuzie

Aceste relatări au contribuit la o atmosferă generală de confuzie, în care bucuria cu privire la căderea lui Ceaușescu se amestecă cu frica față de ceea ce va urma atît pentru acest oraș industrial din nord-vest cît și pentru țară.

Un exemplu al acestei zăpăceli este o încăierare cu îmbrînceli între doi bărbați, unul cu cască militară și haine civile care-l acuza zgomotos pe celălalt că ar fi susținător a lui Ceaușescu. În final alții i-au separat. Dar asta arată, spunea un tînăr care a văzut scena, că „nimeni nu știe cine ce este”.

Mulți locuitori evită astăzi străzile. Mașinile sînt puține, prăvăliile închise, cum au fost toată săptămîna, cu excepția magazinelor alimentare care vînd mai mult lucruri de bază, precum pîine și lapte.

Pe măsură ce se lasă întunericul, luptele par să se fi oprit, inclusiv în zona centrală care fusese foarte afectată. Nu s-au mai auzit sunete de împușcături.

Puțini militari pe străzi

Oamenii s-au aventurat într-o plimbare prin principala piață a Timișorii, lîngă clădirea operei, unde un măcel al manifestanților anti-Ceaușescu în duminica trecută a pus în mișcare rapida cădere a acestui conducător comunist cu domnie îndelungată.

În ciuda intensității luptelor de azi, puțini militari puteau fi văzuți patrulînd pe străzi în această seară. Polițiști nu erau aproape niciunde. Nici nu se vedea vreun semn de funcționare a vreunei guvernări locale.

Pe moment, străzile aparțin unor găști de civili care au creat baraje la aproape fiecare intersecție, oprind mașinile, cerînd actele la control și verificînd portbagajele. După cum au explicat, căutau „arme teroriste”. Baraje rutiere asemănătoare au fost create și în localități mai mici din jurul Timișorii.

Unele din aceste persoane, în general adolescenți, aveau răngi ori bîte. Totuși nu erau amenințători. De fapt erau aproape totdeauna politicoși, felicitau ziariștii străini cu pumni ridicați în semn de bucurie și cu degetele formînd semnul „V” de la victorie.

Zvonuri cu mare putere

Printre aceste grupuri, zvonurile neconfirmate sînt la mare putere. Puține lucruri sînt mai greu de identificat precum numărul victimelor, atît din luptele de azi cît și cele despre măcelul din ultima duminică, care a lăsat, conform unui număr des amintit, mai mult de 4500 de morți. La marele spital județean estimările variază foarte mult de la un funcționar la altul. Dar este neîndoielnic că fapte de dimensiuni incalculabile s-au abătut asupra acestui oraș de 350000 de locuitori. Aceasta era evident în secțiile spitalului unde zăceau răniții, unii afectați atît de tare încît nu puteau vorbi despre cele întîmplate.

Gyorgy Kondra, un boxer de 20 de ani, putea să șadă dar nu să meargă din pricina unui glonte care îi lovise spatele. „Pretutindeni oamenii cădeau în jurul meu. Nu știu cîți au fost. Mi-era prea frică să mă apuc să număr”, a spus acesta.

Căutînd morții

Chinurile prin care a trecut Timișoara au devenit vizibile lîngă un cimitir. Aici, o groapă comună a fost săpată pentru unele dintre victimele ultimului sfîrșit de săptămînă – 19 bărbați și femei plus o fetiță care nu putea să aibe mai mult de cîteva săptămîni.

Trupurile lor dezgolite au fost dezgropate de prieteni căutînd morții. Ele zăceau pe un rînd de cearceafuri albe, cu lumînări aprinse la picioare. Unele dintre cadavre păreau să fi fost arse. Cele mai multe erau de nerecunoscut.

Mecanicul Zoltan Borbely s-a alăturat grupului care a dezgropat cadavrele în căutarea unui prieten care a fost ucis de militari în Piața Operei. Totuși prietenul nu a fost în acest grup și domnul Borbely a spus „nu-l voi găsi niciodată”.

Locuitorii spun că sînt multe asemenea gropi comune aici, săpate în grabă de trupele guvernamentale pentru a ascunde grozăvia acțiunilor lor. Dar a da cifre exacte ori chiar niște estimări rezonabile, este greu.

În mijlocul acestei tristeți, sînt și manifestări de bucurie fățișă pentru faptul că domnul Ceaușescu a fost înlăturat după mai mult de două decenii de aflare la putere. Români ovaționînd s-au cățărat la bordul a două transportoare militare blindate și le-au condus victorios prin oraș. Unii aveau steagul național roș-galben-albastru, dar tăiat la mijloc pentru a elimina stema care reprezintă regimul Ceaușescu.

În mai multe părți ale orașului oamenii s-au urcat pe acoperișuri pentru a corecta lozincile care proclamau „Trăiască Republica Socialistă România”. Au dat jos cîteva cuvinte pentru a lăsa numai „Trăiască România”.

Mai citește:
– Agerpres despre cimitirul săracilor din Timișoara (+ video)
– Alte articole din presa străină despre revoluția română la pagina Mass-media străină în 1989.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.