Teodor Mărieș: S-au multiplicat Brateșii… Au dat o lovitură revoluției. Ei n-au dat o lovitură de stat, n-au dat o lovitură lui Ceaușescu (video)

Emisiune în 22 aprilie 2018 la Realitatea TV despre revoluția din 1989 și evoluțiile din dosar.

Invitați ai lui Rareș Bogdan în emisiune sînt: Teodor Mărieș, președinte al asociației „21 Decembrie” din București, Adriana Bălălău, văduvă din revoluție din București, Elena Vlase, mamă de erou-martir din Brașov, Elena Băncilă, mamă de erou-martir din București, Maria Soroștineanu, văduvă din revoluție, Ana Pavel, rănită în revoluție, Veronica Orășanu din Craiova văduvă și rănită în revoluție – mergea la spital să nască și s-a tras asupra salvării fiind omorît soțul iar ea rănită. Prin telefon a intervenit și ziaristul Ion Spînu.

Afirmații din emisiune:

Declarațiile din 2009 ale unor urmăriți penali pentru crime împotriva umanității în dosarul revoluției, disponibile pe internet

În așa-numitul „dosar al revoluției”, Parchetul General a anunțat (linc) că a extins urmărirea penală și asupra lui Teodor Brateș, fost crainic la TVR. Teodor Brateș „a fost principalul factor de diseminare a știrilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populație a României”, este scris în comunicatul Parchetului. La ora actuală în acest dosar sînt urmăriți penal: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, general (r) Iosif Rus, amiral (r) Emil Dumitrescu (Cico) și Teodor Brateș.

7 persoane care au obținut prin instanță titlul de „luptător cu rol determinant” în revoluție, propuse președintelui Iohannis pentru atribuirea titlului

Secretarul de stat al SSRMLÎRC Sorin Vintilă Meșter a trimis către Administrația Prezidențială o adresă prin care se cere președintelui României atribuirea titlului de „luptător cu rol determinant” în revoluție pentru 7 persoane care au obținut hotărîri judecătorești prin care instanțele au obligat SSRMLÎRC la eliberarea respectivului certificat de revoluționar.

Adresa se poate citi pe saitul SSRMLÎRC (linc).

Tribunalul Timiș respinge cererea mea de anulare a certificatului de revoluționar al generalului Marin Oană pe motiv de prescripție

Tribunalul Timiș a dat ieri sentința în procesul deschis de mine pentru anularea certificatului de revoluționar al generalului Oană, respingînd cererea pe motiv de prescripție. Cauza se află la prima instanță, la rejudecare. Citez cele consemnate pe portalul instanțelor (linc):

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pîrîtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. Respinge excepţia prematurităţii acţiunii invocată de pîrîtul Oană Marin. Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pîrîtul Oană Marin. Respinge acţiunea formulată de reclamantul Mioc Marius Remus, în contradictoriu cu pîrîţii Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Inaugurat în România în perioada 1945-1989 şi Oană Marin, ca fiind prescrisă. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Tribunalul Timiş. Pronunţată în data de 19.04.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PÎCCJ: Comandantul aviației militare, generalul Iosif Rus, „a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj și înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric”

Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un nou comunicat (linc) legat de cercetările din dosarul revoluției. Din acesta aflăm că în respectivul dosar, pe lîngă Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, cu privire la care președintele Iohanis a cerut urmărirea penală (linc), mai sînt urmăriți penal și generalul (r) Iosif Rus, fost comandant al aviației militare, și amiralul (r) Emil Dumitrescu (Cico).

Amintesc că am publicat deja declarația generalului Iosif Rus dată în fața Parchetului în 2009, chiar în acest dosar al revoluției: „Am fost nevoit să decolez elicoptere pentru cercetare și avioane pentru combaterea țintelor aeriene, dar care a avut ca efect doborîrea și lovirea unor aeronave proprii de către rachetele și artileria antiaeriană proprie” (linc). Pe alt sait al meu, documente1989, am publicat și declarația dată în același dosar de Emil (Cico) Dumitrescu (linc).

Redau mai jos comunicatul Parchetului:

Klaus Iohannis a cerut urmărirea penală pentru Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu pentru crimele din decembrie 1989

Pe saitul Preşedinţiei România (linc) este publicată ştirea:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiției cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu – Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Secția Parchetelor Militare, sub aspectul săvârșirii de către aceștia a infracțiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii,  având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituția României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reținute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.

Art. 109 alin. 2 din Constituţie (linc) spune:

Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și relațiile sale cu Securitatea

În revista „22” domnul Mădălin Hodor publică articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor securității” (linc), în care dezvăluie un document găsit în arhiva CNSAS, anume un „tabel cuprinzînd colaboratorii care sînt în legătura unității noastre” aparținînd UM 0255, unitate din cadrul securității care se ocupa de urmărirea emigrației românești.

În tabel apar nume cunoscute, precum proaspăt alesul președinte al Academiei Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu (care conduce acum „Cotidianul”, unde popularizează scrierile lui Alex Mihai Stoenescu – se pare că se aplică principiul „dacă cineva e fost colaborator al securității, nu contează cîte dovezi ale incompetenței sale există, el trebuie promovat”), colegii domnului Hodor din Consiliul Științific al Institutului Revoluției (linc) Ioan Chiper și Dan Berindei, foști parlamentari precum Ion Coja sau Ștefan Cazimir și mulți alții.

Este bine venit demersul domnului Hodor de a scoate la iveală diferite documente din arhiva CNSAS, totuși interpretarea lor nu trebuie făcută grăbit. Prezența numelui președintelui Academiei într-o listă a Securității cu 200 de persoane nu este o dovadă că acesta a colaborat cu Securitatea.

În 2009 CNSAS l-a verificat pe domnul Ioan Aurel Pop, și a concluzionat, prin Adeverința nr. 2689, disponibilă pe saitul instituției (linc): „Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul POP Ioan Aurel”.

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova”

În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii?

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească

Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc).

Hristos a înviat!

Tuturor cititorilor acestui blog, un Paşte fericit! Hristos a înviat!