Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Anchetarea procesului Ceaușescu la secția pentru magistrați a parchetului. Ce mi-a declarat Dan Voinea noiembrie 5, 2018


În urmă cu cîteva zile toate mijloacele de informare în masă mai importante din București au răspîndit știrea că procurorul Dan Voinea, care a făcut rechizitoriul în procesul soților Ceaușescu, este anchetat de secția pentru magistrați a parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția a fost recent înființată.

Alex Dumitrescu scria în „Evenimentul Zilei”: Bombă în dosarul Ceaușescu, după 29 de ani. Procurorul va fi anchetat (linc). Asemănător anunța și Digi24 TV: Dan Voinea, anchetat pentru procesul soților Ceaușescu de Secția înființată de Toader și Iordache (linc). Știrea e anunțată și pe activenews (linc), Newsweek România (linc), Puterea (linc) și în alte surse.

Am toate temeiurile să cred că e vorba de dosarul despre care am scris din 19 februarie 2018 pe acest blog: Înalta Curte de Casație și Justiție desființează ordonanța de NUP și trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru Ion Iliescu, Dan Voinea și alții, într-un proces legat de execuția soților Ceaușescu. Cine e Gheorghe Bozgan, autorul plîngerii penale (linc). Adică e un dosar întocmit ca urmare a plîngerii asociației „Erori Judiciare” condusă de domnul Gheorghe Bozgan, fost judecător exclus din magistratură și condamnat penal, care depusese o reclamație legată de procesul Ceaușescu, în care inculpații ar fi fost supuși la „tratamente neomenoase”. Reclamația a fost depusă împotriva lui Ion Iliescu, Ioan Nistor, Corneliu Sorescu, Ion Zamfir și Dan Voinea. Inițial plîngerea a primit rezoluție de clasare (NUP), asociația „Erori judiciare” a atacat soluția în instanță, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar 4734/2/2017 (linc), a dispus anularea rezoluției de clasare și restituirea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale. Nu este precizat în hotărîrea ÎCCJ împotriva cui trebuie să înceapă urmărirea penală. Hotărîrea respectivă nu are înțelesul constatării unei vinovății a vreunei persoane în această cauză, ci doar acela că infracțiunea de „tratamente neomenoase” care a fost reclamată în acest caz trebuie investigată.

În 1 februarie 2018, pe saitul Realitatea (linc) apărea următoarea declarație a lui Gheorghe Bozgan despre acest caz: „În 1993 subsemnatul, atunci judecător stagiar la Judecătoria Arad, am formulat un denunţ penal către Parchetul Militar, cerînd tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de omor deosebit de grav împotriva soţilor Ceauşescu. În Decretul – Lege al CFSN de constituire a Tribunalului Militar Extraordinar pentru judecarea celor doi, se preciza expres că judecata se va face cu respectarea dispoziţiilor codului de procedură penală şi cod penal în vigoare. Dar judecata lor s-a făcut prin încălcarea tuturor principiilor fundamentale ale procesului penal, fără urmărire penală cu administrare de probe, fără o judecată care să readministreze probele din urmărirea penală, cu eventuale administrări de probe noi, fără respectarea termenului legal de recurs, fără măcar a se respecta cutuma milenară a ultimei dorinţe, în cazul lor aceea de a nu fi legaţi la mîini”.

Din „Incisiv de Prahova” din 25 ianuarie 2018 (linc) aflăm și conținutul unei plîngeri penale depuse de Gheorghe Bozgan (alta decît cea din 1993), prin asociația „Erori Judiciare”, împotriva șefului Parchetului Militar, Gheorghe Cosneanu, și a procurorului Gheorghe Stănciloae, care dăduseră inițial „neîncepere a urmăririi penale” la plîngerea asociației:

Către
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DOMNULE PROCUROR GENERAL

Asociația „ERORI JUDICIARE” cu sediul în mun. Arad, str. I. Grozescu nr. 4-6, sc.C, et.1, ap.5, jud.Arad, înscrisa în Registrul de la Judecătoria Arad sub nr. 107/24.12.2008, CIF 2502547/ 02.02.2009, înființată (prin schimbare de denumire) în baza Hotărîrii CEDO din 11.10.2007 (Bozgan vs. Romania), reprezentată prin președinte Gheorghe Bozgan, formulăm

PLÎNGERE PENALĂ

în baza
– art.269 al.1 C.pen, „favorizarea făptuitorului”
– art.297 al.1 C.pen, „abuz în serviciu”
– art.298 C.pen „neglijență în serviciu”

împotriva făptuitorilor:
1) GHEORGHE STĂNCILOAE – colonel magistrat – procuror în cadrul Secției Parchetelor Militare, cu domiciliul ce urmeaza a fi identificat
2) GHEORGHE COSNEANU- general de brigadă magistrat – șeful Secției Parchetelor Militare, cu domiciliul ce urmează a fi identificat

Împotriva făptuitorilor ne constituim parte civilă cu suma de 100.000 lei, daune morale.

ÎN FAPT,
La 25.12.2016 Asociația “Erori Judiciare” a sesizat Secția Parchetelor Militare cu denunț penal împotriva unor făptuitori concreti, implicați în cazul morții soților Ceaușescu (asasinarea, susține Asociația) solicitînd cercetări în baza art. 358 al. 2 lit “e” Cod penal din 1968, respectiv infracțiunea imprescriptibilă numită “Tratamente neomenoase” concret „condamnarea sau execuția fără o judecată prealabilă efectuată de un tribunal constituit în mod legal și cu respectarea garanțiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege” (anexa 1). Deși denunțul era formulat de o persoană cu studii juridice (fost judecător, 3 masterate în drept) și privea un fapt de notorietate publică (nu a fost, probabil, cetățean român care să nu fi văzut la televizor “judecata” soților Ceaușescu, avem supriza să ni se restituie denunțul cu motivarea că… „n-am indicat numărul de înregistrare al Asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor și nu am descris fapta care formează obiectul denunțului și mijlocele de probă”. Adresa de returnare este semnată de făptuitorul colonel magistrat Gheorghe Cosneanu, șeful Secției Parchetelor Militare (anexa 2). Retrimitem denunțul la secția Parchetelor Militare și îl informăm pe șeful Secției Parchetelor Militare că refuzăm categoric să refacem denunțul deoarece 1) numărul de înregistrare este indicat în rîndul 3 al denunțului, care trebuie citit în prealabil 2) starea de fapt este descrisă, constînd în judecata și execuția soților Ceaușescu fără respectarea garanțiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege 3) sarcina administrării probelor revine procurorului, nu denunțătorului  (anexa 3). De voie, de nevoie, făptuitorul Gheorghe Cosneanu dispune înregistrarea la 06.01.2017 a sesizării penale, așa cum a fost ea formulată inițial și o repartizează spre instrumentare la făptuitorul colonel magistrat Gheorghe Stanciloae, procuror, care constitutie dosarul 1/P/2017. Procurorul militar instrumentator se mobiliează exemplar și soluționează denunțul penal în 10 secunde, adica schimbă cu de la sine putere încadrarea juridică penală din denunț din art. 358, al 2, lit “e” C.pen 1968infractiune IMPRESCRIPTIBILĂ, cu cea prevăzută de art.189 C.pen din 1968 (omor calificat) PRESRIPTIBILĂ, apoi trage concluzia firească, cum că a intervenit prescripția răspunderii penale a făptuitorilor (care scutește de orice cercetare penală) și pronunță în consecință Ordonanța de clasare din 07.04.2017 (anexa 4). Facem plîngere împotriva Ordonanței la procurorul șef al Secției Parchetelor Militare, făptuitorul general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu explicîndu-i că ceea ce a făcut procurorul militar instrumentator este infracțiunea de favorizare a făptuitorului, pentru că a schimbat de capul lui calificarea juridică a denunțului penal, ca să poată trece de la o infracțiune IMPRESCRIPTIBILĂ la una PRESCRIPTIBILĂ, spre a avea “motivarea” soluției Clasării (anexa 5) și cerem făptuitorului Gheorghe Cosneanu să infirme soluția procurorului și să dispună începerea urmării penale în cauza (anexa 5). Prin Ordonanța din 16.05.2017, dosar 13/II-2/2017 făptuitorul Gheorghe Cosneanu ne respinge plîngerea cu motivarea generală că soluția procurorului “este emisă în concordanță cu normele penale și procedural-penale aplicabile speței” (anexa 6). Pe naiba, care norme procesual penale permit PROCURORULUI să schimbe el încadrarea juridică penală, în baza căreia autorul sesizării penale și-a fundamentat actul de sesizare? Schimbarea încadrării juridice se face numai în faza de JUDECATĂ, de judecător, după punerea în discuția părților (și procurorului) acest lucru. Era la mintea cocoșului că procurorul șef al Secției Parchetelor Militare îi face alibiul procurorului militar instrumentator și probabil sperau în solidaritatea de castă profesională (corect infracțională) la care se va ralia și judecătorul de Cameră preliminară. Și cît pe aci să aibă dreptate. Plîngerea împotriva Ordonanței procurorului militar instrumentator (validată de procurorul șef al Secției Pachetelor Militare) formulată în termen la secția penală a CAB, ne este RESTITUITĂ pe motiv că la plîngerea împotriva Ordonanței procurorului militar …nu am anexat și copia Ordonanței atacate. Restituirea ne punea în postura de a pierde termenul legal de sesizare a Judecătorului de Cameră preliminară, adică Ordonanța procurorului militar rămînea bătută în cuie (anexa 7). Autoarea acestei aberații (RESTITUIREA) era vicepreședintele CAB, judecător Luminița Cristiu/Ninu. Îi aducem la cunoștință că ne-am prins de șmecheria ei și că nu a înregistrat intenționat plîngerea inițială, ca să ne lipsească de dovada depunerii ei în termen și că nu există vreo obligație legală de a anexa noi la plîngere și o copie a Ordonanței atacate, pe motiv că judecata plîngerii presupune obligatoriu aducerea întregului dosar de la parchet, care conține Ordonanța. O avertizăm că dacă nu intră în legalitate sesizăm împotriva ei Parchetul și Inspecția Judiciară. Dă înapoi, înregistrează plîngerea noastră retroactiv (!!), care va fi repartizată aleatoriu. Judecătorul Camerei preliminare a CAB declină competența de soluționare la Judecătorul de cameră preliminară a ÎCCJ, unde am avut șansa ca un judecător onest, Lucia Rog, să ne admită plîngerea.

Prin Încheierea nr. 12 din 09.01.2018, pronunțată în dosarul nr.4734/2/2017, instanța ÎCCJ a admis plîngerea Asociației „Erori Judiciare” și a desființat Ordonanța din 07.04 2017, dosar 1/P/2017 a făptuitorului – procuror militar instrumentator, dispunînd ÎNCEPEREA URMĂRII PENALE în baza art. 358 al 2 lit „e” Cod penal -1968. (anexa 8)

Căile de atac împotriva Ordonanței procurorului sînt puse la dispoziția justițiabilului, motiv pentru care ele nu sunt cauze care să înlăture răspunderea penală a procurorului, atunci cînd procurorul cu rea-credință sau gravă neglijență pronunță o soluție (Ordonanță) prin care se favorizează făptuitorul în cauza pe care o instrumentează. Infracțiunea se consumă în momentul cînd procurorul a semnat Ordonanța, nemaiavînd relevanță ceea ce se întîmplă ulterior. În speță lucrurile sînt și mai simple, pentru că Ordonanța procurorului a fost desființată, dar nu de către procurorul șef secție, care a recunoscut-o ca fiind legală (deși cel mai idiot student la drept știe că nu poți da soluția Clasării pe prescripție la infracțiuni pe care legea le declară imprescriptibile și nu poți ca procuror instrumentator schimba încadrarea juridică a infracțiunii pentru care ai fost sesizat, cît timp autorul sesizării penale cere expres ca cercetarea să se facă exact pe infracțiunea pe care o reclamă el) ci de către instanță, care a dispus ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE.

Dacă soluția procurorului militar, menținută de șeful secției parchetelor militare ar fi avut minimă tangență cu știința dreptului penal și procesual penal, această plîngere penală nu ar mai fi fost făcută, pentru că noi am fi respectat punctul de vedere al celor doi, chiar dacă nu ni l-am fi înșusit și l-am fi atacat, dar nu putem accepta bătaia de joc, umilirea la adresa noastră, de cele două gunoaie în uniformă de magistrat militar, care au exact aceiași mentalitate ca magistrații militari din procesul soților Ceaușescu (în cazul făptuitorului Gheorghe Cosneanu – șeful Secției Parchetelor Militare, explicabil, deoarece după informațiile noastre, în calitate de procuror la Caransebeș, în 1989, a fost implicat în represiune, arestînd 15 persoane nevinovate, eliberate cîteva zile mai tîrziu)

Față de cele de mai sus, înțelegem să cerem tragerea la răspundere penală a celor doi făptuitori, în baza infracțiunilor mai sus menționate. Deoarece am avut această experiență neplăcută, cu cele doua gunoaie în uniformă de magistrat militar, spre a preveni repetarea unui astfel de mod de lucru și în instrumentarea prezentei plîngeri penale, rugăm expres ca procurorul instrumentator să se raporteze în soluția ce o va pronunța la fiecare element constitutiv al infracțiunii, pentru fiecare infracțiune în parte din cele trei arătate mai sus, MOTIVAT, în sensul existenței sau inexistenței elementului constitutiv, încît să putem, eventual, ataca Ordonanța ce se va pronunta, exact pe aceste elemente.

ÎN PROBAȚIUNE
Denunț penal 25.12.2016
Adresă de restituire, 17.01.2917
Cerere de înregistrare denunț penal
Ordonanță din 07.04.2017 a făptuitorului Gheorghe Stanciloae
Plîngerea împotriva Ordonanței din 17.01.2017,
Ordonanța din 16.05.2017 a făptuitorului Gheorghe Cosneanu
Încheierea nr. 12 / 09.01.2018, dosar 4734/2/2017 a secției penale ÎCCJ

Împotriva celor doi s-a sesizat și Inspecția Judiciară, cu solicitarea excluderii lor din magistratură, fiind inadmisibil ca la 28 ani de la o revoluție anticomunistă și declararea de către Parlamentul României că regimul comunist (structurile lui de stat) a fost CRIMINAL, șef al Secției Parchetelor Militare să fie ….un fost procuror COMUNIST, implicat în represiunea din decembrie 1989. Ce soluție putea să dea azi acest șef secție militară, cînd acuzații din plîngerea penală erau… foști șefi comuniști și magistrați comuniști (Dan Voinea etc) ca și el?

ASOCIAȚIA „ERORI JUDICIARE”

L-am sunat pe generalul Dan Voinea ca să-l întreb ce este cu acest caz. Din spusele dînsului:

– Nu a primit nici un fel de citație, nimeni nu l-a chemat la Parchet să dea vreo lămurire. A aflat despre plîngerea penală împotriva sa numai de la ziariștii care l-au sunat.

– Probabil după ce s-a înființat secția pentru magistrați a parchetului ziariștii au văzut lista cu dosare care s-au transferat la această secție, și au văzut acolo numele său.

– Înființarea secției speciale pentru magistrați (inițiativa ministrului Tudorel Toader) este considerată de domnul Voinea un lucru bun. Nu e normal ca un judecător să fie cercetat la DNA cînd are de judecat procese în care DNA este parte, s-a exprimat domnia sa.

– În 22 decembrie 1989 s-a dus în C.C., cu știrea fostului procuror general comunist Nicolae Popovici, pentru că era nevoie de un procuror acolo. El a emis primele mandate de arestare pentru șefii comuniști care se aflau în C.C., anume pentru Tudor Postelnicu, fostul ministru de interne.

– Apoi, fiindcă deja se implicase în asemenea fapte, a ajuns și în procesul Ceaușescu, care a fost organizat în M.Ap.N de către Stănculescu. Nu avea nici un dosar, judecătorul Gică Popa i-a zis să scrie un rechizitoriu. Rechizitoriul l-a scris de mînă, ca să se păstreze confidențialitatea. N-a vrut să apeleze la o dactilografă că nu știa dacă dactilografele nu erau informatoare.

– L-am întrebat dacă poate confirma că dosarul acesta cu reclamația împotriva sa este cel despre care știam, adică cu reclamația lui Gheorghe Bozgan. A spus că nu știe exact cine a făcut reclamația împotriva sa, dar ar fi un ONG care vrea și niște bani despăgubire, ceea ce e ciudat fiindcă nimeni din familia Ceaușescu n-a făcut reclamație. Iar infracțiunea de omor este deja prescrisă, deci nu vede cum ar putea fi învinuit. În 1989 Ceaușeștii au fost împușcați fiindcă se trăgea în țară, ca să se oprească tragerile.

– Numele de Bozgan nu îi era cunoscut domnului Voinea. L-am îndemnat să-mi citească blogul, ca să afle despre cine e vorba.

Eu consider că totuși despre plîngerea lui Bozgan e vorba aici, că nu cred să fie mai multe plîngeri penale pe rol avînd ca subiect procesul Ceaușescu și cu Dan Voinea ca prezumtiv făptuitor.

Mai citește:
–  Înalta Curte de Casație și Justiție desființează ordonanța de NUP și trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru Ion Iliescu, Dan Voinea și alții, într-un proces legat de execuția soților Ceaușescu. Cine e Gheorghe Bozgan, autorul plîngerii penale
– Nepotul lui Nicolae Ceaușescu cere rejudecarea procesului acestuia
– Contestarea certificatului de revoluţionar a lui Ion Iliescu. „Ion Iliescu a subminat puterea de stat a Consiliului Frontului Salvării Naţionale”
– CPRD respinge contestaţia mea legată de Ion Iliescu şi amînă soluţionarea contestaţiilor legate de Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu
– New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români
– Sentinţa de condamnare a soţilor Ceauşescu
Procesul soţilor Ceauşescu, versiune aproape completă (transcriere; video dispărut între timp de pe youtube)
Videoclipul procesului Ceauşescu, şters de pe youtube pe motiv de încălcare a drepturilor de autor
Măgureanu: La procesul Ceauşescu am fost doar martor, fără nici o implicare (video)
“Ceauşescu nu a murit la stîlpul de execuţie! Au tras într-un mort acolo!”. “E o legendă (…). Expertul acela francez la care vă referiţi era un laborator privat care au fugit în Spania fiindcă au fost prinşi cu escrocherii” (video)
– Nuanţare la Cartianu: „Cazuri speciale legate de traseul Ceauşeştilor spre Tîrgoviştea morţii” să rămînă cu indemnizaţie de revoluţionar
– O dezvăluire dubioasă: Pretinsa anulare a condamnării la moarte a lui Ceauşescu. Explicaţii pe care asociaţia “21 Decembrie” le datorează
– Teodor Mărieş refuză să divulge sursa de la care a aflat de decretul despre comutarea pedepsei soţilor Ceauşescu
– Dialogul Ghiţeanu – Voinea în care cică Dan Voinea confirmă dezvăluirile lui Mărieş
– Ion Iliescu spune că nu se aştepta la execuţia soţilor Ceauşescu

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.