Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul memorandului (13). Discuții despre legitimitatea juraților și despre limba care să fie folosită la proces noiembrie 29, 2018


Cu privire la Procesul memorandului, am mai publicat pe acest blog multe articole, cu extrase din ziarele vremii.
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”
– Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”
– Procesul memorandului (12). Ungaria – revistă în limba română care făcea apologia statului maghiar milenar. „Își primi tot martirul leafa sa regulat”

Continui acum relatări despre proces cu extrase din ziarul sibian „Tribuna” din 28 aprilie (10 mai stil nou) 1894. Ni se povestesc hărțuirile la care erau supuși acuzații pe străzile Clujului și în legătură cu care trimiseseră o telegramă ministrului de interne ungar.

Dl. Dr. Vasile Lucaciu și dl. Septimiu Albini au adresat ieri ministrului de interne în numele acusaților în procesul Memorandului următoarea depeșe:
Ministrului de Interne
în Budapesta
Siguranța vieții noastre este în continuu periclitată prin atacuri pe stradă. Aseară 2 dintre acusați, Cristea și Duma au pățit josnice atacuri. Astăzi la 1 oră ieșind de la pertractare și mergînd liniștiți spre casă am fost expuși unor brutale amenințări, strigăte, calumnieri și împingeri vătămătoare. Căpitanul de poliție Magyari s-a purtat necuviincios față cu noi pe stradă indentificîndu-se cu cei-ce ne atacau. Poporul pacinic românesc, consîngenii și amicii noștri sînt atacați și bătuți de poliție și de indivizi prevăzuți cu insignele „Karpat-egylet”, așa încît vătămați adînc – sînt provocați.
Atragem atențiunea dlui ministru de interne asupra acestor stări primejdioase și-l rugăm ca să facă disposițiile necesare pentru a ne apăra.
În numele tuturor acusaților:
Dr. Vasile Lucaciu m.p.
Septimiu Albini m.p.

Ziarul povestește apoi cum a decurs judecata propriu zisă (pertractarea, cum o numește). La începutul procesului apărarea pune în discuție competența instanței. E contestată valabilitatea în Transilvania a unor dispoziții ale ministrului de justiție de la Budapesta pe baza cărora fusese alcătuită curtea care urma să judece procesul.

Amos Frâncu (în limba română): Ilustrisime dle baron! În privința compunerii curții cu jurați, am onoare a face în numele tuturor acusaților următoarea declarație prealabilă:
1. După ce paragraful 12 din articolul de lege 43:1868, în afacerea disposițiunilor judițiare de extindere, în Transilvania l-a încredințat pe consiliul de miniștri, prin aceasta a creat un atare credințament de drept public care nu s-a extins asupra miniștrilor de resort.
după-ce însă ordinațiunea nr. 1498/87, care a introdus instituțiunea curții cu jurați, provine dela ministrul de resort al justiției;
este învederat că instituțiunea curții cu jurați în Transilvania este ilegală și astfel în contra compunerii și a dreptului de a judeca a acestei instituțiuni – ridicăm protest.
2. Ridicăm protest în contra judiciării curții cu jurați și a tribunalului din Cluj încă și din acea causă, că dacă a fost ilegală ordinațiunea ministrului de justiție nr. 1498/75 prin care a creat instituțiunea, cu atît mai ilegală este tot de cătră ministrul de justiție și nu de consiliul miniștrilor emanată ordinațiune nr. 1885:31482, prin care curtea cu jurați din Sibiiu, care singură ar fi fost îndreptățită să fungeze amăsurat locului substernerii de acusă – s-a disolvat pentru că a adus verdicte neconvenabile guvernului și judiciarea ei competentă i s-a concrezut cu tendență politică fățișe acestei curți cu jurați; prin care fapt acusații au fost despărțiți de juzii lor competenți.
3. Trebuie să protestăm în fine în acest proces politic, în contra compunerii și funcționarea acestei curți cu jurați, pentru-că toți jurații și juzii sînt partisanii ori ai partidului liberalilor, ori ai naționalilor, ori ai independentiștilor maghiari, prin urmare ai partidelor contrare partidului național român, partisanii cărora sînt toți acusații; din care causă în contra curții cu jurați, ca în contra judecătoriei de partid și rasă, pe baza paragrafului 56 din procedura penală ridicăm protest de interesare și procupațiune.
Presidentul (cătră interpret în limba maghiară): Vă rog să interpretați că Curia a decis deja în cestiunea aceasta și că valabilitatea acestei ordinațiuni nu se poate discuta, fiind dată de miniștri competenți. Enunț mai departe că în contra juraților nu se poate usa decît dreptul de respingere. Declar cestiunea de resolvată.

Este contestată apoi și competența tălmaciului, care n-ar traduce corect ceea ce spun acuzații. Președintele instanței spune că doar acuzații pot folosi limba maternă în fața instanței dar apărătorii lor trebuie să folosească numai limba maghiară. Unul dintre acuzați arată că apărătorul său nu este avocat, deci nu i s-ar aplica legea conform căreia avocații trebuie să folosească în instanță limba oficială, idee acceptată și de procuror, dar respinsă de judecător.

Interpretul se încearcă să tălmăcească cuvintele dlui A. Mureșan declarînd dela început că nu poate reproduce cuvintele.

Presidentul: Dl. Lehmann este interpretul jurat al tribunalului. Numai în decursul pertractării se pot face excepțiuni contra dînsului.

Dr. Aurel Mureșeanu: Sînt contra tălmaciului. Insinuu nulitate.

Procurorul suprem Vita Șandor: Observ că între domnii apărători vre-o cîțiva, deși sînt advocați, și ca atari datori a se folosi în pertractările judecătorești de limba judecătoriei, vorbesc aici românește. Vă rog cu tot respectul, ilustre domnule president, să binevoiți a îndruma pe respectivii advocați la respectarea dispozițiunilor legale.

Presidentul: La propunerea dlui procuror tribunalul enunță că toți apărătorii sînt datori să apere pe acusați în limba maghiară. Tribunalul nu permite apărare în altă limbă.

Iuliu Coroian (în limba română): Vă rog, domnule president, să binevoiți a se îndrepta o greșeală, care văd că s-a petrecut. Fiecare din noi are dorința să-și facă apărarea în limba sa maternă, și vă atrag atențiunea asupra acestui punct, pentru-că în alt cas eu rămîn fără apărător. Advocatul meu nu știe ungurește și în acest cas voi fi eu oare lipsit de apărare? Nu cred că este cu putință lucrul acesta, și de aceea cer ca apărătorul meu să mă apere în limba mea maternă.

Procurorul Vita Șandor: Considerînd că apărătorul domnului Iuliu Coroianu nu este advocat, îmi permit a atrage atențiunea domnului president, că aici este o eroare, căci apărătorul lui nefiind advocat, în înțelesul legilor nu este dator a-și expune apărarea în limba oficioasă a statului, ci numai aceia care sînt totodată și advocați. Binevoiți a îndruma numai pe apărătorii advocați a se folosi de limba oficioasă a statului.

Presidentul: Decisiunea tribunalului a fost cu considerare la împregiurarea, că între apărători sînt și neadvocați. Legile permit ca acusații să-și aducă apărători și neadvocați, în sensul disposițiilor legale însă și neadvocații sînt datori a se folosi de limba oficioasă a statului ca și apărătorii advocați, chiar și în interesul apărării.

Iuliu Coroian: Eu mă declar respins dela dreptul ce am de a mă apăra și în numele acestui drept și al umanității protestez în contra sistemului d-voastră.

Presidentul: Mă rog să se ieie la protocol declarația dlui Coroian, că apărătorul lui nu este advocat. Decisiunea tribunalului se referă și la neadvocați.

Presidentul: Acusații se pot folosi de limba lor maternă.

Iuliu Coroian: Eu nu cer nulitatea pentru-că dl president a dispus ca apărătorii să vorbească în limba statului, eu cer nulitatea pentru-că nu este posibil să mă apăr atunci cînd sînt acusat, așa cum aș dori să fac, și aceasta pentru-că apărătorul meu nu cunoaște limba statului.

Dr. Miloș Ștefanovici: Onorat tribunal! Dl procuror și-a modificat propunerea într-acolo ca apărătorii neadvocați să nu fie siliți a vorbi în limba maghiară.

Procurorul suprem Vita Șandor: Protestez în contra aceleia, că mi-aș fi modificat propunerea mea. Din contră propun și de astă dată, ca apărătorii numai întrucît sînt și advocați să vorbească ungurește. Aceasta am propus-o și mai nainte și deci n-a fost trebuință să-mi modific propunerea.

Coriolan Brediceanu: Am onorul a declara că înaintăm recurs de nulitate în contra acestei decisiuni ilegale. (Voci dintre apărători: ne alăturăm)

Presidentul: Pentru această expresiune îl îndrum la ordine pe dl advocat.

Dr. Vasile Lucaciu: Ilustre dle president! Ca unul care fac parte dintre acusați în aceste momente de atîta gravitate pentru noi, permiteți-mi să vorbesc asupra unui punct foarte important. Eu am diploma de profesor pentru limba și literatura română dela universitatea din Budapesta, și eu vreau să-mi fac apărarea în această limbă. Eu sînt competent prin cuvîntul meu și sînt dator pentru reputațiunea individualității mele și pentru considerațiunea drepturilor personale ce am, a declara că din cele ce am auzit pînă acum, constat că onoratul interpret nu este în stare a tălmăci cuvintele noastre, și aceasta o dovedește faptul că nu a reprodus mai nimic din cuvintele noastre, ba încă a schimbat esența lor.

Stăm, dle president, de-oparte noi ca acusați, de altă parte d-voastră, care aveți să pronunțați un verdict asupra drepturilor noastre cetățenești și în numele spiritului de dreptate, care trebuie să însuflețească pe un judecător, vă rugăm ca apărarea să se facă în limba noastră maternă.

Tălmaciul traduce.

Presidentul (prin interpret): Puteți cere cuvîntul și puteți protesta în contra constituirii juriului, căci aceasta este obiectul discuției, dacă însă veți protesta în contra chipului cum se face interpretarea, vi se va lua cuvîntul.

Mai citește:
– Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
– Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.