În 24 februarie 2019 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. S-a votat pe sistem mixt, 50 de deputați au fost aleși pe liste de partid și 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale (într-un singur tur de scrutin).
Comisia Electorală Centrală a prezentat următoarele rezultate (linc):
La votul pe liste: Partidul Socialiștilor (care l-a susținut pe președintele Igor Dodon) 441191 voturi (31,15%), Blocul Electoral ACUM (condus de fosta contracandidată a lui Dodon, Maia Sandu, și de Andrei Năstase) 380181 voturi (26,84%), Partidul Democrat (al oligarhului Vladimir Plahotniuc și al primministrului Pavel Filip; partidul de guvernămînt de pînă acum) 334539 voturi (23,62%), Partidul Politic „Șor” (condus de primarul de Orhei Ilan Șor) 117779 voturi (8,32%). Sub pragul electoral de 6% s-au situat: Partidul Comuniștilor (condus de fostul președinte Vladimir Voronin) 53175 voturi (3,75%), Partidul Nostru (condus de primarul orașului Bălți, Renato Usatîi) 41769 voturi (2,95%), Partidul Liberal (unionist, condus de Dorin Chirtoacă, fost primar al Chișinăului) 17741 voturi (1,25%), Mișcarea Populară Antimafie 8633 voturi (0,61%), Partidul „Democrația Acasă” 4463 voturi (0,32%), Partidul Regiunilor 3645 voturi (0,26%), Partidul Național Liberal (unionist, condus de Vitalia Pavlicenco) 3430 voturi (0,24%), Partidul Verde Ecologist 3249 voturi (0,23%), Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Nadejda” 2826 voturi (0,2%), Partidul Voința Poporului 2705 voturi (0,19%), Partidul Patria 1033 voturi (0,07%).
Socotind și rezultatele din cricumscripțiile uninominale (unde partidul de guvernămînt a obținut voturi mai multe), repartizarea mandatelor în viitorul parlament moldovean va fi astfel: 35 deputați Partidul Socialiștilor, 30 deputați Partidul Democrat, 26 deputați Blocul Electoral ACUM, 7 deputați Partidul Șor, 3 deputați independenți. Lista nominală a deputaților se poate vedea pe protalul alegeri.md (linc). La comisia electorală există o contestație a candidatului socialist din circumscripția uninominală Cahul-Cantemir (linc), care a pierdut în fața candidatului democrat la diferență de 65 de voturi și contestă rezultatul pe motiv că în listele electorale suplimentare ar fi fost incluși nelegal 362 de alegători.
În sondajele de opinie dinaintea alegerilor, din anul 2019, socialiștii aveau între 33,8 și 49,6% din intențiile de vot. Rezultatele reale au fost mai slabe decît în sondaje pentru socialiști și mai bune pentru celelalte partide intrate în parlament. Firma IMAS a dat sondajele cele mai apropiate de realitate.
Partidul Socialiștilor a cîștigat detașat în Găgăuzia (83,3% din voturi), Taraclia (raion cu majoritate bulgară; 80,34%), Ocnița (55,77%) și Transnistria (51,53%). Partidul Democrat a cîștigat în raionul Nisporeni (baștina lui Vladimir Plahotniuc; 72,27%). Partidul „Șor” a cîștigat în Orhei (55,12%), unde conducătorul partidului e primar al capitalei de raion. Blocul „Acum” a cîștigat alegerile în diasporă (73,08%), iar în interiorul țării cele mai bune rezultate le-a avut în Ialoveni (47,34%). Deasemeni, „Acum” a cîștigat și alegerile în Chișinău (37,73%) – fostul fief al Partidului Liberal a lui Chirtoacă, care a rămas în afara parlamentului iar în Chișinău n-a luat decît 2,14%.
În Transnistria autoritățile separatiste care dețin controlul în zonă au interzis organizarea de secții de votare. Ca urmare, pentru alegătorii transnistreni s-au organizat secții speciale în zona controlată de guvernul de la Chișinău. Numărul de alegători din Transnistria care s-au prezentat la vot a fost record comparativ cu alegerile anterioare – 33029. S-a descoperit că s-a organizat deplasarea la vot a transnistrenilor cu microbuze și autobuze, ceea ce a dat naștere la acuzații de fraudă electorală. Partidul Democrat a acuzat de asta pe socialiști (linc). Pe de altă parte, agenția Infotag scria (linc):
se zice că, în Transnistria, persoane necunoscute îndeamnă cetăţenii Moldovei să voteze pentru PDM, oferă transport şi plătesc fiecărui alegător câte $20. Despre aceasta a declarat şi Preşedintele Igor Dodon, care şi-a exprimat îngrijorarea referitor la această situaţie. Unul dintre liderii blocului ACUM, Andrei Năstase, la fel, a atras atenţia pe reţelele sociale la această informaţie, potrivit căreia, la secţiile de vot se ajunge doar cu transportul special din Transnistria care are un stiker special pe parbriz. „Astăzi, structurile militarizate din Tiraspol sînt în strînsă legătură cu structurile criminale ale lui Plahotniuc din dreapta Nistrului, ei au asediat țara. Zeci de mii de oameni pot fi aduşi în mod organizat din Transnistria pentru a decide soarta noastră”, a declarat Năstase jurnaliştilor.
Și în România, la alegeri trecute, „turismul electoral” a fost înfățișat ca dovadă a fraudei. Personal, consider că nu există nici o fraudă în activitatea de „turism electoral” cîtă vreme persoanele care votează au drept de vot și nu votează de mai multe ori. Mi-am exprimat această părere într-un articol din 2009: Problema turismului electoral, văzută din perspectiva unui preşedinte de secţie de votare (linc). S-a vorbit și de cumpărare de voturi. Rezultatul din Transnistria nu este vreo dovadă a vreunei fraude organizate. Partidul Socialiștilor a luat, într-adevăr, cele mai multe voturi acolo, efect al orientării mai pro-rusești a populației din zonă. Dar sînt raioane basarabene unde socialiștii au obținut un procentaj mai mare; diferența de mentalitate între Transnistria și Basarabia nu e mare; uneori raioanele basarabene între ele au diferențe mai mari. La circumscripțiile uninominale din Transnistria au cîștigat 2 independenți, nu candidații socialiști. Dacă exista vreo fraudă organizată de socialiști, alegătorilor aduși la vot li s-ar fi spus să voteze socialiștii nu doar la liste, ci și la alegeri uninominale. Nu văd cum un partid, dacă tot s-a apucat să organizeze fraudă electorală, ar face acest lucru doar pe jumătate. Iar varianta că frauda din Transnistria a fost organizată de Partidul Democrat, iar nu rezistă analizei, cîtă vreme acest partid a luat doar 15,5% din voturi în Transnistria.
Un reportaj despre cum s-a votat la o secție specială pentru transnistreni puteți citi în Ziarul de Gardă (linc).
Conform recensămîntului din 2015, în regiunea separatistă locuiau 475665 locuitori (în scădere cu 14,3% față de recensămîntul din 2004 – linc). Din 2015 în 2019 probabil populația a scăzut în continuare, urmare a fericirii aduse de regimul separatist. Dacă extrapolăm scăderea cu 1,3% pe an din perioada 2004-2015, și pentru 2015-2019, acum în Transnistria locuiesc în jur de 451000 de persoane. Nu știu cîte dintre acestea au drept de vot, dar apreciez că participarea la vot a transnistrenilor la alegerile moldovenești a fost cam de 10%, comparativ cu 49,2% pe întreaga Republică Moldova. Ținînd seama că în zona separatistă n-au existat secții de votare și alegătorii au trebuit să facă efortul deplasării de zeci de kilometri, dus-întors, ca să voteze, este o prezență la vot remarcabil de ridicată. Aceasta infirmă propaganda rusească că transnistrenii nu mai vor să aibă de a face cu Republica Moldova. E de lăudat efortul acestor oameni și e revoltător că se găsesc unii la Chișinău care să le conteste dreptul la vot. Că deplasarea la vot s-a făcut în unele cazuri organizat, cu autobuze sau microbuze, e firesc pentru a reduce costurile, și nu înseamnă fraudă electorală cîtă vreme n-a existat vot multiplu (ceea ce nimeni n-a dovedit).
La alegerile uninominale, cel mai bun rezultat l-a avut Maia Sandu (Blocul ACUM) în circumscripția diasporei din Europa de Vest, cu 80,78%. În republică, cel mai bun rezultat l-a avut Vladimir Plahotniuc, care a candidat la Nisporeni – raionul său de baștină, și a luat 72,36% din voturi. Ilan Șor (Partidul Șor) a luat în circumscripția lui 59,22%, iar primministrul Pavel Filip (Partidul Democrat) a primit la Strășeni 45,56% voturi.
Legat de actualul partid de guvernămînt, observ că circumscripțiile în care au candidat șefii acestui partid – Plahotniuc și Filip – sînt printre cele mai românești din Republica Moldova – cu 97% respectiv 96% populație românească.
Crearea unei coaliții de guvernare după aceste alegeri se anunță dificilă. Partidul „Șor” are prea puține mandate, niciunul din celelalte 3 partide nu poate obține majoritate aliindu-se cu el, nici măcar adăugînd independenții. Deci de acest partid nu prea e nevoie pentru majoritate parlamentară. Cele 2 forțe declarate pro-vest, PDM și ACUM, ar avea majoritate confortabilă. Problema este însă că toată campania electorală a blocului ACUM a mers pe ideea că Plahotniuc (șeful PDM) e un mafiot implicat în frauda de 1 miliard care a existat la băncile moldovenești în urmă cu cîțiva ani (niște șmecheri au luat bani de la bănci și nu i-au mai înapoiat).
Mie acuzațiile împotriva lui Plahotniuc mi se par nedovedite. Nimeni n-a dovedit că Plahotniuc e printre cei care au luat bani de la bănci și nu i-a înapoiat. Nu știu care e adevărul, dar deocamdată implicarea lui Plahotniuc în furtul bancar e doar o alegație a adversarilor politici. Se zice că Plahotniuc controlează procuratura, de aia nu-s dovezi contra lui.
Au fost însă condamnări pentru frauda bancară: fostul primministru Filat, omul de afaceri miliardar Viaceslav Platon. Ilan Șor, primarul de Orhei care a intrat acum în parlament și are partid care a luat 8,4% din voturi, are condamnare de primă instanță, dar nu hotărîre definitivă.
Dacă Plahotniuc controlează procuratura, înseamnă că lui i se datorează condamnările făcute pentru furtul miliardului. Toți ăia condamnați zic că sînt victime politice.
Mă întreb dacă Plahotniuc e învinuit pentru ce a făcut rău sau pentru ce a făcut bun. Adică anume pentru treaba bună pe care a făcut-o procuratura dovedind vinovăția unor persoane importante, cu bani și influență, e supus la campanii mediatice de demonizare. Condamnările le-au dat totuși instanțele de judecată, nu procuratura, dar arată că procuratura a strîns dovezi.
Plahotniuc e multimilionar. A cîștigat bani înainte de a intra în politică (printre altele a fost și șef pe Republica Moldova la firma românească Petrom). Și Trump e multimilionar. Doar la cei cu mentalitate bolșevică e rău să fii multimilionar. Dacă a cîștigat bani din furturi, asta trebuie dovedit. Dar dovada nu se face cu propagandă electorală.
Problema e că ACUM, după atîta propagandă anti-Plahotniuc, nu prea poate să se alieze cu „mafiotul”. Deci e foarte posibil ca „pro-europenii” ACUM să se alieze cu socialiștii lui Dodon. Într-o asemenea alianță, socialiștii vor avea conducerea efectivă. Pe de o parte pentru că au sprijinul președintelui Igor Dodon, și pe de altă parte pentru că au luat mai multe voturi decît ACUM, deci pretenția de a fi „vioara întîi” în alianță ar fi legitimă.
Victimă a propagandei ACUM a fost Partidul Liberal, unionist, al fostului primar de Chișinău Dorin Chirtoacă. Fiindcă acest partid fusese în alianță cu Plahotniuc, propaganda ACUM i-a înfățișat și pe liberali ca „mafioți”, iar acum PL n-a mai intrat în parlament. Propaganda anti-Plahotniuc nu l-a afectat așa de tare pe Plahotniuc cît pe foștii săi aliați liberali.
Dacă voi avea timp, voi reveni cu un alt articol asupra situației politice din Republica Moldova.
Mai citește:
– Problema turismului electoral, văzută din perspectiva unui preşedinte de secţie de votare
– „Nu ne vindem țara!”, la modă la Chișinău
– Igor Dodon după eșecul vizitei lui Dmitri Rogozin: „Vin cu un mesaj către cetățenii care astăzi m-au sunat… Fiți de-a gata, atunci cînd o să vă spun, să fiți la Chișinău!… Se-apropie momentul cînd o să trebuiască să-i punem la punct pe fiecare” (video)
– Dorin Chirtoacă, primarul pro-român al Chișinăului, a fost arestat
– Republica Moldova. Cum au votat susținătorii lui Plahotniuc? Analiză pe baza rezultatelor din cele 4 sate cu alegeri locale
– DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România
– Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale
Blogul lui Marius Mioc 