Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (4). Starea de fapt (8-12 iunie 1990) iunie 8, 2019


Actualizare 9 iunie 2019: Adăugare filmare cu discuții în CPUN despre evenimentele din Piața Universității.

28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) – actual conducător al asociației 21 Decembrie. În spatele lui Mărieș e Dumitru Dincă. La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 3 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
Manifestația din Piața Universității

În fragmentul de acum prezint, din ceea ce Parchetul numește „starea de fapt”, evenimentele din perioada 8-12 iunie 1990, cînd s-a pregătit intervenția din Piața Universității.

IV. STAREA DE FAPT

La data de 9 iunie 1990, au fost convocate, în prima şedinţă, cele două camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor, respectiv Senatul, pentru a stabili comisiile de validare a mandatelor de deputaţi şi senatori, făcându-se astfel aplicarea art. 79 din Decretul Lege nr. 92/1990.

În data de 8 iunie 1990, la sediul F.S.N. din str. Varşoviei nr. 4, a avut loc o întâlnire la care au participat inculpaţii Ion IliescuPetre Roman, Dumitru S. Nicolae, Cazemir Benedict Ionescu, precum şi (…) şi alţii. În cadrul acestei întâlnirii s-a pus în discuţie eliberarea Pieţei Universităţii, discutându-se trei posibile scenarii şi anume: neintervenţia forţelor de ordine pentru înlăturarea manifestanţilor, intervenţia forţelor de ordine pentru eliberarea Pieţei Universităţii de persoanele care au mai continuat să demonstreze, iar cel de-al treilea scenariu l-a reprezentat implicarea muncitorilor în eliberarea Pieţei Universităţii şi, în mod special, a minerilor având în vedere precedentele intervenţii ale acestora, din 28-29 ianuarie 1990 şi respectiv 18-19 februarie 1990. Unii dintre cei prezenţi s-au opus eliberării Pieţei Universităţii, cu motivarea că numărul celor prezenţi în Piaţă este în continuă scădere, iar demonstraţiile se vor stinge de la sine. La un moment dat, inculpaţii Ion Iliescu şi Petre Roman au părăsit sediul F.S.N., iar întâlnirea celor menţionaţi s-a încheiat fără a se lua vreo decizie referitoare la Piaţa Universităţii (…).

Astfel de întâlniri au mai continuat la sediul F.S.N., discuţiile dintre fruntaşii partidului fiind purtate pe aceeaşi temă, iar în afara persoanelor menţionate mai sus la ele au mai participat (…), Adrian Sârbu, (…).

În ziua de 11 iunie 1990, la sediul Guvernului, a avut loc o şedinţă condusă de către Ion Iliescu şi Petre Roman (…). Subiectul acestei şedinţe l-a constituit intervenţia forţelor de ordine pentru înlăturarea demonstranţilor din Piaţa Universităţii.

Ion Iliescu a dorit ca această acţiune să se desfăşoare în data de 12 iunie 1990, însă Mihai Chiţac a avut o obiecţiune solicitând ca întreaga operaţiune să se desfăşoare în dimineaţa de 13 iunie 1990, aceasta pentru a avea timp în vederea organizării acţiunii. De asemenea, ministrul de interne Mihai Chiţac a mai solicitat ca poliţia să fie ajutată de către armată pentru blocarea străzilor care converg spre Piaţă Universităţii, pentru a se împiedica pătrunderea populaţiei în zonă, până la curăţarea zonei. (…)

Prin această decizie de a folosi forţe civile împotriva altor civili, Ion Iliescu a încălcat, în mod grav, normele ce caracterizează un stat de drept, întrucât rolul său de preşedinte ales, iar în acel moment de preşedinte al C.P.U.N., era de a veghea la respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor ţării şi de a susţine, în mod imparţial, interesele şi opţiunile acestora.

De remarcat faptul că preşedintele Federaţiei Sindicatelor Miniere, (…), ştia încă din jurul acestei date de 11 iunie 1990, că inculpatul Iliescu Ion doreşte să aducă mineri în Bucureşti, pentru a face curăţenie în Piaţa Universităţii. (…)

(…)

În perioada 11-15 iunie 1990, din ordinul inculpatului Măgureanu Virgil, toţi şefii Secţiilor Judeţene de Informaţii au fost convocaţi la Bucureşti, la o şedinţă, cu o ordine de zi banală. Trebuie reamintit că la comanda Secţiilor Judeţene de Informaţii se aflau, la acea dată, ofiţeri provenind din rândurile Ministerului Apărării Naţionale, iar locţiitorii acestora erau ofiţeri proveniţi din structurile fostei Securităţi din timpul regimului comunist, înlocuit la 22 decembrie 1989. Prin dislocarea din teritoriu a comandanţilor Secţiilor Judeţene de Informaţii, la comanda acestora au rămas, în perioada respectivă, ofiţeri de securitate de carieră. Acest fapt dovedeşte că inculpatul Măgureanu Virgil a dorit ca la conducerea structurilor teritoriale ale S.R.I. să fie oameni pe care să se poată baza, în derularea evenimentelor ce urmau să aibă loc în zilele următoare.

Tot în data de 11 iunie 1990, la sediul S.R.I., a avut loc o şedinţă la care au participat toţi ofiţerii cu funcţii de conducere din structura centrală a serviciului. Aceasta şedinţă a fost condusă de Virgil Măgureanu şi a avut pe ordinea de zi un punct unic care se referea la pregătirea eliminării manifestanţilor care mai existau în Piaţa Universităţii. (…)

În dimineaţa zilei de 12 iunie 1990, ministrul apărării Victor Atanase Stănculescu  a plecat în Germania, la Berlin, unde avea loc o întâlnire a miniştrilor apărării din statele membre ale Tratatului de la Varşovia. Acesta a revenit în ţară, în dimineaţa zilei de 14 iunie 1990. În respectivul interval de timp, la comanda armatei s-a aflat g-ral col. (…), care, aşa cum s-a precizat mai sus, fusese numit, în luna decembrie 1989, de către inculpatul Ion Iliescu, în funcţia de prim-adjunct al ministrului apărării naţionale.

În ziua de 12 iunie 1990, la sediul F.S.N., Dumitru S. Nicolae a avut o întâlnire cu persoane cu funcţii de conducere în partid, împreună cu care a discutat despre mobilizarea unor muncitori din Bucureşti care, în ziua următoare, să fie aduşi în Piaţa Universităţii pentru a-i înlocui pe manifestanţii ce urmau a fi evaluaţi.

Bogdan Niculescu Duvăz s-a opus acestei propuneri, însă a rămas stabilit că prin intermediul primăriilor de sector se va face mobilizarea muncitorilor pentru a  doua zi.

În cursul aceleiaşi zile, ministrul de interne gen. (rez.) Chițac Mihai a prezentat primului-ministru inc. Roman Petre, Planul de acțiune pentru evacuarea Pieței Universității, iar acesta din urmă l-a aprobat, fiind convins de necesitatea aprobării lui, atât de către inculpatul Măgureanu Virgil, cât şi de procurorul general (…)

Tot în 12 iunie 1990, la cabinetul ministrului de interne a venit inculpatul (…), care a spus că se va ocupa de aducerea muncitorilor şi a cerut detalii cu privire la acţiunea Poliţiei, pentru a şti când să introducă muncitorii în Piaţa Universităţii.

De asemenea, acest plan a fost prezentat și general-maior (…)iu, pe care ministrul l-a informat că la indicaţia inculpatului Petre Roman, trebuie organizată o ședință de instruire cu factorii de răspundere din Poliţie, S.R.I. și M.Ap.N. ședință ce urma să aibă loc la Poliția Capitalei, începând cu orele 21.00.

În seara zilei de 12.06.1990, în jurul orelor 18:00, general-maior (…)iu a convocat, la sediul Poliției Capitalei, pe șefii sectoarelor de poliție din București, cu care a stabilit în concret modalitatea de intervenție. Şedinţa s-a ţinut în Sala de Consiliu şi a început în jurul orei 22.00, la ea participând comandanții unității militare, U.M.(…) Măgurele, inculpat Peter Petre și al Şcolii de Ofiţeri de Poliţie de la Băneasa, inculpat Dobrinoiu Vasile, inculpat gl. mr. (rez.) Florescu Mugurel Cristian, din parte Procuraturii Generale, gl. mr. Stan Mihai, adjunctul directorului S.R.I., de la M.Ap.N. gl. mr. Paul Romulus, comandantul Garnizoanei Bucureşti. Au mai participat la şedinţă, gl.mr. (…) şi gl. (…) – adjuncţi ai ministrului de interne, col.  (…) – comandantul Trupelor de Pază şi Ordine, gl. mr. (…) – şeful Poliţiei Capitalei, Predescu Dan – primarul Capitalei. De asemenea, au mai participat reprezentanții Poliției Capitalei și șefii de Sectoare de Poliție din București, precum și reprezentaţi de la apărarea civilă şi comandantul Corpului de pompieri.

Aici, gl. (…) a prezentat, în detaliu, Planul de acțiune, comunicând fiecărei categorii de forțe misiunile pe care le aveau de îndeplinit, (…).

De comun acord, s-a stabilit, în cadrul şedinţei, ca eventualii reținuți a doua zi din piață, să fie transportați cu mijloacele auto ale poliției, în principal la unitatea militară de la Măgurele și, ca rezervă, în cazul în care numărul acestora va fi mai mare, la Şcoala de Ofiţeri de Poliţie de la Băneasa, unde urma să fie făcută trierea persoanelor aduse de către polițiști, anchetatori și procurori.

Conform Planului de acțiune, în seara zilei de 12.06.1990, pentru a se oferi forţelor de ordine pretext de a acţiona în Piaţa Universităţii pentru evacuarea manifestanţilor, Procuratura României a emis un comunicat care a fost publicat pe fluxul de știri interne al Rompres și apoi a fost citit pe postul național de televiziune, de către Olteanu Ionel, procuror în cadrul Procuraturii Generale, cu următorul conţinut:

În ultimul timp, numeroși cetățeni au sesizat organele procuraturii cu privire la actele de încălcare gravă a legalității și a ordinii publice, săvârșite în centrul Capitalei, exprimându-și nedumerirea și îngrijorarea față de lipsa de reacție a organelor competente ale statului care nu au întreprins acțiuni eficiente pentru asigurarea climatului normal în care trebuie să se desfășoare viața și activitatea locuitorilor orașului.

De mai multe săptămâni, în perimetrul stradal situat pe Bd. Magheru, între str. Batiștei și Bd. Republicii, un grup de persoane, încălcând în mod flagrant legea, desfășoară o manifestație neautorizată, împiedicând libera circulație a autovehiculelor și a cetățenilor.

În acest perimetru și în imediata lui apropiere se înmulțesc, pe zi ce trece, actele infracționale sancționate ca atare de Codul penal. Se practică specula, prostituția și jocurile de noroc; au loc furturi și acte de violență; se consumă droguri și își găsesc refugiul infractori periculoși. Totodată, se face apologia infracțiunilor, iar unele persoane, prin comportamentul lor insolent și agresiv, tulbură grav liniștea publică și lezează bunele moravuri, nesocotind drepturile și libertățile cetățenilor.

Abdicând nu numai de la respectul datorat legii, dar și de la cele mai elementare reguli de conviețuire interumană, indivizi iresponsabili instigă la escaladarea violenței, chiar până la suprimarea vieții unor persoane. Pe acest fond de dezordine și incitare s-au produs acte de agresiune împotriva unor cetățeni pașnici, a unor reprezentanți ai organelor de ordine aflați în exercițiul funcției și chiar împotriva reprezentanților Guvernului, ajungându-se, astfel,la o situație intolerabilă.

Exercitarea liberă a drepturilor fiecărui om – esența oricărei democrații – nu este cu putință decât în condițiile respectării legilor țării. Nu-ieste permis nimănui să-și aroge mai multe drepturi decât îi îngăduie legea; nu-i este permis nimănui ca, abuzând de regimul de libertate apărat de lege, să atenteze la liniștea, munca și drepturile celorlalți.

Luând în considerare consecințele nefaste ce pot decurge din perpetuarea stărilor de lucruri menționate și bazându-se pe principiile statului de drept, Procuratura României se consideră îndreptățită să ceară Guvernului țării să-și exercite prerogativele legale și să dispună măsurile necesare pentru restabilirea ordinii publice, în conformitate cu legile în vigoare”.

Acest comunicat a fost scris la solicitarea procurorului general Nicolae Robu, de către prim-adjunctul procurorului general, Nicolae Cochinescu, funcţie pe care o deţinea din 17.03.1990. Trebuie amintit faptul că la 15.04.1993, Nicolae Cochinescu a fost numit procuror general la Curtea de Conturi, iar prin Decretul nr. 334 din 27.08.1996, semnat de către preşedintele Ion Iliescu, a fost numit procuror general al României. În luna iunie 2001, Senatul, în care P.S.D. avea majoritatea, l-a numit pe Nicolae Cochinescu judecător la Curtea Constituţională (…).

Pentru citirea comunicatului procuraturii la postul naţional de televiziune a fost chemat de acasă, în jurul orelor 21.00, procurorul Olteanu Ionel. După ce a făcut, la sediul Procuraturii Generale, o repetiţie în faţa oglinzii, Ionel Olteanu s-a deplasat la sediul T.V.R. cu maşina ce i-a fost pusă la dispoziţie şi a fost introdus, în direct, pentru a prezenta comunicatul la ştirile de noapte (…).

În perioada 1992 – 1996, Olteanu Ionel a fost acreditat la Strasbourg, mai întâi în calitate de viceconsul iar, mai apoi, în calitate de adjunct al Reprezentantului Permanent al României la Consiliul Europei. Între 2000 – 2004 a fost deputat P.S.D.

Pregătirea forţelor armate ale Ministerului de Interne pentru intervenţia din Piaţa Universităţii, în vederea îndepărtării manifestanţilor a început încă din data de 11 iunie 1990.  Din Jurnalul Acţiunilor de Luptă de la Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine – U.M. (…) Bucureşti rezultă că „în vederea îndeplinirii unor misiuni specifice în Bucureşti” s-a aprobat, de către comandantul Trupelor de Pază şi Ordine,dislocarea unor forţe din teritoriu, astfel: (…).

Conform aprobării, sosirea efectivelor trebuia să se facă în Bucureşti până la data de 11 iunie 1990, ora 20.00, ţinuta fiind aceea de serviciu, iar trupele să aibă armamentul din dotare fără muniție, cu căști metalice, bastoane de cauciuc și scuturi de protecție din material plastic.

Întrucât, în şedinţa din 11 iunie 1990, care s-a desfăşurat la Palatul Victoria, sub conducerea inculpaţilor Ion Iliescu şi Petre Roman s-a hotărât ca intervenţia forţelor de ordine pentru înlăturarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii să aibă loc în data de 13 iunie 1990 şi nu în 12 iunie 1990, cum ar fi dorit Ion Iliescu, deplasarea în Bucureşti, din teritoriu a Trupelor de Pază şi Ordine nu s-a mai efectuat în ziua de 11 iunie 1990.

În ziua de 12.06.1990, gl.mr. Dumitru Penciuc, adjunct al ministrului de interne şi şef al Statului Major a emis mai multe dispoziţiuni pentru pregătirea acţiunii de intervenţie care urma să aibă loc în ziua de 13 iunie 1990, aşa cum se stabilise în şedinţa de la Palatul Victoria, din data de 11 iunie 1990, condusă de către inculpaţii Ion Iliescu şi Petre Roman.

La ora 08.15, gl. mr. (…) a emis Dispoziţiunea (…) comandantului pompierilor, căruia i se ordona:

1Pentru întărirea dispozitivelor de prevenire şi stingere a incendiilor,pregătiţi şi dizlocaţi imediat cîte două maşini de luptă la sediul Guvernului şi sediul Televiziunii Române.

2. Verificaţi şi instruiţi toate forţele de intervenţie, în vederea acţiunii, la nevoie şi la alte obiective.

3. Sînt date conform cărora unele elemente turbulente au în intenţie să folosească sticle incendiare şi alte mijloace uşor inflamabile sau explozive.

4. Intrarea în dispozitiv-azi 12.06…Despre ajungerea la obiective se va raporta la ofiţerul de serviciu principal pe M.I…,

5. Luaţi măsuri, ca la nevoie, să asiguraţi hrănirea efectivelor care vor rămâne în dispozitive mai mult timp” (…).

Din această dispoziţiune reiese că la nivelul conducerii Ministerului de Interne se cunoştea, cu exactitate,cum vor evolua  evenimentele în Bucureşti, ca urmare a evacuării manifestanţilor din Piaţa Universităţii, evenimente ce vor fi redate în continuare. Numai în acest mod se explică de ce a fost atenţionat comandantul pompierilor, că sunt date conform cărora unele elemente turbulente au intenţia să folosească sticle incendiare şi alte mijloace uşor inflamabile sau explozive. În condiţiile în care se ştia despre intenţia folosirii unor sticle incendiare şi a unor materiale uşor inflamabile, în timpul evacuării manifestanţilor, era firesc ca Ministerul de Interne să ia toate măsurile pentru împiedicarea folosirii acestora, fapt pe care, însă, nu l-a făcut, ceea ce dovedeşte că Ministerul de Interne a dorit, ca în timpul intervenţiei de evacuare a Pieţei Universităţii„unele elemente turbulente” să folosească materiale pirotehnice pentru crearea de diversiuni.

Tot la ora 08:15, gl.mr. (…) a emis Dispoziţiunea nr. (…) /12.06.1990, către comandantul Trupelor de Pază şi Ordine, conform căreia:

În vederea prevenirii sau contracarării oricăror fapte care ar putea pune în pericol sediile Guvernului, Televiziunii Române sau a altor instituţii, treceţi la luarea următoarelor măsuri:
1. Organizaţi şi pregătiţi toate forţele disponibile pentru intervenţie la obiectivele din responsabilitate.
2. Întăriţi dispozitivele de pază şi ordine de la Guvern cu minim 4 Cp. de pază şi ordine şi de la Televiziunea Română cu 2 Cp. Pz.O, astfel:
– La Guvern, de la Brigada de Pază şi Ordine, de la unitatea 8 şi unitatea 3 de Pază şi Ordine, iar la Televiziune de la unitatea 1 Pază şi Ordine şi din B.53/Bg.11 Pz.O.
3. Forţele de la Guvern vor intra în dispozitiv în mod succesiv pe măsura pregătirii lor, astfel încît:
– la ora 09.00 dispozitivul exterior să fie deja întărit;
– la ora 10.00 toate forţele destinate întăririi dispozitivului să fie în posturi.
4. Militarii vor avea asupra lor armamentul din dotare, fără muniţie, bastoane de cauciuc, căşti metalice şi cei care au în dotare – scuturi de protecţie din material plastic. Căştile şi scuturile se vor purta sau folosi la ordin, iar scuturile vor fi păstrate în autobuze (maşini), ferite de privirile curioşilor. Se vor asigura condiţiile de hrănire la timp a efectivelor.
5. Toate plutoanele de militari în termen şi companiile constituite vor fi comandate de ofiţeri:
Dispozitivele constituite vor fi comandate:
– cel de la Guvern- de comandantul Trupelor de Pază şi Ordine, ajutat de comandantul Brigăzii Bucureşti al Trupelor de Pază şi Ordine;
– cel de la Televiziunea Română – de şeful secţiei operative, ajutat de comandanţii U.1 şi B.53 Pz.O.
– la P.C. de la Guvern se va instala şi o staţie portabilă Radio-telefon necesară realizării cooperării cu forţele de poliţie.
6. Despre sosirea efectivelor la obiective, succesiunea realizării dispozitivelor şi desfăşurării evenimentelor şi despre orice situaţie deosebită sau eveniment, şefii de dispozitive vor raporta la ofiţerul de serviciu principal pe minister-telefoane…, începând cu ora 10.00, la Punctul de Comandă al M.I. – telefoane
…”. (…)

Din conţinutul acestei dispoziţiuni, ca element principal reiese că, încă din dimineaţa zilei de 12.06.1990, s-a constituit un punct de comandă la Ministerul de Interne şi s-au luat măsuri pentru întărirea pazei la Guvern şi la Televiziune. La Televiziunea Română au avut loc evenimente importante, în data de 13 iunie 1990, ce urmează a fi redate, dar cu toate măsurile de pază luate,cursul evenimentelor nu a fost schimbat pentru că nu s-a dorit, urmărindu-se crearea de pretexte pentru ceea ce urma a se întâmpla, în Bucureşti, în zilele următoare.

La ora 09.30 s-a emis Dispoziţiunea nr. (…) către Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri a M.I., conform căreia se cerea ca în cazarmă să fie pregătite 4 companii de elevi, care, la ordin, să fie în măsură să intervină pentru întărirea dispozitivelor de pază şi ordine de la Guvern, Televiziunea Română, Ministerul de Interne şi alte instituţii. Şi din această dispoziţiune se constată că, încă din data de 12 iunie 1990, s-a previzionat că urma să fie atacat şi Ministerul de Interne. În aceeaşi zi s-a emis Dispoziţiunea nr. (…)/12.06.1990 adresată comandantului Trupelor de Pază şi Ordine de către gl.mr. (…). Ordinul era următorul:

1. În vederea suplimentării, la nevoie, a forţelor care acţionează la obiectivele din Capitală, pregătiţi unităţile de trupe Pază şi ordine mai apropiate de municipul Bucureşti, 5 companii de tăria a minim 80 gradaţi şi soldaţi fiecare.
Companiile cât şi plutoanele de pază şi ordine vor fi comandate de ofiţeri.

2. Subunităţile să fie în măsură pentru deplasarea începând cu data de 13.06. (data deplasării a fost trecută după ce, iniţial, se menţiona că deplasarea se va efectua la ora 17.00) la ordin, cu mijloacele auto şi dotarea unităţii implicate şi cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare în vigoare.

3. Atenţie deosebită se va acorda activităţii… subunităţilor la intrarea în Capitală, în situaţia când acestea trebuie să intre direct în dispozitivele de pază şi ordine stabilite.

4. Ţinuta-de serviciu cu armamentul din dotare, fără muniţie, cu căşti metalice, bastone de cauciuc, scut de protecţie din material plastic pe care le au subunităţile respective în dotare. Scuturile vor fi păstrate ferite de privirile curioşilor şi vor fi folosite…

5. Până la primirea ordinului de deplasare…se va organiza studierea „Dispoziţiunii nr. (…) din 5.04.1990, privind misiunile, modul de echipare şi dotarea cadrelor de poliţie, trupelor de pază şi ordine şi elevilor din şcolile militare”.

Şi această dispoziţiune a fost semnată de către (…) care a revenit asupra ei şi a ordonat, în aceeaşi zi, ca subunităţile menţionate în Dispoziţiunea nr. (…) să fie prezente în Bucureşti, în cursul zilei de 12.06.1990, până la orele 21.00 (…).

Nu este o simplă coincidenţă faptul că, în jurul orelor 13:00-14:00, (…), membru al Alianţei Poporului şi persoană obişnuită cu confruntările pe stradă, prezent la aproape toate evenimentele care au avut loc în Bucureşti, începând cu 21 decembrie 1989, s-a prezentat la Televiziunea Română unde se dublase paza, ameninţând dur pe directorul Radioteleviziunii, Răzvan Theodorescu că, dacă nu va trimite o echipă de filmare în Piaţa Universităţii, va veni şi va rade clădirea Televiziunii de pe faţa pământului: (…)

Conform dispoziţiunilor de luptă a comandantului Trupelor de Pază şi Ordine nr. (…) din 12 iunie 1990, în data de 12 iunie 1990, la orele 18:00 a plecat la Bucureşti, de la Brigada (…) Ploieşti – U.M.(…), Compania (…), cu un efectiv de 4 ofiţeri, un maistru militar şi 75 de militari în termen, cu armamentul din dotare, scut protecţie, cască metalică, baston cauciuc. Comandantul efectivului a fost comandantul unităţii, lt. col. (…).

(…)

În jurul orelor 19:30, compania a ajuns la Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine, iar lt. col. (…) s-a deplasat cu maşina de serviciu la sediul guvernului, unde se afla  col. Bunoaica  Ion, comandantul Trupelor de Pază şi Ordine, căruia i-a raportat despre sosirea efectivelor.

În aceeaşi zi de 12 iunie 1990, în jurul prânzului, a fost alarmată şi U.M. (…) Feteşti, căreia i s-a ordonat deplasarea în Bucureşti. Deplasarea s-a făcut sub comanda şefului de Stat Major, (…), militarii fiind dotaţi cu armament, respectiv pistoale mitralieră fără muniţie de război sau de manevră, bastoane de cauciuc, căşti metalice şi scuturi din plastic. În jurul orei 20.00, militarii de la U.M. (…), au ajuns la Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine, unde li s-au asigurat masa şi cazarea.

(va urma)

Urmărește evoluțiile de pînă acum în dosarul mineriadei:
– Rezoluţia din 17 iunie 2009 de scoatere de sub urmărire penală
Hotărîrile judecătorești ale ÎCCJ prin care s-au respins contestațiile împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală:
– Sentinţa penală nr. 37 din 18 ianuarie 2010. Dosar 7440/1/2009. Petent Negru Vasile. Rămasă definitivă prin decizia 468/28.11.2011 a ÎCCJ, prin care s-a respins recursul lui Negru Vasile ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 1702 din 5 noiembrie 2010. Dosar 9792/1/2009. Petenţi Cuza Constantin şi Dima Nicolae. Rămasă definitivă prin nerecurare.
– Sentinţa penală nr. 1953 din 29 noiembrie 2010. Dosar nr. 4118/1/2010. Petent Enache Mituş Ionel. Rămasă definitivă fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea nr. 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 985 din 8 iunie 2010. Dosar 186.1/1/2010. Petent Lazăr Nicolae. Rămasă definitivă prin decizia 337 din 20 iunie 2011 a ÎCCJ prin care s-a respins recursul ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 368 din 7 martie 2011. Dosar 9172/1/2009. Petent Teodor Mărieş. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 383 din 9 martie 2011. Dosar nr. 9723/1/2009. Petent Stoica Marin. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Sentinţa nr. 969 din 30 iunie 2011. Dosar 8952/1/2010. Petentă Crăciun (fostă Buia) Doina. Definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990
– Marea Cameră CEDO – cauza Mocanu și alții împotriva României (saitul CEDO, limba engleză)
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN trimiși în judecată în dosarul mineriadei din 1990 (video din 13 iunie 1990)
– Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar

Mai citește:
– Agenturili străine, acum şi la mineriada din iunie 1990
– 13 iunie 1990. Ion Iliescu: Sînt momente dramatice pentru ţara noastră. Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar. Este nevoie de unirea întregului popor pentru a da riposta necesară (video)
– 14 iunie 1990. “Am găsit la PNŢCD droguri, armament, muniţie, maşină de scris automată (video)
– Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991)
– Speranţa, un film de Sorin Ilieşiu
– Revoluţia trădată
– Teodor Mărieş: Cînd echipa lui Voinea a predat dosarul mineriada, au plîns acei copii după munca lor (video)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.