Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 septembrie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu și pînă la orele 16.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu

În acest fragment se descriu evenimentele de după fuga lui Ceaușescu (cînd se consideră că acesta a pierdut puterea), pînă la ora 16, cînd s-a consolidat „grupul Iliescu”. Au fost cucerite de revoluționari sediul securității, televiziunea și radioul. Deasemeni și în provincie revoluționarii au ocupat sediile comitetelor județene PCR, ale miliției și securității.

Puțin înainte de fuga președintelui din C.C., fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, dăduse un ordin – notă telefonică – ca toate unitățile militare să acționeze conform stării de necesitate, dar această notă telefonică a fost primită numai de o parte dintre unități (după cum reiese din jurnalele acțiunilor de luptă și din declarația lui Victor Stănculescu).

În jurul orei 14,10 generalul Eftimescu transmite o notă telefonică prin care se poruncește tuturor unităților să se retragă în cazărmi și să execute doar ordinele primite de la Ministerul Apărării Naționale. Parchetul apreciază că acesta e momentul în care conducerea superioară a armatei a preluat prerogativele comandantului suprem Nicolae Ceaușescu.

La 5 minute după acest moment generalul Stănculescu trimite trupe la Televiziunea Română, iar mai tîrziu, pînă la orele 16, vor fi înconjurate cu trupe și alte obiective (sediul CC, Radiodifuziunea, Banca Națională, Casa Scînteii – unde erau redacțiile și tipografia multor ziare, Palatul Primăverii, mari întreprinderi din București). La acele momente în toată țara situația era calmă și astfel „nu existau motive întemeiate pentru reînarmarea trupelor și trimiterea lor în stradă”, explică Parchetul.

În sediul CC se încercau constituirea a diferite comitete revoluționare care să preia puterea. Iosif Dan a declarat că au fost vreo 14 guverne, „la fiecare etaj s-a făcut un guvern”. Din alte declarații reies și unii dintre cei care încercau să încropească o nouă putere: Ion Moțoi Chicideanu, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu (prim-ministrul lui Ceaușescu), Dumitru Mazilu, Nicolae Dide.

La Televiziunea Română, după ce a fost cucerită de revoluționari, începînd cu ora 15 a fost instituit un comandament militar, în frunte cu generalul Nicolae Tudor și cu inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, care a avut drept scop „cenzura și controlul informațiilor”. Cu alte cuvinte, Televiziunea Română Liberă (cum se prezenta) nu a mai fost chiar așa de liberă după ora 15.

VI. Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989

Pentru o eficientă înţelegere a stărilor de fapt înregistrate în intervalul de timp supus analizei, în cele ce urmează se va face o separare pe paliere de cercetare.

1. Acţiunile revoluţionarilor în Bucureşti şi marile oraşe ale României

Aşa cum s-a arătat mai sus, după părăsirea sediului CC de către cuplul prezidenţial, o parte a revoluţionarilor a pătruns în clădire. Alţi revoluţionari au pornit spre sediul fostului Inspectorat de Miliţie al municipiului Bucureşti, unde au solicitat eliberarea tuturor arestaţilor. Aici li s-a comunicat că arestaţii din noaptea şi ziua precedente se află la sediul Securităţii, mulţimea fiind dirijată către sediul acestei instituţii. Revoluţionarii au ajuns la sediul Securităţii unde au forţat pătrunderea în interior, moment în care cadrele de securitate au părăsit edificiul, rămânând doar personalul de serviciu. Ulterior, la faţa locului au sosit reprezentanţii armatei, imobilul a fost atent controlat, constatându-se că în interior nu există persoane aflate în stare de arest. Clădirea a fost evacuată. Controlul instituţiei a fost preluat de personalul de serviciu, reprezentanţii MApN şi un grup de revoluţionari angajaţi ai Teatrului Constantin Tănase.

Concomitent, alte grupuri de revoluţionari au ocupat sediile principalelor instituţii din capitală (guvernul, ministerele importante), fiind formate coloane care au început deplasarea spre Televiziune şi Radiodifuziune.

În marile oraşe ale ţării, după anunţul privind plecarea soţilor Ceauşescu din sediul CC al PCR, acţiunile maselor revoluţionare au fost similare celor din Bucureşti. Au fost ocupate Comitetele Judeţene de Partid, sediile Inspectoratelor Judeţene de Miliţie, sediile DSS şi (acolo unde a fost cazul) sediile posturilor locale de radiodifuziune. În pieţe şi pe străzi, populaţia îşi manifesta cu entuziasm bucuria pentru căderea dictaturii lui Ceauşescu Nicolae.

2. Principalele ordine militare, date de la sediul MApN

După ce a părăsit CC al PCR, gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor, numit verbal de preşedintele Ceauşescu Nicolae în funcţia de ministru al apărării, a ajuns la sediul MApN în jurul orelor 13:15 şi s-a instalat în biroul fostului ministru Milea Vasile. La acea oră în clădire se mai afla şi gl. Ceauşescu Ilie (fratele preşedintelui Ceauşescu) care, iniţial a fost izolat într-un birou al ministerului, iar ulterior, în cursul aceleiaşi zile, arestat. În sediu se aflau deja, sau au sosit în scurt timp, toate cadrele de conducere ale MApN.
Analiza Documentarului privind Marele Stat Major din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (vol. I Documente, pag. 155-158) relevă că, la 22 decembrie 1989, orele 11:45, gl. Ceauşescu Ilie (încă adjunct al ministrului apărării naţionale şi secretar al Consiliului Politic al Armatei) a emis nota telefonică nr. 37 prin care a ordonat „obligativitatea unităţilor armatei de a acţiona conform stării de necesitate”. Reamintim că la orele 10:51, preşedintele Ceauşescu Nicolae, prin decret prezidenţial, a instituit starea de necesitate pe întregul teritoriu al ţării. Analizând jurnalele de luptă ale unităţilor militare (vol. 1-95 ale dosarului nr. 11/P/2014, intitulate „Jurnale acţiuni de luptă”), se constată că această notă telefonică nu a fost primită de toate unităţile militare, aspect menţionat inclusiv de gl. Stănculescu Atanasie Victor prin declaraţia dată în faţa Comisiei Senatoriale.
Acelaşi document arată că, la orele 14:10 ale zilei de 22 decembrie 1989, unităţilor militare li s-au ordonat, prin notele telefonice 38 şi 39, următoarele: „1. Unităţile militare de pe întregul teritoriu al ţării se retrag în cazărmi, în ordine şi cu calm, fără a se lăsa provocate, dezarmate sau dispersate. 2.Unităţile militare care sunt angrenate în faţa sediilor judeţene de partid, vor calma spiritele, fără să tragă, după care se retrag în unităţi. 3. În unităţi se va organiza apărarea cazărmilor şi a tuturor obiectivelor militare. 4. Se vor executa numai ordinele transmise de la Ministerul Apărării Naţionale. 5. Faţă de cele ordonate, comandanţii militari să asigure paza obiectivelor civile de importanţă deosebită cu subunităţi înarmate care să nu tragă decât în situaţia în care sunt atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. 6. Pentru stabilirea priorităţilor în asigurarea pazei, comandanţii militari să se pună de acord cu reprezentanţii organelor locale. 7. Militarii care asigură paza acestor obiective să poarte pe mâna stângă banderola tricoloră.” Notele telefonice au avut la bază Directiva ministrului apărării naţionale (în acel moment prerogativele ministrului apărării au aparţinut gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor), acestea fiind ordonate de gl. Eftimescu Nicolae (prim locţiitor al şefului MStM şi şef al Direcţiei Operaţii).
Importanţa notelor telefonice nr. 38 şi 39 este deosebită. În primul rând, se poate afirma că acesta a fost momentul când conducerea superioară a Ministerului Apărării Naţionale a preluat prerogativele comandantului suprem.
Apoi, se observă că s-a transmis ca unităţile militare să asigure paza obiectivelor civile de importanţă deosebită cu unităţi înarmate care să tragă în situaţia atacării lor de către grupuri înarmate cu arme de foc. Acest ordin a fost dat în condiţiile în care, la acea oră din ziua de 22 decembrie 1989, în toată ţara era o situaţie calmă, revoluţionarii fraternizaseră cu toate forţele armate ale României şi astfel nu existau motive întemeiate pentru reînarmarea trupelor şi trimiterea lor în stradă.
Consecinţa acestei situaţii a fost că, la orele 14:15, gl. lt. Stănculescu Atanasie Victor a ordonat trimiterea unor subunităţi de infanterie şi paraşutişti la TVR, unde s-a realizat un dispozitiv de apărare format din 51 de cadre, 330 de militari în termen, 2 tancuri şi 17 TAB-uri.
Între orele 14:00-16:00, au fost trimise forţe ale MApN la Palatul Primăverii, Casa Scânteii, Piaţa Palatului – sediul CC al PCR, Banca Naţională a României, Radiodifuziunea Română, precum şi la marile întreprinderi din capitală. O atenţie deosebită s-a acordat întăririi pazei şi apărării aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, precum şi a sediului MApN. Examinarea documentelor militare privitoare la forţele dispuse pentru paza acestor obiective, relevă totala lipsă de temei în această privinţă, având în vedere că, în mod obiectiv, nu exista riscul ca „forţe înarmate cu arme militare” să acţioneze împotriva obiectivelor enumerate.
În marile oraşe ale României s-au executat ordinele MApN, date prin notele telefonice nr. 38 şi 39, astfel încât şi aici s-a trecut la paza armată a obiectivelor civile şi militare.
Examinarea jurnalelor de luptă ataşate dosarului cauzei a evidenţiat că notele telefonice 38 şi 39 din data de 22 decembrie 1989 au fost recepţionate în teritoriu la ore diferite ale aceleiaşi zile. Spre exemplu, relevante în acest sens, sunt volumele 23, 41, 79 şi 92 (dosarul nr. 11/P/2014 – „Jurnale acţiuni de luptă”).

3. Primele nuclee de putere în interiorul sediului CC al PCR

Probatoriul administrat arată că, la scurt timp după pătrunderea maselor de revoluţionari în sediul CC, sediu în care, cu excepţia cuplului prezidenţial, a lui Mănescu Manea şi Bobu Emil, a rămas o mare parte din conducerea Guvernului şi a PCR (dar şi militari cu funcţii importante printre care gen. Vlad Iulian – fostul şef al DSS) a început coagularea unor nuclee de putere. Acest lucru s-a întâmplat pe fondul unei stări haotice, generată de euforia momentului. Relevante pentru starea de fapt din fostul CC al PCR sunt următoarele declaraţii:

1. Lăcătuşu Vasile, revoluţionar, declaraţie de martor, sediul SPM, 16.02.2017 (vol.I – Declaraţii, f.88-95) – „Arăt cu certitudine că persoanele cu spirit de iniţiativă şi simţ al organizării au început să închege un for căruia în mod ad-hoc i-am dat denumirea de Comitet revoluţionar. Persona care s-a evidenţiat în mod deosebit în legătură cu acest for a fost numitul Ion Moţoi Chicideanu, despre care am aflat ulterior că era istoric – arheolog. Pe lângă acesta m-am aflat eu şi alte câteva persoane, dintre care mi-l amintesc pe Florin (Iami) Iamarazov – este posibil să nu îmi amintesc corect numele. După cum am arătat, întreaga noastră activitate a fost una spontană, neavând niciun fel de experienţă anterioară de acest gen. La un moment dat, în timp ce încercam să sintetizăm pe hârtie, în scris, ideile noastre despre viitorul ţării s-a auzit că într- un alt birou al CC-ului ar fi fost descoperiţi primul ministru Dăscălescu şi Ilie Verdeţ. (…) Într-o încăpere învecinată, separat de grupul Verdeţ, l-am întâlnit pe Iulian Vlad, fostul şef al Direcţia Securităţii Statului, care nu era singur, fiind însoţit de cel puţin două persoane pe care nu le cunosc. (…) Arăt că, de fapt Dăscălescu şi Verdeţ s-au alăturat grupului din care făceam parte împreună cu Ion Moţoi Chicideanu. Scopul nostru nu era ca aceştia să devină membri ai Comitetului revoluţionar pe care îl organizam ci doar acela ca experienţa lor acumulată în funcţiile deţinute anterior să ne ajute în constituirea comitetului. Totodată, doream ca prin intermediul lor să putem comunica eficient cu instituţiile statului pe care aceştia le cunoşteau foarte bine. Aşa se face că Dăscălescu a ieşit pe balconul CC-ului şi a comunicat faptul că îşi dă demisia şi se pune la dispoziţia revoluţiei.”
2. Sîrbu Adrian, declaraţie martor, sediul SPM, 22.02.2017 (vol. I – Declaraţii, f.106-118) – „Atât la etajul 1, cât şi la etajul 2 din CC, se constituiau diverse aşa zise guverne, intitulate în mod popular Guvernul Verdeţ 1, Guvernul Verdeţ 2, Guvernul Dăscălescu. Cu toate acestea apreciez că aceste tentative de constituire erau de la bun început sortite eşecului, fiind aproape instantaneu respinse de mulţimea aflată în faţa CC-ului.”
3. Ionescu Cazemir-Benedict, declaraţie de martor, sediul SPM, 23.03.2017 (vol. I – Declaraţii, f. 231-247) – „Am ajuns la CC, am constatat că aici pătrunseseră mulţi revoluţionari, unii înarmaţi (…) Am asistat la tentativele de constituire a unor nuclee de putere în jurul unor persoane precum Constantin Dăscălescu, Ilie Verdeţ şi alţii, tentative complet eşuate, deoarece mulţimea din faţa CC-ului nu era de acord cu preluarea puterii de către foşti nomenclaturişti de partid.”
4. Pârcălăbescu Corneliu – fost şef al Gărzilor Patriotice, declaraţie de martor, sediul SPM, 21.03.2018 (vol. V – Declaraţii, f. 87-96) – „Am constatat că mulţimea pătrunsese în CC (…) Arăt că în clădirea CC-ului se formau diverse guverne de către Verdeţ sau Dăscălescu şi era într-adevăr o situaţie de necontrolat. Revoluţionarii se alăturau fie unui grup, fie altuia.”
5. Iosif Dan, revoluţionar, Comisia Senatorială, dosar nr. 154/J.I.4, Stenograma nr. 89/28.04.1994 – „În ce priveşte alcătuirea guvernelor, s-au făcut vreo 14, la fiecare etaj s-a făcut un guvern, la fel la fiecare colţ (…)Unul dintre cele mai plăcute momente trăite de mine în timpul acestor ore tensionate a fost demisia lui Dăscălescu. Când au fost găsiţi el cu Verdeţ, formau un nou guvern, Guvernul Verdeţ. Apoi, la etajul 2, s-a făcut guvernul de 22 de minute al lui Dide Nicolae, de fapt era guvernul lui Mazilu. Sunt suficienţi oameni care pot confirma că intrând în sală, am dat de Minculescu. I-am spus să ia un creion şi hârtie, să-i scrie pe cei care erau acolo şi mâine dimineaţă îi împuşc (…) Au rupt uşa când s-au izbit de ea ca să plece mai repede, a durat două secunde, 22 de minute a durat până să se strângă ei acolo. Au trecut guvernele făcute, s-au făcut partide Nica Leon, s-au făcut de râs (…) Mi se sugera să mă proclam, după ce l- am demisionat pe Dăscălescu, iar lumea de afară striga „Dan Iosif, pe tine te vrem”, iar eu le spuneam „Dacă un cizmar a distrus ţara, un muncitor să desăvârşească distrugerea?”

4. Mass-media

După decolarea elicopterului prezidenţial de pe terasa CC a PCR, coloanele de revoluţionari s-au îndreptat spre Televiziunea Română, iar o parte a acestora, fără să întâmpine o opoziţie din partea forţelor de ordine ( inclusiv ale DSS ), au pătruns în zona studiourilor TVR.
La orele 13:00, TVR a început transmisiunea „în direct”, din studioul 4. Imaginile au prezentat un grup de aproximativ 30 de civili, printre care actorul Caramitru Ion şi poetul Dinescu Mircea. După aproximativ două minute necesare unei minime organizări, în prim plan au rămas cei doi. Caramitru Ion a luat cuvântul, devenind prima voce care se va auzi la Televiziunea Română Liberă. A spus: „Fraţilor, mulţumită lui Dumnezeu ne aflăm în studiourile televiziunii. Am reuşit să ajungem aici în spatele tancurilor, cu armată şi cu studenţime şi cu oamenii pe care îi vedeţi, cu mii şi mii de români care ne-au condus.”
În următorul interval, la TVR au sosit şi au vorbit foarte multe persoane (civili şi militari) dintre care vor fi amintiţi doar aceia care urmau să aibă un rol important în desfăşurarea evenimentelor ulterioare.
În jurul orelor 13:30, regizorul Nicolaescu Sergiu a spus „Fraţi români! Nu suntem nişte huligani! Suntem români patrioţi!(…) Adevăratul patriotism, adevăratul român trăiesc încă în România.(…) Armată! Mulţi, foarte mulţi dintre dvs. mă cunoaşteţi personal. Nu mai puneţi mâna pe armă şi nu mai trageţi! Ministerul de Interne! Sunteţi români la fel ca noi! (…) Cei care sunt în Ministerul de Interne, cei care poartă uniforma de miliţie sau de securitate, să nu le fie teamă. Noi considerăm că sunteţi români la fel ca noi.”
În jurul orelor 14:10, Roman Petre – viitorul prim-ministru, a declarat: „Compatrioţi, fraţilor! Astăzi, 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului şi cu sprijinul direct al armatei noastre, dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat. În acest moment poporul cere ca puterea politică să fie preluată de instituţii democratice, alese de poporul liber.”
Imediat după Roman Petre, a luat cuvântul gl. Voinea Gheorghe (comandantul Armatei I) şi a spus: „Stimaţi generali, ostaşi. În calitatea mea de general al armatei române, fac apel la toţi ofiţerii, subofiţerii, la toţi generalii şi ostaşii să respecte întru totul ordinele comandanţilor direcţi.”
A urmat gl. Chiţac Mihai (reîntors de la Timişoara unde participase în mod direct la represiunea violentă a revoluţionarilor) care a spus „Adresez rugămintea tuturor unităţilor militare din garnizoană, unităţilor MApN şi MI, pentru a depune toate eforturile să sprijine actuala orientare politică din ţara noastră”.
Inculpatul Voiculescu Voican Gelu a ajuns la TVR în jurul orelor 14:15 şi a declarat : „Mă numesc Gelu Voican şi am cunoscut închisorile securităţii. (…) în momentul acesta, ochii lumii sunt îndreptaţi asupra noastră. Trebuie să arătăm că suntem respectabili. Că suntem un popor care îşi cunoaşte ordinea, cunoaşte ierarhia şi legalitatea. Deşi am suferit, nu trebuie să cădem în răfuială. Trebuie să punem mâna pe arhivele Securităţii, pe arhivele MI şi să organizăm verificarea şi condamnarea tuturor celor care au activat în aceşti ani împotriva noastră.”
Gl. col. (r) Militaru Nicolae, orele 14:25, în uniformă militară (lângă el, inculpatul cpt. de rang I Dumitrescu Emil) – „Stimaţi cetăţeni, stimaţi soldaţi. Mulţi dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi. Sunt generalul colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte, în asemenea momente şi după această crimă care s- a săvârşit în Republica Socialistă România. Îmi pare rău, nespus de rău, că în această crimă a fost atrasă şi armata română.(…) În scurtul timp pe care îl am la dispoziţie, în faţa acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarăşii generali care deţin funcţiile de răspundere în armata română. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Eftimescu, tovarăşe general Topliceanu, tovarăşe general Roşu, tovarăşe general Voinea, tovarăşe general Dîndăreanu şi toţi ceilalţi. Opriţi măcelul! Daţi ordine, opriţi măcelul!(…) Fac apel la colegii şi prietenii, unii dintre ei, generali din MI, tovarăşe general Vlad, tovarăşe general Bucurescu şi ceilalţi. Opriţi măcelul!.
Inculpatul Dumitrescu (Cico) Emil a intervenit, în uniformă militară, şi a spus „Dragi colegi ai promoţiei 1958 , vă vorbeşte cel care a fost pentru voi Cico, cel care a venit în marina română împreună cu voi.(… ) Rog pe tovarăşul Ion Iliescu, cu care am fost coleg să vină la televiziune. Trebuie tovarăşi să ne organizăm.
Din nou a intervenit regizorul Nicolaescu Sergiu şi a spus: „Mă adresez direct lui Victor Stănculescu, generalului Victor Stănculescu. Domnule general, daţi-ne imediat un semn de viaţă. Vrem să ştim care este situaţia la Ministerul Apărării Naţionale.”
La orele 14:45, în studioul 4 al TVR, a apărut inculpatul Iliescu Ion, cu următorul discurs: „Stimaţi tovarăşi, prieteni, cetăţeni, sunt şi eu stăpânit de emoţii (…) Nimeni nu se aştepta ca acest regim (…) să facă un semn de rezolvare pe cale normală, pe cale paşnică (…) Vinovatul principal este Ceauşescu. Acest om fără inimă, fără suflet, fără creier (…) Un fanatic care stăpânea cu metode medievale această ţară(…) Am vorbit la telefon acum 20 de minute cu generalul Victor Stănculescu. Se află la MApN (…) Fac apel, acum este trei fără un sfert, în jurul orei cinci, la sediul CC, să vină toţi cei responsabili care se pot angaja în această operă constructivă de care trebuie să ne apucăm încă de astăzi.”
Orele 14:50, Brucan Silviu, a spus „Trăim un moment istoric, s-a terminat o epocă întunecată de dictatură feudală (…) Trebuie să organizăm un guvern care să asigure conducerea şi administrarea ţării până la alegerile libere pe care le va hotărî poporul nostru.”
Orele 15:00, cpt. Lupoi Mihai, în ţinută militară Armata, pentru moment, ca un interimat, a hotărât ca să preia frâiele, să fie comandant al armatei, tovarăşul general colonel Militaru. De aceea, rog toate trupele să asculte ordinele acestui general colonel”. Se constată că acest anunţ a fost făcut fără vreo autorizare prealabilă din partea conducerii MApN. Realitatea următoarelor zile a demonstrat că anunţul căpitanului Lupoi Mihai a fost confirmat.
Iliescu Ion a revenit în studio, în jurul orelor 15:20, şi a spus: „Stimaţi tovarăşi, concetăţeni, vreau să mai spun câteva cuvinte în completare la cele ce am spus înainte. Pericolul cel mare care ne paşte acum este să se declanşeze anarhia. Deja sunt semnalări că grupuri de cetăţeni dezordonaţi, dezorganizaţi, devastează magazine, sparg vitrine, ăsta nu-i un semn bun pentru schimbare, pentru transformările care au loc în ţară, trebuie ca poporul să acţioneze ca o forţă ordonată şi organizată (…) Cu contribuţia, cu participarea activă a poporului, nu a unor conducători care s-au autointitulat conducători, s-au autointitulat aleşi ai poporului, s-au autointitulat comunişti, nu au nimic de-a face cu socialismul, nici cu ideologia comunismului ştiinţific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului în această ţară (…) Vă mulţumesc şi vom continua să mai dialogăm în cursul zilei de azi”. Prin această intervenţie, Iliescu Ion devoalează în mod sincer crezul său în socialism şi ideologia comunismului ştiinţific, aspecte care vor fi reiterate ulterior la data de 27.12.1989 cu ocazia dialogului purtat cu ambasadorul URSS la Bucureşti – Evgheni Tiajelnikov.
Orele 15:30, gl. Guşă Ştefan – şeful MStM, a declarat „Chiar acum mă întorc de la Timişoara, vreau să vă spun că s-a făcut o crimă cu generalul Milea pe care-l cunosc de când eram copil (…) Fac apel la raţiunea militarilor, toate trupele intră imediat în cazărmi, nu ascultă decât de ordinele armatei. Armata apără ţara şi poporul (…) Şcolile militare din Sibiu, imediat intră toate în cazărmi. Nu se trage absolut niciun foc (…) Fac apel şi la populaţie. Aveţi toată încrederea în armată (…) Nimeni nu va trage un glonţ, garantez acest lucru.”

Toate aceste apariţii televizate pot fi analizate cu ajutorul suportului de stocare a datelor informatice – HDD, trimis în mod oficial de TVR (vol. XI – Documente, pag. 1-4).
Se constată că, într-un interval scurt de timp, unii componenţi ai „grupului Iliescu”, s-au întâlnit la TVR şi s-au adresat poporului român prin intermediul celui mai important mijloc de comunicare în masă – televiziunea. Este vorba în primul rând de inculpatul Iliescu Ion – liderul grupului complotist – şi gl.col. Militaru Nicolae – liderul militar al grupului complotist.
În jurul orelor 15:00 ale zilei de 22 decembrie 1989, la etajul XI al TVR, în biroul directorului general adjunct, s-a instalat un Comandament Militar ce a avut drept scop controlul şi cenzura informaţiilor ce urmau a fi difuzate prin intermediul acestei instituţii. Componenţii acestui comandament au fost militari în activitate şi în rezervă. Şeful comandamentului a fost gl. (rez.) Tudor Nicolae, în timp ce inculpatul Dumitrescu (Cico) Emil a avut funcţia de adjunct. Despre activităţile şi consecinţele acestor activităţi, desfăşurate în cadrul acestui comandament militar de la TVR, se va discuta într-un alt capitol.
Radiodifuziunea Română a fost la rândul ei ocupată de revoluţionari în jurul orelor 12:30 ale zilei de 22 decembrie 1989. Aici s-a luat hotărârea unirii tuturor cabinelor de transmisie în programul de actualităţi, transmiţându-se „în direct” către toţi emiţătorii regionali din România. La fel ca în cazul TVR, prin intermediul radioului, diverse persoane, civili şi militari, şi–au declarat adeziunea la idealurile Revoluţiei.
Încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, presa scrisă centrală şi-a abandonat politica de sprijin a regimului Ceauşescu, iar redacţiile publicaţiilor din Bucureşti şi din întreaga ţară au hotărât sprijinirea mişcării revoluţionare. Într-o ediţie intitulată „Ediţie specială din ziua renaşterii poporului român”, cotidianul „Tineretul Liber” (fostul „Scânteia Tineretului”), la 22 decembrie 1989 titra pe prima pagină titluri precum „Deşteaptă-te române!”, „Tineri, voi aţi scris această pagină nepieritoare din istoria României. Tineri, fiţi mai departe demni de ceea ce aţi realizat, de această victorie uriaşă.”, „Ţara este a noastră!”, „Români, apăraţi ţara!”, „Armata este cu noi”.
În zilele următoare, mass-media autohtonă va juca un rol decisiv în transmiterea către populaţia ţării a mesajelor patriotice, dar şi a nenumăratelor ştiri cu conţinut nereal, fals, care au îngrozit populaţia, au alimentat dezinformarea şi diversiunea creând confuzie şi panică la cote paroxistice.

***

Intervalul orar 12:06 – 16:00 din 22 decembrie 1989, s-a caracterizat prin atmosfera generală de euforie, bucurie sinceră a tuturor cetăţenilor României. Descătuşarea poporului român din regimul Ceauşescu a reprezentat un moment memorabil în istoria naţională. Pe întregul teritoriu al ţării s-a realizat într-adevăr fraternizarea între revoluţionarii victorioşi şi toate forţele armate interne. Idealurile maselor revoluţionare fuseseră atinse, cel puţin în aparenţă. Imperativul momentului – „Jos Ceauşescu!” – a fost realizat.
Totodată, însă realitatea istorică a dovedit că „grupul Iliescu” a reuşit, în acelaşi interval de timp, să se coaguleze şi să acţioneze organizat şi eficient pentru accederea la puterea în stat.

(va urma)

Mai citește:
– 1997. Ion Iliescu cercetat penal pentru revoluție. Emisiune a lui Marius Tucă (video)
– Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus trimiși în judecată în „dosarul revoluției”. Nici un cuvînt despre „agenturili străine” în comunicatul Parchetului
– Motivația diversiunii din revoluție, conform Parchetului General. 2 structuri pomenite – „Consiliul Militar Superior” și „grupul de decizie politico-militară al CFSN”. În esență, Parchetul susține ideile prezentate de multă vreme pe acest blog
– O impresie greșită: În „dosarul revoluției” Parchetul ar fi considerat securitatea nevinovată
– Manipularea mediatică legată de comunicatul Parchetului despre dosarul revoluției
– Tulburarea mitingului lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989. Parchetul General în 2017 şi Agenţia France Presse în 21 decembrie 1989
– O problemă rămasă de lămurit: teroriştii de după 22 decembrie 1989
– George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, decembrie 1997: „Pe 22 decembrie nu s-a întîmplat nici o lovitură de stat… Clanul Ceaușescu a fost trădat de capii armatei, securității și miliției. Trădarea acestora s-a întîmplat însă numai în ultimul moment, și nu a fost făcută de dragul revoluției… ci de teama acesteia… Acțiunea lor contrarevoluționară, cunoscută sub denumirea de diversiunea teroriștilor, a însemnat o baie de sînge” (video)
– Lorin Fortuna, decembrie 2014: S-a declanșat „atacul teroriștilor”, care s-a dovedit a fi însă o acțiune criminală, antirevoluționară, declanșată de o grupare din M. Ap. N. condusă de Victor Atanasie Stănculescu (video)
– Petre Roman: „teroriştii (…) erau cei mai mulţi ai armatei – de ce? Pentru că generalii aveau o mare teamă, ei fuseseră represiunea şi la Timişoara şi la Bucureşti, şi au creat această diversiune”
– 26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu
– 26 decembrie 1989: TVR oprește primul miting anti-FSN (video)
– Cazimir Ionescu despre 26 decembrie 1989: La revoluționarii din Comitetul Central… a apărut o foarte periculoasă mișcare contrarevoluționară (video)
– 26 decembrie 1989. Brucan: Tendințele de a organiza mitinguri sînt fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste. Doina Cornea: Avem încredere în cei care au rezistat. Pe domnul Iliescu nu-l cunosc din acest unghi. Petre Popescu: Situația devine mult mai critică. Bandiții pun megafoane pe ferestre
– Octavian Paler – Iluziile au durat numai o lună. „Dictatura a fost răsturnată fără participarea Frontului. A fost răsturnată … de către popor, ieşit spontan pe străzi”
– Octavian Paler – Delapidarea revoluției (1993). „Lucrurile se agravează și mai mult prin teza complotului internațional care ar fi organizat și realizat înlăturarea lui Ceaușescu. Nu-ți trebuie prea multă logică pentru a-ți da seama că de o asemenea perspectivă asupra revoluției au nevoie, în primul rînd, cei care urăsc, de fapt, revoluția”
– Octavian Paler – După patru ani (1993). „Ce legătură mai are cu revoluția regimul Iliescu?”
– Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieșiu
– Cum a fost achitat colonelul Filip Teodorescu în procesul revoluției de la Timișoara
– Extrase din rechizitoriul în „dosarul revoluției” – disponibile public

 

One Response to “Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989”

  1. T. Bucur Says:

    Observ ca se trece foarte repede asupra rolului radioului in dupa-amiaza lui 22 decembrie. Sper ca memoria sa nu-mi loace vreo festa, dar eu imi amintesc, cred destul de bine, ca prima data am auzit la radio interventiile revolutionarilor care ocupasera cladirea. Printre primele voci a fost si Ana Blandiana, care a facut un apel la nonviolenta din partea populatiei. Asta a fost inainte de aparitia lui Caramitru si Dinescu la TV. Ba chiar imi amintesc ca Mironov o intreba pe Blandiana daca mai considera ca poporul roman e un popor vegetal, iar Blandiana ii raspundea ca nu se mai poate spune asa ceva. Pentru cine nu stie, Blandiana publicase o poezie care incepea cu „Eu cred / Eu cred că suntem un popor vegetal, / De unde altfel liniştea / În care aşteptăm desfrunzirea? …”
    Inca ceva; radioul incepuse sa transmita muzica populara saltareata chiar inainte de patrunderea revolutionarilor in cladirea respectiva.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.