Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Hotărîrea instanței la plîngerea mea împotriva fostului șef SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. „Petentul… nu are calitate procesuală activă pentru a formula prezenta plîngere… nefiindu-i adusă o vătămare a intereselor proprii… Judecătorul nu va analiza temeinicia și legalitatea ordonanței … dată de Parchet… Respinge plîngerea ca inadmisibilă” octombrie 9, 2019


Despre plîngerile mele împotriva fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, legate de eliberarea nelegală a unor certificate de revoluționar, am mai relatat pe acest blog. Vezi articolele anterioare:

– Efectul Adrian Viorel Nicolaescu + Raymond Luca asupra preschimbării certificatelor
– Mărieş: Munca lui Raymond Luca şi Adrian Viorel Nicolaescu într-un an o depăşeşte pe a celorlalţi în 5 ani
– Adrian Viorel Nicolaescu, noul şef al SSPR, are dosar penal în lucru
– Cauza privind lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial 467 bis a fost declinată către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
– NUP al Parchetului pentru şeful SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Lista finală a revoluţionarilor din Monitorul Oficial “nu a produs consecinţe juridice”
– Parchetul respinge plîngerea mea împotriva rezoluţiei de NUP din cazul listei revoluţionarilor din Monitorul Oficial
– Procesul fostului şef SSPR Adrian Viorel Nicolaescu – amînat pe 10 aprilie
– Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial
– Hotărîrea judecătorească referitoare la fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu
– Inspecţia Judiciară, cu privire a tărăgănarea cauzei privind fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu: „Cercetările au fost supravegheate, succesiv, de 6 procurori. (…) Nu se poate pune în discuţie existenţa unor indicii care să ducă la concluzia că procurorii … au manifestat dezinteres”
– Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, numit prefect de Constanţa
– Inspecția Judiciară găsește iar justificări pentru tărăgănarea rezolvării dosarului legat de Adrian Viorel Nicolaescu, fost șef al SSPR, acum prefect de Constanța
– Reclamația la adresa polițiștilor care tărăgănează dosarul penal al fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, rămasă fără rezultat
– Clasare și la al doilea dosar penal al fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Procuroarea Florina Sîrbu constată prejudiciu de 171671 lei, dar stabilește că nu există vinovați și nici nu ia măsuri de recuperare a prejudiciului ori intrare în legalitate. „Așa cum reiese din Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 nu se poate reține existența infracțiunii de abuz în serviciu… Nu rezultă că aspectele hotărîte la data de 27.06.2012 în ședința CPRD au fost comunicate SSPR pentru a putea îndeplini procedura retragerii certificatelor celor două persoane”
– Plîngerea mea împotriva ordonanței de clasare în cazul fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu
– Parchetul își menține soluția de clasare la plîngerea împotriva fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu
Plîngerea mea la Judecătoria sectorului 1 București împotriva ordonanței de clasare a dosarului fostului șef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu

Au fost două plîngeri (am cerut conexarea lor, dar s-a respins), prima a fost respinsă în 2014, iar la a 2-a, prezint acum hotărîrea judecătorească prin care a fost respinsă. Remarc că hotărîrea nu intră în fondul problemei ci îmi respinge plîngerea pe motiv că n-aș fi avut calitate procesuală activă de a depune asemenea plîngere, nefiind eu cel vizat în certificatele respective. Îmi pare rău că am omis să cer despăgubiri pentru faptul că s-au eliberat certificate de revoluționar nelegal pentru alte persoane fiindcă, indiferent cît de aberantă ar fi fost cererea mea de despăgubiri, asta ar fi împiedicat instanța să-mi respingă cererea pe motiv de lipsă calitate procesuală activă și o obliga să analizeze fondul problemei.

Redau hotărîrea instanței. Între paranteze drepte și cu litere cursive sînt comentarii ale mele.

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. 2227/299/2019

ÎNCHEIERE
Ședința Camerei de Consiliu din 12.04.2019

Completul compus din:
Judecător de cameră preliminară: Alexandru Nicolae Volintiru
Grefier: Raluca Diana Simoiu
Ministerul Public este reprezentat de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București prin procuror Cimpoeru Cosmin Dumitru

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petent MIOC MARIUS REMUS și pe intimații NICOLAESCU ADRIAN VIOREL, DRĂGULIN ILIE, TANIA ALEXANDRU, MĂRĂȘESCU ANGELICA CLAUDIA, GADINĂ MIHAIL VALENTIN, OLTEANU ILIE, ZAMFIR LUCIAN, ELEFTERIE LUCIAN, VASILE FLORICA CAMELIA avînd ca obiect plîngere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art. 340 NCPP) 12287/P/2012.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu la prima strigare a răspuns petentul Mioc Marius Remus personal, intimatul Nicolaescu Adrian Viorel lipsă a fost reprezentat de apărător ales, avocat Tudor Valentin cu împuternicire avocațială la dosar, au răspuns intimații Drăgulin Ilie și Vasile Florica Camelia personal, lipsind ceilalți intimați.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că prin registratura instanței intimatul Olteanu Ilie a depus „note scrise”, după care:

Intimatul Drăgulin Ilie, avînd cuvîntul, apreciază că la acest termen de judecată este lipsă de procedură cu intimații Gadină Mihai Zamfir și Elefterie Lucian întrucît procedura cu aceste părți a fost realizată prin afișare și nu sînt prezenți.

Judecătorul de cameră preliminară pune în discuție cererea de amînare a cauzei pentru lipsa de procedură solicitată de intimatul Drăgulin Ilie.

Reprezentantul Ministerului Public, avînd cuvîntul, solicită a se constata că procedura de citare este îndeplinită cu toți intimații, întrucît motivele invocate de acesta nu subzistă, sens în care pune concluzii de respingere a cererii de amînare.

Petentul, avînd cuvîntul, solicită respingerea cererii de amînare apreciind că procedura prin afișare este legal îndeplinită. În cazul intimatului Elefterie Lucian consideră că nu trebuie să fie parte în prezentul proces.

Apărătorul ales al intimatului Nicolaescu Adrian Viorel lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de amînare a judecării cauzei.

Intimata Vasile Florica Camelia, avînd cuvîntul pune concluzii de admitere a cererii de amînare a cauzei.

Judecătorul de cameră preliminară, deliberînd, constată că procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, citarea fiind efectuată în condițiile Codului de Procedură Penală în vigoare, iar lipsa intimaților de la judecarea pricinii nu împiedică soluționarea prezentei cauze.

Față de aceste precizări, judecătorul de cameră preliminară dispune lăsarea dosarului la ordine.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu la a doua strigare a răspuns petentul personal, intimatul Nicolaescu Adrian Viorel a fost reprezentat de apărător ales, avocat Tudor Valentin, au răspuns intimații Drăgulin Ilie și Vasile Florica Camelia personal, lipsind ceilalți intimați.

Apărătorul ales al intimatului Nicolaescu Adrian Viorel, avînd cuvîntul, solicită ca petentul să depună la dosarul cauzei plicul prin care i-a fost comunicată ordonanța parchetului.

Petentul Mioc Marius Remus depune la dosar plicul astfel cum i-a fost comunicat și de către instanță.

Judecătorul de cameră preliminară încuviințează pentru petent proba cu înscrisuri și ia act că petentul acestea au fost atașate la dosar. [Prin ștampila poștei de pe plic dovedeam cînd am primit comunicarea Parchetului și că am formulat plîngerea în răstimpul legal]

La interpelarea judecătorului de cameră preliminară, reprezentantul Ministerului Public și părțile pe rînd precizează că nu au alte cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, judecătorul de cameră preliminară constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul atît pe admisibilitatea cererii cît și pe fond.

Petentul Mioc Marius Remus, avînd cuvîntul, învederează că a formulat plîngerea la parchet, în care s-a dat o soluție de respingere.

Petentul învederează că el însuși este revoluționar din decembrie 89 și este deranjat că s-au atribuit certificate de revoluționar unor persoane care nu îndeplinesc calitățile legale. Există în M.O. 467/07.07.2010 [corect M.O. 467 bis] numele său trecut pe lista răniților în revoluție.

În ceea ce privește fondul plîngerii, arată că a formulat plîngeri pentru mai multe infracțiuni, or, parchetul analizează doar infracțiunea de abuz în serviciu și omite să analizeze și alte infracțiuni cum ar fi fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu, plîngere respinsă ca neîntemeiată fără a i se motiva de ce nu este corectă acuzația de fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu.

În continuare precizează că prima infracțiune în această cauză a fost cea de fals intelectual, arătînd că o persoană, respectiv Nicolaescu Viorel, a formulat o adresă către Comisia Parlamentară a Revoluționarilor prin care a fost aprobată o listă deja aprobată de către secretarul de stat pentru a li se atribui certificate de revoluționari, iar pe acestă listă i-a trecut în fals pe numiții Elefterie Lucian, respectiv Olteanu Ilie.

A doua infracțiune a fost uzul de fals, întrucît domnul Nicolaescu a mers la ședința comisiei parlamentarilor a revoluționarilor unde s-au aprobat acele certificate și a folosit propria lui adresă pe care a falsificat-o pentru a obține aprobarea comisiei parlamentarilor a revoluționarilor. Apreciază că vina principală este a șefului instituției, a celui care semnează adresa.

De reținut este și a treia infracțiune, constînd în abuzul în serviciu, cînd avînd aprobarea Comisiei parlamentare prin fals, a emis certificatul de revoluționar pentru cele două persoane, l-a tipărit, l-a semnat și l-a înmînat știind că nu era legal și ulterior în 2010 a fost sesizat acest lucru iar nici pînă în prezen nu sînt [cuvînt lipsă – anulate] aceste certificate și însuși parchetul afirmă că erau nelegale.

Apreciază că există și infracțiunea de abuz în serviciu, deși parchetul spune că nu s-ar încadra întrucît pe de o parte se constată de către parchet o pagubă de 171000 lei, pagubă constatată de parchet și nu se ia nici o măsură de recuperare, vinovat de pagubă fiind o persoană care a fost plătită cu salariu foarte mare la nivel de secretar de stat ca să asigure respectarea legii, însă consideră că paguba este și mai mare pentru că și în prezent certificatele sînt în continuare valabile și își produc efecte juridice deoarece Ministerul Public nu a luat nici măcar măsura de a anula aceste acte.

Petentul arată că la un moment dat însuși secretarul de stat a sesizat că a existat acel fals cînd s-a spus că s-au aprobat certificatele dar la conducerea instituției era deja alt șef, care a sesizat Comisia Parlamentară că trebuie anulate aceste certificate și Comisia și-a revocat propriul aviz inițial, în 2012 au constatat și au acceptat că certificatele sînt nelegale.

Cu toate acetea nici în prezent nici acum nu s-a anulat explicația fiind că secretarul de stat nu a primit răspuns de la Comisia Parlamentară că ei și-au retras avizul. Pe de o parte, toate ședințele Comisiei Parlamentare se publică în partea din M.O. cu dezbateri parlamentare, deci nu trebuie să primească certificatul de stat [vorbisem de comunicare despre retragerea avizului, nu știu ce a înțeles instanța aici] de la Comisia Parlamentară.

Această scuză invocată legată de faptul că nu s-a primit de la [cuvîntul „la” este în plus aici] Secretariatul de Stat hîrtia că s-a retras avizul consideră că nu este valabilă.

Subliniază faptul că a formulat plîngere numai împotriva unei singure persoane, respectiv împotriva numitului Nicolaescu Andrei [corect Adrian] Viorel, parchetul introducînd în cauză întreaga comisie a secretariatului de stat care aviza aceste certificate, apreciind că ceilalți membri nu se fac vinovați decît dacă au acționat într-un fel concret ca să nu se mai anuleze aceste certificate. Consideră că șeful instituției este cel care stabilește ordinea de zi.

Petentul precizează că a formulat plîngere penală împotriva șefului instituției și nu împotriva tuturor membrilor acelei Comisii.

Reprezentantul Ministerului Public, avînd cuvîntul, în ceea ce privește calitatea procesuală a petentului consideră că acesta nu poate formula plîngere împotriva soluției procurorului și a prim-procurorului rap. la disp. art. 336 Cod pr. pen., întrucît petentului în calitate de denunțător nu i s-a adus vreo vătămare.

Pe fondul cauzei solicită respingerea plîngerii ca nefondată și menținerea soluției procurorului ca legală și temeinică, aceasta bazîndu-se pe probele administrate în faza de urmărire penală, iar criticile cu privire la încadrarea faptelor nu pot fi primite întrucît încadrarea este dată de organele judiciare și de procuror și nu de cel care a formulat plîngerea sau denunțul.

Apărătorul ales al intimatului Nicolaescu Adrian Viorel, avînd cuvîntul, solicită respingerea plîngerii ca fiind inadmisibilă raportat la disp. art. 336 Cod pr. pen. Mai mult decît atît, chiar petentul a arătat că prejudiciul s-ar fi produs către Casa de Pensii și nicidecum către acesta. Din toate actele de urmărire penală și din plîngerea formulată nu se arată care ar fi fost sau care este vătămarea petentului.

Față de aceste argumente consideră că plîngerea este inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, apreciază că în mod corect organele de urmărire penală au constatat că se impune aplicarea art. 16 lit. b și c Cod pr. pen. în sensul că faptele reclamate și care au fost încadrate de către organele de urmărire penală nu au fost săvîrșite cu vinovăție de anumite persoane interesate care au fost audiate dar și că faptele nu există făcînd referire și la celelalte persoane.

Față de materialul probator administrat în faza de urmărire penală apreciază că se impune respingerea plîngerii, ca nefondată.

În baza disp. art. 276 Cod pr. pen. solicită cheltuieli de judecată.

Intimatul Drăgulin Ilie, avînd cuvîntul, arată că achiesează la concluziile apărătorului intimatului Nicolaescu Adrian Viorel apreciind că plîngerea este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Raportat la cele menționate de către petent, arată că există o procedură administrativă instituită de legiuitor prin intermediul normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341 respectiv a disp. art. 49. Conform acestei norme de drept oricine constată sau prezumă [că] unul dintre beneficiarii legii ar fi primit un certificat cu nerespectarea prevederilor legale se poate adresa secretariatului de stat cu mențiunea clară că potrivit art. 49 să fie analizată de către comisia constituită în acest scop.

În același timp trebuie să se adreseze și Comisiei Parlamentare care a acordat avizul. Instituția lor a primit e [?] la Comisia Parlamentară o informare prin care i s-ar fi admis această contestație împotriva calității de revoluționar a celor doi.

După analiza în Comisie secretarul de stat a semnat o adresă solicitînd retragerea avizului de către Comisia Parlamentară, dar nu s-a dat acest aviz, iar fără acest aviz învederează că nu se puteau adresa Președintelui României cu propunere de retragere a titlului. Orice infracțiune care este invocată pe această procedură apreciază că este inadmisibilă. În cazul său, solicită să se constate că inclusiv în faza de cercetare penală nu era membru al comisiei.

Intimata Vasile Florica Camelia, avînd cuvîntul, solicită să se respingă cererea ca fiind inadmisibilă, raportat la disp. art. 336  Cod pr. pen. iar pe fondul cauzei solicită să fie menținută ca temeinică și legală soluția procurorului de respingere a plîngerii și de clasare a cauzei în faza de urmărire penală.

În replică, petentul precizează că a arătat instanței că este trecut ca persoană revoluționară din decembrie 89 în M.O. Mai arată că a avut pe rolul C.A. Timișoara un proces pentru retragerea unui certificat, proces admis în favoarea sa invocîndu-se aceleași chestiuni că este inadmisibilă cererea că nu ar avea interes, iar Curtea de Apel printr-o hotărîre definitivă și irevocabilă a stabilit că are această calitate de a formula contestații la Secretariatul de Stat. [Mă refer aici la Hotărîrea instanței prin care se anulează certificatul de revoluționar al generalului Marin Oană. „Fără a nega acțiunile pîrîtului Oană Marin ulterioare datei de 21.12.1989 de sprijinire a revoluției, Curtea nu poate ignora că acțiunile inițiale ale acestuia, astfel cum au fost dovedite în cauză, sînt încadrabile în categoria celor îndreptate împotriva Revoluției” – linc, dar hotărîrea din cazul Oană nu era și la acest dosar]

De asemenea, subliniază faptul că nu a contestat certificatele de revoluționar ale numiților Elefterie și Olteanu, ci a formulat plîngere pentru infracțiunile de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și neglijență în serviciu, or procedura pentru asemenea infracțiuni este de a formula plîngere la parchet.

Petentul menționează faptul că infractori sînt înalți funcționari publici care trebuiau să analizeze cererea și să aplice legea. De asemenea, arată că este o cerere administrativă pe disp. privind Legea 341 și este o plîngere penală legată de anumite infracțiuni din Codul penal pe care a adresat-o parchetului. [Aici instanța a reținut greșit; eu spusesem că ceea ce făcusem NU e o cerere administrativă conform legii 341 ci o plîngere penală către Parchet]

Ceea ce nu înțelege este că Parchetul îi comunică acasă soluția prin care i se aduce la cunoștiință că are dreptul de a formula plîngere în termen de 20 de zile de la comunicare și acum se menționează de către parchet că plîngerea formulată este inadmisibilă.

Cu privire la intimatul Olteanu apreciază că nici nu mai trebuie urmată această procedură ce trebuie înaintată către președintele României ca să i se retragă titlul, deoarece acesta a avut de la început doar calitatea de participant.

În concluzie solicită admiterea plîngerii formulate și să se dispună analizarea infracțiunilor de fals intelectual, abuzul în servicu, uz de fals.

În replică, intimatul Drăgulin Ilie referitor la precizările petentului subliniază că în perioada cînd a deținut funcția de director la Direcția Juridică la Secretariatului de Stat pe problemele revoluționarilor a postat pe site-ul petentului o scrisoare deschisă prin care a sesizat toate instituțiile statului. [Bănuiesc că se referă la articolul Ilie Drăgulin – scrisoare către primul ministru despre neregulile din SSPR – linc, pe care l-am publicat pe blog în 2012, cînd primministru era Mihai Răzvan Ungureanu; dar articolul nu se afla la dosarul instanței]

Apărătorul intimatului Nicolaescu Adrian Viorel în replică, vis-a-vis de calitatea petentului ține să învedereze că într-adevăr pe cale administrativă, petentul poate invoca un interes legitim, însă aflîndu-se în fața unui complet de judecată penal situația se schimbă, iar dispozițiile Codului de procedură penală și civilă se aplică cu prioritate astfel că apreciază că petentul nu justifică o calitate, respectiv de a fi persoană vătămată.

Judecătorul de cameră preliminară reține cauza în pronunțare.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Avînd nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul disp. art. 391 alin. 1 C.p.p. va stabili termen pentru pronunțare la data de 19.04.2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

Stabilește termen petnru pronunțare în cauză la data de 19.04.2019.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu de la 12.04.2019.

Judecător de cameră preliminară Alexandru Nicolae Volintiru
Grefier Raluca Diana Simoiu

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. 2227/299/2019

ÎNCHEIERE
Ședința camerei de consiliu de la 19.04.2019

Completul compus din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: Alexandru Nicolae Volintiru
Grefier: Raluca Diana Simoiu

Ministerul Public este reprezentat de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București prin prim procuror Cimpoeru Cosmin Dumitru

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petent MIOC MARIUS REMUS și pe numiții intimații NICOLAESCU ADRIAN VIOREL, DRĂGULIN ILIE, TANIA ALEXANDRU, MĂRĂȘESCU ANGELICA CLAUDIA, GADINĂ MIHAIL VALENTIN, OLTEANU ILIE, ZAMFIR LUCIAN, ELEFTERIE LUCIAN, VASILE FLORICA CAMELIA avînd ca obiect plîngere soluții de neurmărire / netrimitere în judecată (art. 340 NCPP) 12287/P/2012.

Dezbaterile au avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 12.04.2012 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, cînd instanța, avînd nevoie de timp pentru a delibera, a amînat pronunțarea pentru data de 19.04.2019 pentru cînd a dispus următoarele:

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberînd asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin plîngerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 2227/299/2019 în data de 28.01.2019, petentul Mioc Marius Remus a formulat, în temeiul art. 340 și urm. C.pr.pen., plîngere împotriva Ordonanței nr. 12287/P/2012 din data de 25.10.2018 a Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București. Prin aceasta din urmă s-a dispus, în baza art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) și c) C.pr.pen., clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 248 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen., pretins a fi fost săvîrșite de către intimații Drăgulin Ilie, Tania Alexandru, Nicolaescu Adrian Viorel, Gadină Mihail Valentin, Florica Camelia Vasile, Zamfir Lucian și Mărășescu Angelica Claudia.

În motivarea plîngerii petentul a arătat, în esență, că soluția dispusă de procuror în dosarul de urmărire constituit ca urmare a denunțului său este nelegală și netemeinică. Petentul a apreciat că organele de urmărire penală nu au efectuat o urmărire penală efectivă, completă, nefiind analizate toate infracțiunile sesizate (abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals), stabilirea pagubei fiind făcută în mod superficial, nefiind luate măsuri pentru recuperarea acesteia.

În vederea susținerii plîngerii, judecătorul de cameră preliminară a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 12287/P/2012 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București.

La termenul de judecată din 01.03.2019, judecătorul de cameră preliminară a dispus introducerea în cauză a intimaților Drăgulin Ilie, Tania Alexandru, Nicolaescu Adrian Viorel, Gadină Mihail Valentin, Florica Camelia Vasile, Zamfir Lucian, Mărășescu Angelica Claudia, Olteanu Ilie și Elefterie Lucian.

La data de 15.03.2019, intimatul Olteanu Ilie a depus note scrise prin intermediul Compartimentului Registratură.

La ultimul termen de judecată, prin raportare la dispozițiile art. 336 C.pr.pen., judecătorul a pus în discuție inadmisibilitatea prezentei plîngeri, față de calitatea de denunțător a petentului, acordînd în subsidiar cuvîntul asupra fondului cauzei.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri constînd în dovada de comunicare (plic) a ordonanței prin care prim procurorul a soluționat plîngerea împotriva soluției de clasare.

Intimatul Nicolaescu Adrian Viorel a solicitat obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare, constînd în onorariu avocațial în sumă de 59,50 lei, depunînd la dosarul cauzei chitanța seria SCPA nr. 0370/14.03.2019.

Analizînd actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:

La data de 28.02.2012, în evidențele Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București a fost înregistrat denunțul formulat de numitul Mioc Marius Remus prin care se sesiza, în esență, faptul că numitul Nicolaescu Adrian Viorel a săvîrșit infracțiunea de abuz în serviciu, constînd în aceea că în calitate de secretar general al Secretariatului de Stat pentru problemele revoluționarilor a acordat numiților Olteanu Ilie și Elefterie Lucian certificate de luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite de revoluționar, iar în anul 2012 nu a anulat aceste acte.

Prin ordonanța din data de 23.04.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvîrșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. actual.

Prin ordonanța organului de cercetare penală din data de 15.06.2017, confirmată de procuror în data de 19.06.2017, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții Nicolaescu Adrian Viorel, Drăgulin Ilie, Tania Alexandru, Mărășescu Angelica Claudia, Gadină Mihail Valentin.

Prin ordonanța organelor de cercetare penală ale poliției judiciare din data de 29.06.2018 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de suspecții Florica Camelia Vasile și Lucian Zamfir, dispoziția fiind confirmată de procuror prin ordonanța din 29.05.2018.

Prin ordonanța nr. 12287/P/2012 din data de 25.10.2018 a Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus, în baza art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) și c) C.pr.pen. clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 248 C. pen. din 1968, cu aplic. art. 5 C.pen. actual, pretins a fi săvîrșită de către suspecți.

Prin ordonanța nr. 843/II-2/2018 din 14.12.2018 a prim procurorului Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București a fost respinsă plîngerea petentului împotriva ordonanței mai sus menționate.

În privința calității procesuale active necesare pentru formularea unei plîngeri întemeiate pe dispozițiile art. 340 alin. 1 C.pr.pen., judecătorul reține că „persoana a cărei plîngere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plîngere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii competenței, să judece cauza în primă instanță”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 336 alin. 1 C.pr.pen., orice persoană poate face plîngere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a produs o vătămare intereselor sale legitime.

Contrar argumentelor prezentate de către petent, judecătorul de cameră preliminară reține că, pe lîngă întrunirea condițiilor speciale descrise de către dispozițiile art. 340 alin. 1 C.pr.pen., petentul trebuie să îndeplinească și condițiile generale, aplicabile întregului capitol privind plîngerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, indicate prin dispozițiile art. 336 C.pr.pen. Pentru a ajunge la această concluzie, judecătorul arată că prezenta plîngere reprezintă una dintre categoriile de plîngeri la care face referire art. 336 C.pr.pen., rațiunea circumstanțierii operate prin dispozițiile art. 340 alin. 1 C. pr. pen. fiind în mod evident de restrîngere a sferei de soluții ale procurorului ce pot fi supuse controlului judecătorului de cameră preliminară, iar nu de lărgire a acesteia.

Totodată, judecătorul apreciază că simpla împrejurare că prim procurorul nu a verificat, la momentul pronunțării asupra plîngerii întemeiate pe dispozițiile art. 339 C.pr.pen. întrunirea condițiilor prevăzute de art. 336 C.pr.pen., nu conferă calitate procesuală activă petentului în vederea formulării unei plîngeri în temeiul art. 340 C.pr.pen. Cu alte cuvinte, judecătorul arată că soluționarea pe fond a plîngerii de către prim-procuror nu poate conferi calitate procesuală activă în sensul dispozițiilor art. 336 C.pr.pen. în fața judecătorului de cameră preliminară.

Așadar, în accepțiunea dispozițiilor art. 336 alin. 1, art. 339 și art. 340 alin. 1 C.pr.pen., interesele legitime care pot fi vătămate prin soluția de clasare dispusă de procuror sînt interesele legitime specifice ale părților și ale subiecților procesuali principali (suspectul și persoana vătămată), iar nu interesele generale ale societății sau cele ale unui alt subiect de drept terț față de raportul de drept penal. Astfel, calitate procesuală activă nu poate fi recunoscută oricărei persoane, dacă nu justifică un astfel de interes legitim propriu, întrucît accesul la justiție, drept relativ, este recunoscut numai în considerarea acestui interes, iar nu în mod general, abstract.

În fapt, judecătorul de cameră preliminară reține că petentul a sesizat săvîrșirea de către numitul Nicolaescu Adrian Viorel a unei infracțiuni de serviciu, iar din această perspectivă, acesta a avut calitatea de denunțător în cadrul dosarului penal, nefiind parte sau subiect procesual principal, neidentificîndu-se nici un drept sau interes legitim propriu al acestuia care să fi fost încălcat. Astfel, judecătorul reține că petentul denunțător a acționat nu ca urmare a suferirii unei vătămări proprii prin săvîrșirea pretinsei infracțiuni, ci dintr-un spirit civic, etic, aducînd la cunoștința organelor de cercetare penală posibilitatea săvîrșirii unei infracțiuni de către intimat, în calitatea sa de secretar general în cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.

Cu privire la pretinsa calitate procesuală activă a denunțătorului, judecătorul arată că prin considerentele Deciziei RIL nr. 13 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 9 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, făcînd referire la dispozițiile art. 278 indice 1 V.C.pr.pen., a subliniat că, pentru a se determina sfera persoanelor care pot ataca soluțiile de neurmărire penală sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, se pune mai întîi o problemă de principiu, și anume de a stabili în ce măsură denunțătorul se circumscrie noțiunii de „persoană vătămată” ori, după caz, „persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate”, întrebuințate de legiuitor în acest text de lege.

Judecătorul subliniază că Înalta Curte a apreciat că noțiunea de „denunțător” este incompatibilă cu aceea de „persoană vătămată”, adică de persoană care, în calitate de subiect pasiv și titular al valorii sociale împotriva căreia s-a îndreptat presupusul act de conduită al făptuitorului, a suferit prin fapta penală reclamată o vătămare fizică, morală sau materială, întrucît în cazul acesteia vorbim despre o altă modalitate de sesizare a organelor judiciare (plîngere, iar nu denunț). [eu niciodată, în acest caz, nu mi-am intitulat adresările către Parchet „denunțuri”, ci mereu „plîngeri”; calitatea de „denunțător” îmi este atribuită de judecător și pînă în acest moment niciodată nu mi-a mai fost atribuită]

Pentru a stabili dacă denunțătorul poate fi o „persoană ale cărei interese legitime sînt vătămate”, Înalta Curte a subliniat că trebuie delimitată noțiunea de „interese legitime”, prin raportare la conduita denunțătorului, care acționează, fie pentru că legea îl obligă la un asemenea demers, fie pentru că spiritul etic sau civic îl determină la o asemenea acțiune. În aceste cazuri, nu se poate vorbi despre un interes legitim propriu, concret și actual pe care l-ar avea denunțătorul pentru a depăși demersul inițial, de încunoștiințare a organelor de urmărire penală cu privire la presupusa săvîrșire a unei infracțiuni, indiferent de cauza care l-a determinat în primă instanță să acționeze (o obligație legală sau propria conștiință).

Înalta Curte a concluzionat că dacă legea recunoaște oricărei persoane dreptul de a sesiza organele de urmărire penală, atunci cînd apreciază că s-a comis o infracțiune, nu același lucru se poate afirma și în ceea ce privește posibilitatea de a contesta în justiție actul prin care procurorul a apreciat, cu referire la aspectele sesizate, că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală sau, după caz, să dispună trimiterea în judecată a persoanei cercetate.

În continuare, cu privire la aplicabilitatea Deciziei RIL citate ulterior intrării în vigoare a Codului de Procedură Penală, judecătorul reține că noua reglementare a urmărit să fie mult mai clară în privința acestui aspect, în sensul instanței supreme, făcîndu-se referire la „interesele sale legitime”, fiind exclus astfel un interes public.

Astfel, în ciuda unei parafrazări operate pentru creșterea clarității dispoziției normative, judecătorul de cameră preliminară reține că toate considerentele Decizie RIL nr. 13 din 19 septembrie 2011 își mențin în continuare valabilitatea, înlocuirea sintagmei „persoane ale cărei interese legitime sînt vătămate” cu noua formulare a dispozițiilor art. 336 alin. 1 C.pr.pen. nefiind una de substanță, aptă a schimba înțelesul textului.

Judecătorul subliniază că în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin considerentele Deciziei nr. 17/2017 privind pronunțarea unei hotărîri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 495 din 29.06.2017 arătînd că atît soluția, cît și considerentele Deciziei nr. 13 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 9 noiembrie 2011, își păstrează valabilitatea și în condițiile noului Cod de procedură penală.

În continuare, judecătorul de cameră preliminară arată că sesizarea săvîrșirii de către intimatul Nicolaescu Adrian Viorel a infracțiunilor de fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C.pen. nu schimbă cu nimic raționamentul anterior, petentului-denunțător nefiindu-i adusă o vătămare a intereselor proprii prin comiterea faptelor.

Pentru toate aceste motive, reținînd că petentul denunțător Mioc Marius Remus nu are calitate procesuală activă pentru a formula prezenta plîngere, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. a) rap. la art. 340 alin. 1 și art. 336 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară va respinge plîngerea formulată împotriva ordonanței de clasare cu nr. 12287/P/2012 din data de 25.10.2018 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București, menținută prin ordonanța nr. 843/II-2/2018, intimați fiind Nicolaescu Adrian Viorel, Elefterie Lucian Dumitru, Zamfir Lucian, Tania Alexandru, Gadina Mihail Valentin, Drăgulin Ilie, Olteanu Ilie, Mărășescu Angelica Claudia și Vasile Florica Camelia, ca inadmisibilă.

Urmare a acestei soluții, judecătorul arată că nu va analiza temeinicia și legalitatea ordonanței nr. 12287/P/2012 din 25.10.2018 dată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare solicitate de intimatul Nicolaescu Adrian Viorel, se constată că la ultimul termen de judecată acesta a depus în dovedire chitanța seria SCPA nr. 0370 / 14.03.2019 eliberată de „Mirela Radu, Valentin Tudor și Asociații” pe care este înscrisă suma de 59,50 lei, ca reprezentînd onorariu avocațial.

După cum prevăd dispozițiile art. 276 alin. 6 C.pr.pen., în alte cazuri decît cele indicate expres în cuprinsul articolului menționat, obligația de restituire a cheltuielilor judiciare se stabilește potrivit legii civile.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 2 C.pr.civ. dispozițiile acestei legi reprezintă dispoziții generale de procedură, aplicîndu-se și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. 1 C.pr.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a cîștigat, să plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Așadar, avînd în vedere că petentului i se va respinge plîngerea formulată ca inadmisibilă, în baza dispozițiilor legale menționate în precedent, judecătorul îl va obliga pe petentul Mioc Marius Remus la plata sumei de 59,50 lei către intimatul Nicolaescu Adrian Viorel, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., îl va obliga pe petentul Mioc Marius Remus la plata către stat a sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:

În baza art. 341 alin. 6 lit. a) rap. la art. 340 alin. 1 și art. 336 C.pr.pen. respinge plîngerea formulată de petentul Mioc Marius Remus (domiciliat în Timișoara …) împotriva ordonanței de clasare cu nr. 12287/P/2012 din data de 25.10.2018 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București, menținută prin ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 București nr. 843/II-2/2018, intimați fiind Nicolaescu Adrian Viorel (domiciliat în Constanța …), Elefterie Lucian Dumitru (domiciliat în București …), Zamfir Lucian (domiciliat în Galați …), Tania Alexandru (domiciliat în Curtea de Argeș …), Gadina Mihail Valentin (Domiciliat în București …), Drăgulin Ilie (domiciliat în Craiova …), Olteanu Ilie (domiciliat în Zimnicea …), Mărășescu Angelica Claudia (domiciliată în București …) și Vasile Florica Camelia (domiciliată în București …), ca inadmisibilă.

În baza art. 276 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 453 alin. 1 C.pr.civ., cu aplic. art. 2 alin. 2 C.pr.civ. obligă pe petentul Mioc Marius Remus la plata sumei de 59,50 lei către intimatul Nicolaescu Adrian Viorel, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă pe petentul Mioc Marius Remus la plata către stat a sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi 19.04.2019

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, Volintiru Alexandru Nicolae

GREFIER, Simoiu Rodica Diana

 

One Response to “Hotărîrea instanței la plîngerea mea împotriva fostului șef SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. „Petentul… nu are calitate procesuală activă pentru a formula prezenta plîngere… nefiindu-i adusă o vătămare a intereselor proprii… Judecătorul nu va analiza temeinicia și legalitatea ordonanței … dată de Parchet… Respinge plîngerea ca inadmisibilă””

  1. stefan alexandrescu Says:

    Curat murdar cum ar spune Caragiale. Asa se descurajeaza orice initiativa de a dovedi coruptia in ceea ce priveste atribuirea certificatelor de revolutionar false. Nu cred ca mai poti indemna acum si pe alti revolutionari sa mai faca plangeri penale impotriva abuzurilor ce s-au facut cu atribuirea certificatelor de revolutionar false. Noroc ca suma pe care trebuie sa o platesti e de doar 160 de lei ca altfel chiar ca era de rasul lumii.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.