Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (15). Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu octombrie 25, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 14 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu

9. Inculpatul civil COZMA MIRON

În calitate de lider de sindicat în cadrul Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului, în perioada 13-15.06.1990, a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:
– vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856 (optsutecincizecișișase) persoane;
– privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a unui număr de 748 (șaptesutepatruzecișiopt) persoane.

În concret, inculpatul Cozma Miron a răspuns solicitării inculpaților care aveau funcții de conducere în stat și în F.S.N., implicându-se, atât direct, prin acțiuni de convingere a minerilor din Valea Jiului să se deplaseze la București, cât și indirect, prin girarea acestei acțiuni, în considerarea calității sale de lider de sindicat. De asemenea, s-a implicat activ și în aducerea minerilor din alte bazine carbonifere din țară, cărora le-a transmis că avantejele obținute prin satisfacerea revendicărilor minerilor trebuie apărate și de acești mineri, alături de cei din Valea Jiului, împreună cu care trebuie să acționeze.

Prin prezența sa alături de inculpații aflați la conducerea provizorie a statului, în special alături de inculpatul Iliescu Ion, a transmis nu doar minerilor, ci tuturor muncitorilor implicați, faptul că acțiunile infracționale ale acestora sunt susținute de autorități.

Din biroul Sălii Polivalente din București, acolo unde erau cazați minerii, a dirijat prin telefon acțiunile acestora, acțiuni în cadrul cărora minerii au folosit violența împotriva celor considerați oponenți ai puterii politice, au privat în mod nelegal de libertate aceste persoane, singuri sau împreună cu forțele de ordine. Aceleași acțiuni de coordonare a minerilor au avut loc și în momentul în care Piața Universității a fost ocupată de mineri.

Inculpatul a participat el însuși la acțiuni violente, comise chiar de acesta sau rămânând în pasivitate atunci când violențele erau exercitate de minerii pe care îi coordona, deși, având în vedere autoritatea sa, ar fi putut opri acțiunile violente ale minerilor. De asemenea, a acționat, alături de minerii din subordinea sa, la acțiuni nelegale, cum au fost pătrunderea nelegală în sediile instituțiilor de învățământ sau ale partidelor politice, unde au avut loc adevărate percheziții, cu motivarea că sunt căutate arme, droguri, dispozitive de falsificat bani etc., acțiuni ce au avut drept urmare inducerea în eroare cu privire la scopul real al evenimentelor din aceste zile.

 Atacul îndreptat împotriva populației civile a continuat prin constituirea unei forțe care a rămas la dispoziția inculpaților pentru a acționa în același mod împotriva populației civile, în ipoteza în care manifestațiile ar fi continuat și după reprimarea violentă a acestora. Inculpatul Miron Cozma a fost unul dintre inițiatorii acestei măsuri și s-a implicat în materializarea acesteia, iar forța de intervenție a fost constituită din mineri de la mai multe exploatări miniere din țară, care au fost echipați, cazați și hrăniți de Ministerul Apărării Naționale.

Toate aceste acțiuni sau inacțiuni ale inculpatului Cozma Miron au fost comise ca urmare a înțelegerii care a existat cel puțin între acesta și inculpatul Iliescu Ion de a acționa în așa fel încât minerii să descurajeze acțiunile oricăror oponenți politici ai acestuia și ai formațiunii politice care preluase puterea, fapt care rezultă atât din modul de acțiune al inculpatului, cât și din afirmațiile directe făcute anterior în sensul că, dacă organele statului nu sunt capabile să-l apere pe Ion Iliescu, atunci o s-o facă el împreună cu minerii, afirmație făcută în prezența inculpatului Măgureanu Virgil.

Caracterul pur politic al acțiunilor inculpatului Cozma Miron, fără nicio legătură cu ceea ce caracterizează mișcarea sindicală, rezultă din faptul că acesta a folosit fiecare prilej pentru a transmite minerilor că numai cei aflați la putere în acel moment le conferă garanții că vor obține și vor păstra avantajele conferite de acceptarea revendicărilor minerilor.

Faptele inculpatului Cozma Miron constituie infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.1 Cod penal, în variantele de la:
– lit g – 856 (opsutecincizecișișase) acte materiale (…),
– lit. j – 748 (șaptesutepatruzecișiopt) acte materiale (…),
cu aplic. art. 5 din Cod penal.

10. Inculpatul civil DRELLA MATEI NICOLAE

În calitate de lider de sindicat la Exploatrea Minieră Bărbăteni, în perioada 13-15.06.1990 a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:
– vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856(optsutecincizecișișase) persoane
– privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a unui număr de 748(șaptesutepatruzecișiopt) persoane.

În concret, inculpatul Drella Matei Nicolae a participat la organizarea transportului minerilor la București, la plecarea acestora de la mina Bărbăteni, precum și la organizarea acțiunilor desfăşurate în capitală, fiind una dintre persoanele care i-a însoțit pe mineri în diverse puncte ale capitalei, minerii find conduși de indivizi care cunoșteau adrese și persoane împotriva cărora trebuie să se îndrepte acțiunile violente ale minerilor, fapt care denotă fără echivoc că inculpatul avea cunoștință de caracterul pur politic al acțiunii minerilor, de participarea acestora fără vinovăție la punerea în practică a ceea ce a constituit un atac împotriva populației civile. Aceeași concluzie se impune și în ce privește faptul că inculpatul Drella Matei Nicolae l-a însoțit pe Miron Cozma, lider de sindicat cu privire la care este evident nu numai că era la curent cu atacul declanșat împotriva populației civile, dar era persoana care a sugerat posibilitatea unui astfel de atac și a acționat chiar și anterior prin aducerea minerilor la București.

De asemenea, inculpatul a avut contacte directe și nemojlocite, în sediul guvernului, cu inculpații Iliescu IonRoman PetreVoiculescu Gelu – Voican, hotărând împreună cu aceștia rămânerea în București a celor aproximativ 1.000 de mineri.

Faptele inculpatului Drella Matei Nicolae constituie infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.1 Cod penal, în variantele de la:
– lit g – 856  (opsutecincizecișișase) acte materiale (…),
– lit. j – 748 (șaptesutepatruzecișiopt) acte materiale (…),
cu aplic. art. 5 Cod penal.

11. Inculpatul civil BURLEC PLĂIEȘ CORNEL

În calitate de ministru adjunct la Ministerul Minelor, în perioada 13-15.06.1990 a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:
– vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856 (optsutecincizecișișase) persoane
– privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a unui număr de 748 (șaptesutepatruzecișiopt) persoane.

În concret, în perioada 13-15 iunie 1990 a coordonat, împreună și în înțelegere cu ceilalți inculpați, persoane din conducerea statului, atacul îndreptat împotriva populației civile, prin luarea măsurilor de organizare a transportului minerilor în București și însoțirea acestora pe perioada în care s-au aflat în capitală.

Astfel, inculpatul Burlec Plăieș Cornel a fost una dintre persoanele prin care inculpații din conducerea statului au ținut legătura cu liderii de sindicat, cu organele din conducerea minelor și cu minerii. Inculpatul a fost una dintre persoanele care i-a întâmpinat pe mineri în gară și, după discursul președintelui Iliescu Ioni-a condus pe aceștia în Piața Universității. De asemenea, inculpatul a organizat și coordonat plecarea minerilor, fiind una dintre persoanele care au decis ca în București să rămână cei aproximativ 1.000 de mineri care să constituie o forță de intervenție în cazul în care manifestațiile ar fi reluate.

Faptul că inculpatul Burlec Plăieș Cornel avea cunoștință de planurile celorlalți inculpați din conducerea statului în ce-Iprivește pe minerii, inclusiv de caracterul politic al măsurilor care au urmat, rezultă din stenograma ședinței de guvern di 16.06.1990.

Faptele inculpatului Burlec Plăieș Cornel constituie infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.1 Cod penal, în variantele de la:
– lit g – 856 (opsutecincizecișișase) de acte materiale (…),
– lit. j – 748 (șaptesutepatruzecișiopt) de acte materiale (…),
cu aplic. art. 5 din Cod penal.

12. Inculpatul General (rez.) DOBRINOIU VASILE

În calitate de comandant al U.M. (…) Băneasa – Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri a Ministerului de Interne, în perioada 13-15.06.1990 a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:
– vătămarea fizică și psihică a unui număr de 431 (patrusutetreizecișiunu) persoane
– privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a acelorași  431 (patrusutetreizecișiunu) persoane.

În concret, a participat la ședința de la poliția capitalei, în seara de 12 iunie 1990, când i s-a transmis că, în urma evacuării Pieței Universității, s-a hotărât ca manifestanții din Piața Universității să fie reținuți și conduși la sediul Școlii de Ofițeri și la U.M. (…) Măgurele.

Deși, inițial nu a fost de acord cu cazarea în incinta școlii a persoanelor ridicate din piaţă, ulterior a cerut ca ordinul să-i fie transmis în scris, primind acest ordin scris de la adjunctul ministrului, g-ralul (…), ordin conform căruia persoanele urmau să fie aduse în incinta școlii pentru o perioadă de 24 de ore. A doua zi, g-ralul (…) a emis un alt ordin, tot în scris, pentru prelungirea perioadei cu alte 24 de ore.

Deși cele două ordine erau vădit nelegaleau fost executate de către inculpatul Dobrinoiu Vasile, care a permis ca în curtea Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri din cadrul Ministerului de Interne să fie aduşi civili, reţinuţi din Bucureşti în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, atât de către mineri, cât şi de către poliţişti. Persoanele reţinute au fost transportate, în marea lor majoritate, cu camioane a căror escortă era asigurată de către mineri. La intrarea în unitate, contrar ordinelor şi regulamentelor militare, nu au fost înregistrate mijloacele de transport, numele minerilor şi ale ofiţerilor de poliţie, care au adus pe cei reţinuţi şi nici identitatea acestora din urmă.

Civilii capturaţi de pe străzile Bucureşti-ului au fost aduşi în U.M. (…) Bucureşti fiind ţinuţi în condiţii total improprii, într-un garaj, atât bărbaţi cât şi femei, tineri şi bătrâni. În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă. Pe toată perioada cât au fost ţinute la U.M. (…) Bucureşti – timp de 7 zile, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior.

În codițiile în care ordinul este vădit nelegal, acest caracter nu depinde de forma orală sau scrisă în care este transmis ordinul, iar solicitarea inculpatului de a primi un ordin scris denotă poziția subiectivă a inculpatului, care a realizat caracterul nelegal al ordinului. Chiar și în măsura în care aceste ordine ar fi fost legale sau, cel puțin, nu ar fi fost vădit nelegale, ele nu acoperă, oricum, decât 48 de ore, iar persoanele au fost  reținute până la 7 zile fără să se emită o ordonanță de reținere sau arestare, condiții în care nelegalitatea ordinului este vădită încă de la momentul emiterii acestuia.

În afară de acest aspect de nelegalitate, condițiile total improprii existente constituie un alt aspect de nelegalitate, alături de faptul că aceste condiții, coroborate cu faptul că li s-a permis minerilor să însoțească în incintă persoanele reținute, pe care le loveau, atât ei, cât și organele de ordine, au fost de natură să creeze puternice traume psihice, alături de vătămările fizice suferite.

Faptele inculpatului general(rez.) Dobrinoiu Vasile constituie infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.1 Cod penal, în variantele de la:
– lit g-431 (patrusutetreizecișiunu) acte materiale (…),
– lit. j-431(patrusutetreizecișiunu) acte materiale (…),
cu aplic. art. 5 din Cod penal.

13. Inculpatul general (rez.) Peter Petre

În calitate de comandant al U.M. (…) Măgurele, în perioada 13-15.06.1990 a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:
– vătămarea fizică și psihică a unui număr de 741 (șaptesutepatruzecișiunu) persoane;
– privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a acelorași 741 (șaptesutepatruzecișiunu) persoane.

În ziua de 13 iunie 1990, la U.M. (…) Măgurele, au fost aduse, de către poliţiştii care au intervenit împotriva protestatarilor,  un număr de 276 de persoane, care au fost ridicate din Piaţa Universităţii. Cu toate că U.M. (…) Măgurele era o unitate militară a Trupelor de Pază şi Ordine, care nu avea organizate spaţii de reţinere sau arest, inculpatul Peter Petre a acceptat primirea acestor persoane, fără a exista vreun document justificativ trimis de către organele competente, care să ateste starea lor de reţinere sau arestare.

În baza unui ordin telefonic primit de la procurorul general (…), în după-amiaza aceleiaşi zile, respectivele persoane au fost lăsate să plece de la U.M. (…) Măgurele. Pentru plecarea lor, inculpatul a pus la dispoziţie două autobuze, cu care respectivele persoane au fost transportate în diferite zone ale capitalei.

În zilele de 14 şi 15 iunie 1990, o dată cu venirea minerilor în Bucureşti şi acţiunile violente declanşate de către aceştia asupra populaţiei civile din capitală, au fost aduse din nou persoane pentru a fi cercetate la U.M. (…) Măgurele. Astfel, au fost aduse 456 de persoane, între care s-au regăsit şi unele care fuseseră aduse şi în ziua de 13 iunie. Inculpatul Peter Petre a susţinut că a primit ordin de la comandantul Trupelor de Pază şi Ordine, g-ral (…), pentru a primi aceste persoane reţinute. Cu toate că ordinul de a fi primite la U.M. (…) Măgurele persoane ridicate de pe stradă de către mineri, fără existenţa unor mandate de arestare sau ordonanţe de reţinere, era vădit nelegal, inculpatul Peter Petre a executat acest ordin şi a ţinut aceste persoane în unitatea pe care o conducea, pe parcursul mai multor zile, ultima fiind pusă în libertate pe data de 22 iunie 1990.

Aproape fără nicio excepţie, persoanele care au fost aduse la Măgurele prezentau multiple leziuni pe corp, ce le fuseseră cauzate, atât de către poliţişti, cât şi de către mineri. Foarte multe persoane au fost aduse, avându-i ca şi escortă pe mineri. În timpul ce victimele erau coborâte din maşini, în curtea U.M. (…) Măgurele, atât minerii, poliţiştii, cât şi militarii în termen, se încolonau pe două rânduri paralele şi loveau cu bastoane, bâte sau patul armei, persoanele care coborau din autovehicule. La intrarea în curtea unităţii nu s-a ţinut niciun fel de evidenţă a persoanelor care au intrat în unitatea militară, nici victime, nici însoţitori şi nicio evidenţă a mijloacelor de transport cu care acestea au venit.

Spaţiul în care au fost ţinute persoanele reţinute ilegal era total impropriu, acesta fiind fostul garaj al unităţii. În acelaşi spaţiu, au fost ţinuţi, laolaltă, bărbaţii şi femeile, copii, tinerii şi persoanele mai în vârstă. Paza acestor persoane a fost asigurată de către militarii în termen, consemnul ce le-a fost transmis de către inculpatul Peter Petre a fost acela de a nu se permite niciunei persoane din garaj să iasă, cu excepţia situaţiilor determinate de satisfacerea nevoilor fiziologice.

 Ca și în cazul inculpatului Dobrinoiu VasilePeter Petre a participat la şedinţa care a avut loc la sediul poliţiei capitalei, şedinţă convocată de către g-ral. mr. (…)iu şi în cadrul căreia s-a discutat despre punerea în aplicare a planului de acţiune privind evacuarea Pieţei Universităţii, plan de acţiune aprobat de către primul-ministru, inculpatul Petre Roman.

Civilii capturaţi de pe străzile Bucureşti-ului au fost duşi la U.M. (…) Măgurele în mod vădit nelegal, fiind ţinuţi în condiţii total improprii, tot o perioadă de până la șapte zile. Nerespectând regulile specifice unui obiectiv militar, inculpatul a permis ca minerii care au participat la capturarea acestor persoane să le supună violenţelor fizice şi psihice într-un mod în care făcea evidentă complicitatea autorităților.

Faptele inculpatului Cozma Miron constituie infracțiuni contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.1 Cod penal, în variantele de la:
– lit. g – 741 (şaptesutepatruzecişiunu) de acte materiale (…),
– lit. j – 741 (şaptesutepatruzecişiunu) de acte materiale (…),
cu aplic. art. 5 din Cod penal.

14. Inculpatul civil GHINESCU ALEXANDRU

În calitate de director al I.M.G.B. București, în perioada 13-15.06.1990 a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București, atac motivat de rațiuni de ordin politic și în care au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, precum și a peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu vătămarea fizică a 5(cinci) persoane.

În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, directorul general al I.M.G.B. inculpatul Ghinescu Alexandru, răspunzând solicitărilor F.S.N.-ului, a dat dispoziție șefilor de secție să mobilizeze muncitorii, pentru a face ordine în centrul Capitalei. În jurul orei 9,30 susnumitul a plecat către sediul guvernului în fruntea unei coloane formate din aprox. 1.000 de muncitori înarmaţi cu obiecte contondente, iar sub coordonarea acestuia, în momentul în care muncitorii au ajuns în Piaţa Universităţii, în apropierea Institutului de Arhitectură ,,Ion Mincu”, au spart uşile instituţiei de învăţământ superior şi au atacat studenţii aflaţi în exteriorul clădirii, identificându-i ca fiind opozanţi ai regimului F.S.N. În aceste împrejurări, cinci studenţi au suferit vătămări fizice. În continuare, muncitorii de la I.M.G.B. s-au deplasat la sediul Guvernului sub conducerea inculpatului, unde acesta s-a întâlnit cu inculpaţii Ion Iliescu și Petre Romanoferindu-le sprijinul pentru a pune capăt demonstraţiilor opozanţilor politici. Ulterior, în cursul serii, la solicitarea inculpatului Ion IliescuGhinescu Alexandru a mobilizat şi adus în Piaţa Victoriei şi muncitori din schimbul III, rămânând în fruntea acestora, în faţa guvernului, până în dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, când i-a chemat în faţa guvernului şi pe muncitorii din schimbul I de la I.M.G.B.

Motivația de ordin politic ce a stat la baza acțiunilor inculpatului rezultă din însăși expunerea faptelor, iar această motivație privea păstrarea funcției de conducere în întreprindere, care depindea de decidenții politici.

Faptele inculpatului Ghinescu Alexandru constituie infracțiuni contra umanității, în varianta prev. de art. 439 alin. 1 lit g Cod penal – 5 (cinci) acte materiale (persoane vătămate – (…)), cu aplic. art. 5 alin. 1 din Codul penal.

***

Până la data redeschiderii urmăririi penale, faptele descrise au fost încadrate ca infracţiuni de genocid, prev. de art. 358 alin. 1 lit. a şi b, respectiv tratamente neomenoase, prev. de at. 359 alin. 1 şi 2 lit. d din Codul penal din 1968.

În reglementarea penală actuală, cele trei fapte care constituiau variante normative ale infracţiunilor de genocid şi tratamente neomenoase sunt incriminate în art. 439 alin. 1 lit. a, g şi j, întrunind toate elementele de tipicitate ale infracţiunilor contra umanităţii.

(va urma)

Urmărește evoluțiile de pînă acum în dosarul mineriadei:
– Rezoluţia din 17 iunie 2009 de scoatere de sub urmărire penală
Hotărîrile judecătorești ale ÎCCJ prin care s-au respins contestațiile împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală:
– Sentinţa penală nr. 37 din 18 ianuarie 2010. Dosar 7440/1/2009. Petent Negru Vasile. Rămasă definitivă prin decizia 468/28.11.2011 a ÎCCJ, prin care s-a respins recursul lui Negru Vasile ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 1702 din 5 noiembrie 2010. Dosar 9792/1/2009. Petenţi Cuza Constantin şi Dima Nicolae. Rămasă definitivă prin nerecurare.
– Sentinţa penală nr. 1953 din 29 noiembrie 2010. Dosar nr. 4118/1/2010. Petent Enache Mituş Ionel. Rămasă definitivă fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea nr. 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 985 din 8 iunie 2010. Dosar 186.1/1/2010. Petent Lazăr Nicolae. Rămasă definitivă prin decizia 337 din 20 iunie 2011 a ÎCCJ prin care s-a respins recursul ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 368 din 7 martie 2011. Dosar 9172/1/2009. Petent Teodor Mărieş. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 383 din 9 martie 2011. Dosar nr. 9723/1/2009. Petent Stoica Marin. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Sentinţa nr. 969 din 30 iunie 2011. Dosar 8952/1/2010. Petentă Crăciun (fostă Buia) Doina. Definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990
– Marea Cameră CEDO – cauza Mocanu și alții împotriva României (saitul CEDO, limba engleză)
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN trimiși în judecată în dosarul mineriadei din 1990 (video din 13 iunie 1990)
– Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar

Mai citește:
– Agenturili străine, acum şi la mineriada din iunie 1990
– 13 iunie 1990. Ion Iliescu: Sînt momente dramatice pentru ţara noastră. Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar. Este nevoie de unirea întregului popor pentru a da riposta necesară (video)
– 14 iunie 1990. “Am găsit la PNŢCD droguri, armament, muniţie, maşină de scris automată (video)
– Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991)
– Speranţa, un film de Sorin Ilieşiu
– Revoluţia trădată
– Teodor Mărieş: Cînd echipa lui Voinea a predat dosarul mineriada, au plîns acei copii după munca lor (video)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.