Înalta Curte de Casație și Justiție respinge cererea de reîncepere a urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș în „dosarul revoluției”

Am anunțat pe acest sait că în „dosarul revoluției”, după ce inițial fostul primministru Petre Roman și fostul crainic al TVR Teodor Brateș au fost scoși de sub urmărire penală, în luna octombrie Ministerul Public și-a infirmat propria soluție și a hotărît să reînceapă urmărirea penală (și) față de aceștia (linc).

Legat de acest dosar al revoluției, în care sînt inculpați fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, vedeți pe acest sait prezentarea și analizarea rechizitoriului:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
– Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

În 27 noiembrie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat cererea de redeschidere a urmăririi penale și a hotărît respingerea ei în ceea ce privește repunerea sub acuzare a lui Petre Roman și Teodor Brateș, dar admiterea ei în ceea ce privește plîngerile formulate de o serie de părți vătămate din dosar. Nu cunosc ce conțin exact aceste plîngeri, bănuiesc că e vorba de cereri de despăgubiri.

Redau, de pe saitul ÎCCJ (linc) soluția instanței:

Mihail Gorbaciov: Ceaușescu „era un interlocutor dificil… dar totuși noi ne înțelegeam bine”… „Vi-l amintiți pe Silviu Brucan?… Nu. Cine e?”… „L-am cunoscut pe Iliescu pe la sfîrșitul anului 1990” (video)

Actualizare 4 martie 2021: Fiindcă canalul youtube a lui Radu Moraru a fost șters de pe youtube (omul a fluierat în biserica covid, ceea ce youtube nu acceptă), cu toate filmările de pe el, inclusiv interviul cu Gorbaciov, înregistrarea acestui interviu am pus-o pe propriul meu canal, ca să fie în continuare disponibilă pentru public, și am actualizat corespunzător acest articol.

Radu Moraru, „Nașul” cunoscut pentru asiduitatea cu care s-a implicat în campania de falsificare a istoriei revoluției făcînd emisiuni în care prezenta ca adevărate spusele lui Victor Stănculescu, acel Stănculescu pe care acum Parchetul îl numește unul din principalii organizatori ai diversiunii din decembrie 1989, i-a luat un interviu lui Mihail Gorbaciov. Cred că interviul e interesant și pentru cititorii acestui blog. La transcrierea înregistrării am inserat comentarii ale mele, cu litere cursive între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

Conferința internațională la Timișoara (26-28 noiembrie): „După 30 de ani. Moștenirea otrăvită a comunismului”

Între 26-28 noiembrie 2019 Memorialul Revoluției din Timișoara organizează, în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Fundației Europene pentru Știință și Cercetare din Berlin/Europäische Stiftung für Wissenschaft und Forschung Berlin conferința internațională După 30 de ani. Moștenirea otrăvită a comunismului.
Deschiderea conferinței va avea loc marți, 26 noiembrie 2019, ora 10.00, la Casa Adam Müller-Guttenbrunn.
Structurată pe șapte secțiuni, conferința va reuni specialiști din șase țări: Germania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Republica Moldova și România, care vor aborda teme incitante, precum Revoluția din Decembrie 1989, schimbările socio-politice din Europa Centrală și de Est, disidențe în perioada comunistă, comunismul în Europa Centrală și de Est și cultura memoriei.
Pe lângă prelegeri, dezbateri și mese rotunde, în cadrul conferinței va mai avea loc un vernisaj, o prezentare de carte și un workshop la care vor participa cunoscute memoriale din România, toate evenimentele desfășurându-se în două locații:

26-27 noiembrie 2019: Casa Adam Müller-Guttenbrunn
28 noiembrie 2019: Memorialul Revoluției

Marți, 26 noiembrie 2019, de la ora 18.00, va fi prezentată publicului expoziția itinerantă a Muzeului Memorial „Runde Ecke” din Leipzig, care va fi deschisă de către domnul Ralf Krautkrämer, consulul Republicii Federale Germania la Timişoara, şi de către doamna dr. Saskia Schmidt, şefa secţiei Cultură, Educaţie şi Probleme ale Minorităţii Germane a Ambasadei Republicii Federale Germania în România.
Joi, 28 noiembrie 2019, între orele 17.30-18.00, va fi lansat volumul Candelă împotriva timpului. După 30 de ani, în prezența autorilor: Titus Suciu și Vasile Bogdan.

Conferința se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg, iar intrarea este liberă.

Am și eu de prezentat o lucrare în conferință, în 27 noiembrie. Programul conferinței este următorul (linc):

Rezultate alegeri prezidențiale turul 2, secția 186 Timișoara (și comparație cu turul 1)

La secția de votare 186 Timișoara, unde am fost locțiitor de președinte de secție de votare, au fost următoarele rezultate:

Număr alegători din liste permanente = 1221 (turul 1 = 1222)

Prezenți la vot = 584 (47,8%) (turul 1 = 539 = 44,1%), din care 525 pe lista permanentă (turul 1 = 496), 58 pe lista suplimentară (turul 1 = 42) și 1 vot (turul 1 = 1) cu urna mobilă

Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

În subcapitolul care urmează se vorbește despre dezinformarea făcută prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Principala dezinformare a fost făcută prin televiziunea română (la pagina TVR în decembrie 1989 găsiți multe asemenea exemple). Aspectul cel mai important relevat în rechizitoriu este că în 22 decembrie 1989 „la orele 15:00, în biroul adjunctului directorului TVR (etajul XI), s-a instalat un grup militar de control şi cenzură a informaţiei ce urma a fi difuzată prin această instituţie. Comandamentul Militar a fost condus de gl. (r) Nicolae Tudor, impus în această funcţie de gl. lt. Stănculescu Atanasie Victor (ministrul apărării în acel moment), adjuncţii acestuia fiind cpt. de rang I Dumitrescu (Cico) Emil şi col. Oană Florea Marin”. Cu alte cuvinte, emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 se împarte în perioade distincte: dimineața, cînd TVR era încă sub controlul lui Ceaușescu și s-a transmis comunicatul despre moartea lui Milea, după intrarea revoluționarilor în TVR pînă la ora 15, cînd a existat un relativ haos și spuneau revoluționarii ce voiau, și după ora 15, cînd Stănculescu instituie controlul militar la TVR, prin intermediul generalului Nicolae Tudor și al inculpatului Emil Dumitrescu poreclit Cico. Acest inculpat a murit în timpul urmăririi penale. Nu știu care e situația generalului Tudor.

Laurențiu Coca – eliberat din funcția de secretar de stat la SSRMLÎRC. Subsecretarul de stat Octav Bjoza îi va ține locul

Prin decizia nr. 429/2019 (linc), primul ministru Ludovic Orban l-a eliberat pe domnul Laurențiu Coca din funcția de secretar de stat la SSRMLÎRC. Atribuțiile sale au fost preluat de Octav Bjoza, care rămîne însă cu gradul de subsecretar de stat. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie 2019.

A murit Corina Untilă, fostă președintă a asociației „17 Decembrie”

Coperta cărții editată de asociația „17 Decembrie”, la care Corina Untilă e coautoare și care cuprinde și relatarea ei despre zilele revoluției

Doamna Corina Untilă, fostă președintă a asociației „17 Decembrie” Timișoara a răniților și familiilor îndoliate din revoluție, a murit ieri seară. A fost printre fondatorii asociației, în 1990, și a avut funcția de președinte pînă în 2017.

În 17 decembrie 1989, la vîrsta de 18 ani, cînd era elevă, Corina Untilă a fost împușcată cînd se afla în coloana de manifestanți care se îndrepta spre podul Decebal din Timișoara. A rămas în urma împușcării cu o bucată de plămîn și ficat lipsă.

În ultimul timp era bolnavă de cancer și stătea la pat. Știu că n-a vrut să facă chimioterapie (sau a vrut, s-a simțit foarte rău și atunci a renunțat) și încerca tratamente naturiste.

În calitate de președintă a asociației „17 Decembrie”, Corina Untilă a contribuit la editarea cărții „Libertate te iubim, ori învingem ori murim!”. A fost în colectivul de redacție al acestei cărți, alături de mine și de secretara asociației, Angela Țintaru. În carte e cuprinsă și relatarea ei despre ce a trăit în zilele revoluției, atît între manifestanți cît și la spital.

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (17). Dispozitivul

Prezint finalul rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 16 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu
– Considerații referitoare la continuitatea incriminării juridice a faptei

D I S P U N E M:

1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României

În acest subcapitol sînt prezentate induceri în eroare care au contribuit la crearea psihozei teroriste efectuate de persoane din conducerea Ministerului Apărării Naționale. Vinovăția inculpaților civili din cadrul CFSN (Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu) provine din faptul că ei au acceptat această dezinformare. Însuși unul din inculpați – Gelu Voican Voiculescu – a declarat în 1994 la Comisia Senatorială că diversiunea „a făcut-o armata (…) lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie, că armata a fost, a făcut și a dres”.

Adina Anghelescu-Stancu – Interviu din 1991 cu generalul Nicolae Militaru

Pe internet găsesc un interviu (linc) dat de generalul Nicolae Militaru pentru Adina Anghelescu, în 1991, și publicat în revista „Baricada”. Reporterița scrie că a păstrat ciorna manuscrisului pe care sînt adnotări „făcute chiar de mîna generalului atunci cînd acesta a solicitat să vadă materialul înaintea publicării lui”. Generalul Militaru a murit în 1996 „în urma unui aşa-numit cancer galopant, la puţin timp după ce anunţase că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la Preşedinţia României”, scrie doamna Anghelescu. În fapt Militaru nu doar a anunțat că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la alegeri ci chiar a fost contracandidatul acestuia, dar a avut un număr nesemnificativ de voturi (0,22%) și a murit puțin după alegeri.

În contextul în care în rechizitoriul din dosarul revoluției se fac multe referiri la generalul Militaru, cred folositor să readuc în atenție acest interviu și cititorilor mei. În acest dosar al revoluției Nicolae Militaru nu a mai putut fi audiat, deci punctul lui de vedere cu privire la evenimente îl putem afla doar din asemenea interviuri date cînd încă mai trăia.