Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (16). Considerații referitoare la continuitatea incriminării juridice a faptei noiembrie 1, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 15 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu

IX. CONSIDERAŢII REFERITOARE LA CONTINUITATEA INCRIMINĂRII JURIDICE A FAPTEI

Infracțiunile contra păcii și omenirii au fost reglementate în Codul penal anterior,  în cadrul unui titlu distinct (titlul XI), care cuprindea propaganda pentru război (art. 356), genocidul (art. 357), distrugerea unor obiective și însușirea unor bunuri (art. 359), distrugerea, jefuirea sau însușirea unor valori culturale (art. 360), precum și un articol distinct, care prevedea sancționarea tentativei, tăinuirii și favorizării pentru infracțiunile menționate. În actualul Cod penal, infracțiunile de genocid, contra umanității și de război, sunt prevăzute în titlul XII, care este împărțit în două capitole: Capitolul I – Infracțiuni de genocid și contra umanității și Capitolul II – Infracțiuni de război. Aşa cum rezultă din tezele prealabile ale proiectului Codului penal, aprobate prin H.G. nr. 1183/2008, actualul Cod penal reglementează, într-o formă complet revizuită, într-un titlu distinct, infracţiunile de genocid, infracţiunile contra umanităţii şi infracţiunile de război, în acest mod fiind aliniată legislaţia penală română la standardele Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, care a fost ratificat de către România, prin Legea nr. 111/2002. Prin urmare, relaţiile sociale ocrotite în Codul penal din 1968, în Titlul XI – Infracţiuni contra păcii şi omenirii, sunt protejate în prezent, prin incriminările cuprinse în Codul penal, Titlul XII – Infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război.

Având în vedere obiectul cauzei penale analizate, cât și cuprinsul hotărârii dată în cauza Mocanu și alții contra României, ne vom referi, în continuare, la infracțiunile de genocid, tratamente neomenoase și omor, inclusiv la modul în care faptele care intrau în conținutul constitutiv al acestor infracțiuni sunt incriminate în actualul Cod penal.

În Codul penal din 1968, constituia genocid săvârșirea, în scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup național, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:

  1. uciderea membrilor colectivității sau grupului;
  2. vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a colectivității sau grupului;
  3. supunerea colectivității sau grupului la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la existență fizică;
  4. luarea de măsuri tinzând la împiedicarea nașterilor în sânul colectivității sau grupului;
  5. transferarea forțată a copiilor aparținând unei colectivități sau unui grup, în altă colectivitatea sau în alt grup.

În actualul Cod penal, infracțiunea de genocid este prevăzută în art. 438, fiind corespondentă infracțiunii de genocid, prevăzută în art. 357 din Codul penal din 1968. Textul nu este modificat în mod semnificativ, una dintre modificări constând în renunțarea la noțiunea de ”colectivitate” și păstrarea unei singure noțiuni, cea de ”grup”.

Conform Codului penal anterior, infracțiunea de tratamente neomenoase consta în supunerea la tratamente neomenoase a răniților ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Roșii ori a organizațiilor asimilate acesteia, a naufragiaților, a prizonierilor de război și, în general, a oricărei alte persoane căzute în puterea adversarului, ori supunerea acestora la experiențe medicale sau științifice, care nu sunt justificate de un tratament medical în interesul lor. De asemenea, această infracțiune consta și în săvârșirea, față de persoanele menționate, a vreuneia dintre următoarele fapte:

  1. constrângerea de a servi în forțele armate ale adversarului;
  2. luarea de ostateci;
  3. deportarea;
  4. dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal;
  5. condamnarea sau execuția fără o judecată prealabilă efectuată de către un tribunal constituit în mod legal și care să fi judecat cu respectarea garanțiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege;
  6. torturarea, mutilarea sau exterminarea.

În Codul penal actual infracțiunea de tratamente neomenoase nu mai are, ca atare, un corespondent, elemente specifice acestei infracţiuni regăsindu-se, în special, în cadrul infracţiunilor de război contra persoanelor (art. 440 din Codul penal actual), cu precizarea că aceste infracţiuni au ca situaţie premisă existenţa unui conflict armat (cu sau fără caracter internaţional), pe când infracţiunea de tratamente neomenoase putea fi săvârşită în timp de pace sau de război, această ultimă ipoteză constituind o formă agravată a infracţiunii. În Codul penal aflat în vigoare, a fost introdus un nou text, și anume art. 439 (infracțiuni contra umanității), care constă, în forma tip, în săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

  1. uciderea unor persoane;
  2. supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
  3. sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;
  4. deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;
  5. torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;
  6. violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;
  7. vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
  8. provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;
  9. întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;
  10. persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;
  11. alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice.

De asemenea, în cadrul variantei asimilate a infracțiunii, sunt sancționate faptele menționate, dacă sunt săvârşite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.

Textul acestui articol reia, într-o formă adaptată, prevederile art. 7 din Statutul Curții Penale Internaționale și utilizează definițiile anterioare cuprinse în art. 6, lit. c) din Statutul Tribunalului Militar Internațional de la Nürnberg și în statutele altor tribunale penale internaționale.

Deși între infracțiunea de tratamente neomenoase și infracțiunile contra umanității nu există, ca atare, o continuitate a incriminării, se constată faptul că unele dintre modalitățile normative alternative de săvârșire a infracțiunii de tratamente neomenoase se regăsesc în cuprinsul infracțiunilor contra umanității: lipsirea de libertate în mod ilegal sau tortura. De asemenea, elemente privind supunerea la tratamente neomenoase a categoriilor de persoane prevăzute de art. 358  alin. (1) din Codul penal din 1968, se regăsesc în cadrul infracţiunilor contra umanităţii din actualul Cod penal (art. 439 lit. j) – persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional sau art. 439 lit. k) – alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice).

Valoarea socială protejată este, în esenţă, aceeaşi, respectiv, siguranţa populaţiei civile, în cazul infracţiunii de tratamente neomenoase aria fiind restrânsă la persoanele căzute în puterea adversarului sau duşmanului, în timp ce varianta tip a infracțiunilor contra umanităţii presupune săvârșirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populații civile, în timp de pace sau de război, a uneia dintre modalitățile normative descrise mai sus.

În cauza Irlanda contra Regatului Unit al Marii Britanii, din anul 1978 (pct. 167), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a definit pentru prima dată ”tratamentele inumane” ca fiind acele acte prin care se provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale, susceptibile de a-i produce puternice tulburări psihice. Aceste acte au a fi săvârșite cu intenția de a produce suferințe intense victimei. De asemenea, ca și în materie de tortură, suferința trebuie să se situeze la un nivel de gravitate deosebit, să fie provocată de agenți ai statului sau prin tolerarea ei din partea autorităților statale, ceea ce înseamnă că actele în sine pot fi săvârșite asupra victimei chiar și de către particulari. În această din urmă situație, autoritățile statale se fac vinovate de a fi permis săvârșirea unor asemenea acte sau, dacă ele s-au produs, eventual de neîndeplinirea obligației de a-i urmări și de a-i pedepsi pe autorii lor.

Totodată, atât infracțiunea de genocid și tratamentele neomenoase, cât și infracțiunile contra umanității includ, în conținutul lor, fapte care sunt incriminate ca infracțiuni contra persoanei. Astfel, spre exemplu, uciderea unei persoane constituie una din formele în care pot fi săvârșite, în condițiile prevăzute de lege, atât infracțiunea de genocid, cât și infracțiunile contra umanității. Deosebirea constă, însă, în faptul că dacă, spre exemplu, faptele de omor sau omor calificat sunt îndreptate doar împotriva membrilor unui grup și nu împotriva populației civile, în general, infracțiunea comisă va fi cea de genocid și nu cea contra umanității.

X. DATE DESPRE INCULPAŢI: (…)

XI. MOTIVARE CU PRIVIRE LA SOLUŢIILE DE CLASARE ŞI ALTE SOLUŢII CE SE VOR DISPUNE ÎN CAUZĂ (…)

XII. ISTORICUL CAUZEI ŞI DATE CU PRIVIRE LA URMĂRIREA PENALĂ

Date privind modalitatea de sesizare şi istoricul cauzei (…)

Față de cele trei persoane menționate în ordonanță și care au comis faptele în calitate de membri ai guvernului, a fost parcursă procedura specială prevăzută de Legea nr. 155/1999 privind responsabilitatea ministerială, iar la data de 26.10.2015, președintele României a transmis Ministrului Justiției cererea de urmărire penală pentru faptele ce fac obiectul prezentului dosar, urmând a se proceda conform legii.

(va urma)

Urmărește evoluțiile de pînă acum în dosarul mineriadei:
– Rezoluţia din 17 iunie 2009 de scoatere de sub urmărire penală
Hotărîrile judecătorești ale ÎCCJ prin care s-au respins contestațiile împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală:
– Sentinţa penală nr. 37 din 18 ianuarie 2010. Dosar 7440/1/2009. Petent Negru Vasile. Rămasă definitivă prin decizia 468/28.11.2011 a ÎCCJ, prin care s-a respins recursul lui Negru Vasile ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 1702 din 5 noiembrie 2010. Dosar 9792/1/2009. Petenţi Cuza Constantin şi Dima Nicolae. Rămasă definitivă prin nerecurare.
– Sentinţa penală nr. 1953 din 29 noiembrie 2010. Dosar nr. 4118/1/2010. Petent Enache Mituş Ionel. Rămasă definitivă fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea nr. 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 985 din 8 iunie 2010. Dosar 186.1/1/2010. Petent Lazăr Nicolae. Rămasă definitivă prin decizia 337 din 20 iunie 2011 a ÎCCJ prin care s-a respins recursul ca neîntemeiat.
– Sentinţa penală nr. 368 din 7 martie 2011. Dosar 9172/1/2009. Petent Teodor Mărieş. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea 202/2010.
– Sentinţa penală nr. 383 din 9 martie 2011. Dosar nr. 9723/1/2009. Petent Stoica Marin. Hotărîre definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Sentinţa nr. 969 din 30 iunie 2011. Dosar 8952/1/2010. Petentă Crăciun (fostă Buia) Doina. Definitivă, fiind pronunţată după abrogarea recursului.
– Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990
– Marea Cameră CEDO – cauza Mocanu și alții împotriva României (saitul CEDO, limba engleză)
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990
– Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN trimiși în judecată în dosarul mineriadei din 1990 (video din 13 iunie 1990)
– Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar

Mai citește:
– Agenturili străine, acum şi la mineriada din iunie 1990
– 13 iunie 1990. Ion Iliescu: Sînt momente dramatice pentru ţara noastră. Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar. Este nevoie de unirea întregului popor pentru a da riposta necesară (video)
– 14 iunie 1990. “Am găsit la PNŢCD droguri, armament, muniţie, maşină de scris automată (video)
– Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991)
– Speranţa, un film de Sorin Ilieşiu
– Revoluţia trădată
– Teodor Mărieş: Cînd echipa lui Voinea a predat dosarul mineriada, au plîns acei copii după munca lor (video)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.