Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1997. Emil Constantinescu: „Nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție” decembrie 11, 2019


Decembrie 1997, emisiune de știri a TVR la aniversarea a 8 ani de la revoluție. E prezentată declarația noului președinte Emil Constantinescu că „nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție”. Apoi, de la Cluj, Liviu Man explică redeschiderea dosarului revoluției de acolo.
Dosarul revoluției din Cluj s-a finalizat cu:
10 ani închisoare la generalului Iulian Topliceanu (linc) (executați efectiv 2 ani și 3 luni)
– osîndiri la închisoare și pentru colonel Valeriu Burtea, locotenent-colonel Ioan Laurențiu Cocan, prim-secretar PCR Cluj Ioachim Moga.
– 15 ani închisoare pentru ofițerul Ioan Dicu care deschisese focul asupra manifestanților
achitare pentru generalul Florian Caba (linc), fiindcă deși îi spusese subordonatului Ioan Dicu „dacă tece cineva de tine te fac trădător de țară”, iar după ce acesta împușcase manifestanții îl premiase cu 10000 de lei, nu folosise cuvintele „îți ordon”, deci ceea ce a spus nu se poate considera ordin militar
– achitare și pentru Carp Dando, care îl împușcase pe Călin Nemeș

Transcriere înregistrare:
0:00 Mircea Radu: Președintele României, Emil Constantinescu, a promis rudelor celor uciși în decembrie 1989 că nimic nu mai poate împiedica aflarea adevărului despre revoluție. Șeful statului spune că acum totul depinde de ritmul în care va acționa justiția.
0:15 Horia Matei: La 8 ani de la declanșarea și la București a revoluție, președintele Emil Constantinescu afirmă că adevărul despre evenimentele din decembrie 1989 va fi aflat. Președintele nu a oferit un termen, însă consideră că redeschiderea dosarelor este un pas important. Constantinescu a promis rudelor celor uciși că nimic nu mai poate împiedica acum justiția să-și urmeze cursul. La momentul comemorativ din cimitirul eroilor au fost prezenți președinții celor 2 camere ale parlamentului, Petre Roman și Ion Diaconescu, ministrul de interne Gavril Dejeu, membri ai unor asociații de revoluționari. Preafericitul Teoctist, patriarhul bisericii ortodoxe române, a oficiat o slujbă de pomenire. Acțiuni similare care marchează împlinirea a 8 ani de la revoluție au fost organizate și în alte orașe ale țării.
0:55 Mircea Radu: Ne aflăm acum în legătură directă cu Liviu Man de la TVR Cluj. Bună seara. Care crezi că este deosebirea dintre comemorarea de anul acesta a revoluției față de cele din anii trecuți?
1:05 Liviu Man: Pentru prima dată liderii asociațiilor de revoluționari de la Cluj i-au numit în mod foarte clar pe cei responsabili de ce s-a întîmplat acum 8 ani la Cluj. În decembrie 1989 la Cluj au fost uciși 28 de oameni și răniți peste 100. De această dată liderii asociațiilor de revoluționari i-au numit pe generalul Iulian Topliceanu, fostul comandant al armatei a 4-a, pe colonelul Ioan Șerbănoiu, fostul șef al securității Cluj, alți ofițeri superiori din armata a 4-a a Transilvania ca responsabili pentru ce s-a întîmplat atunci. Și, în primul rînd, ei îl numesc responsabil de neaflarea adevărului în toți acești ani care au trecut pe fostul președinte al României Ion Iliescu.
1:48 Mircea Radu: Înainte de a intra în emisie, la telefon mi-ai spus, referitor la momentul decembrie 1989, că orașul tău, Clujul, reprezintă un caz special. Pe ce te-ai bazat?
1:58 Liviu Man: Două motive: în decembrie 1989 marea majoritate a victimelor au fost făcute în timpul zilei, așa cum puteți vedea și în aceste imagini de arhivă din 1989. Deci aici crimele au fost făcute ziua, existînd mii de martori oculari. Cea de-a doua chestiune care individualizează Clujul în raport cu celelalte orașe ale țării unde s-a murit în 1989 constituie faptul că în 1992 Parchetul Militar din Cluj a terminat ancheta în acest caz și a numit pe cei vinovați. Au fost arestați chiar doi ofițeri din armata a 4-a Transilvania care însă au trebuit să fie eliberați. Concret, imediat după arestarea celor doi ofițeri s-a primit un telefon la comandamentul armatei a 4-a din Cluj prin care se cerea imperativ eliberarea celor doi ofițeri arestați, în caz contrar Clujul urmînd a fi ocupat de blindatele armatei. Din acest motiv, dosarul revoluției din Cluj a fost clasat la sfîrșitul anului 1992. Procurorul militar Tit Liviu Domșa care a instrumentat dosarul a fost apoi pensionat.
3:12 Mircea Radu: Spune-mi, te rog, în ce stadiu se află lucrările ce alcătuiesc acest dosar?
3:17 Liviu Man: Acum cîteva săptămîni dosarul victimelor din Cluj a fost redeschis. S-a dispus casarea sentinței din 1992 prin care se dispunea neînceperea urmăririi penale în privința celor învinuiți de omor atunci în decembrie 1989, iar redeschiderea anchetei a dus la punerea pe rol a unor inculpați. Este vorba de generalul în rezervă Iulian Topliceanu, fostul comandant al armatei a 4-a, de comandantul securității, fostul comandant al securității Ioan Șerbănoiu și de alți ofițeri superiori ai armatei. Procurorul Surdescu, care se ocupă de acest caz, a spus că în cîteva luni dosarul victimelor de la Cluj va fi finalizat prin trimiterea în judecată a celor vinovați. Cam atît de la Cluj. Mircea, ai legătura.
4:09 Mircea Radu: Îți mulțumesc. În comuna Brăteni, județul Bistrița Năsăud, a fost dezvelit astăzi un momument în memoria lui Ioan Sabău. El este unul dintre sutele de eroi ai revoluției. Acum 8 ani, el era încă student la Institutul de Studii Economice din Cluj.

Mai citește:
Petre Roman în 1997, cînd se mai deschisese o dată dosarul revoluției: „Căutarea adevărului reprezintă pentru toți cei care am fost în revoluție o dorință nestrămutată… Mi se pare însă că ar fi foarte grav ca să mergem pe firul unei răzbunări… Petre Carp spunea: Greșelile politice se îndreaptă, nu se răzbună… Pînă în decembrie ’89 n-aveam nici o legătură cu politica” (video)
Fostul general Topliceanu, care a comandat reprimarea revoluţiei la Cluj: 10 ani condamnare, eliberat după 2 ani şi 3 luni. Lipsa de dibăcie a M.Ap.N. la recuperarea prejudiciului
– Generalul Florian Caba scapă prin prescripţie
– Generalul Florian Caba şi căpitanul Dando Carp scapă şi la CEDO pentru crimele din 1989 de la Cluj
– Victor Eugen Mihai Lungu despre revoluţie
– Cazul securistului Gheorghe Herţa din Cluj. “În loc să acţioneze cu bună credinţă, relevînd cu exactitate ceea ce au declarat persoanele interogate, inculpatul le-a violentat în încercarea de a le determina să declare că au purtat discuţii defavorabile regimului politic existent atunci, cu Doina Cornea”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.