Victor Orban la Timișoara: „Popoarele au știut întotdeauna că libertatea nu o vom primi ca pe un dar de la marile puteri” (video)

Actualizare 22 decembrie 2019: De pe saitul agenției de presă maghiare MTI (care are și o secțiune în limba română) am adăugat discursul integral a lui Victor Orban.

Cu un pic de întîrziere relatez despre prezența primministrului ungar, Victor Orban, la Timișoara, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la revoluție (a nu se confunda cu celălalt primministru, Ludovic Orban, care și el a fost prezent la Timișoara la aniversarea revoluției, dar cu cîteva zile după Victor Orban). Am anunțat că Victor Orban urmează să fie prezent la Timișoara în articolul Program manifestări pentru comemorarea a 30 de ani de la revoluție, organizat prin intermediul bisericii reformate la Timișoara (12-16 decembrie 2019) (linc). După cum e firesc, domnul primministru a respectat programul anunțat pe „blogul lui Marius Mioc” și a venit la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, unde a ținut și un discurs. N-am fost acolo, dar o parte din discursul lui Victor Orban a fost prezentat la televiziunea „Europa Nova” din Timișoara și-l cred interesant și pentru cititorii acestui sait.

Transcriere și tălmăcire înregistrare:
0:00 Crainică „Europa Nova”: La Centrul REgional de Afaceri avut loc gala „Libertate 89” organizată de Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania. Invitatul special al evenimentului a fost Victor Orban, premierul Ungariei. În cadrul galei, acesta a vorbit despre evenimentele petrecute în urmă cu 30 de ani la Timișoara și despre cît este de important ca, pentru țelurile comune, maghiarii și românii să se unească.
0:26 Victor Orban (ungurește): Locuitorii României au dovedit că corecția comunismului este posibilă doar cu revolta populară. Popoarele au știut întotdeauna că libertatea nu o vom primi în dar de la marile puteri. Dacă i-am fi așteptat pe occidentali, atunci am fi în continuare sub ocupația trupelor sovietice. Noi am vrut viață liberă, ne-am asumat lupta, riscul, eroii și-au vărsat sîngele. Este victoria și cinstea acelora care la Timișoara și în alte locuri și-au dat viața pentru libertatea noastră. În calitate de primministru al Ungariei, în numele națiunii maghiare vă spun că văd șanse nemaipomenite ca în viitor românii și maghiarii să aibe țeluri comune. Cred că acest țel poate fi înfăptuit cu vecinii noștri, inclusiv cu România, să construim o nouă Europă Centrală care să fie o regiune competitivă, una din cele mai competitive ale lumii.

Domnul președinte Klaus Iohannis a respins deja propunerile lui Victor Orban (linc): „Eu mă implic pentru Uniunea Europeană, nu pentru altă entitate pe care am crea-o în plan mai mic. Nu sînt de părere că trebuie să deschidem noi falii în cadrul Uniunii Europene, ci trebuie să ne implicăm, cum putem fiecare, să închidem faliile deja existente. Avem deja o falie Est-Vest, care are origini istorice, care vine pe fosta Cortină de Fier. Eu mă implic pentru a o închide. Există și abordări diferite pe partea Nord-Sud. Eu nu o să mă implic niciodată pentru a deschide noi falii. Este o abordare pe care nu o voi sprijini”.

Discursul integral a lui Victor Orban, în tălmăcirea agenției maghiare de presă MTI (linc 1) (linc 2):

Timişoara, miercuri, 18 decembrie 2018 (MTI) – Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a rostit, sâmbătă, la Timişoara, un discurs la gala organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la izbucnirea revoluţiei care a înlăturat dictatura comunistă din România. Redăm textul complet al discursului lui Viktor Orbán.

Excelenţele voastre, stimate domnule primar, dragi timişoreni, stimaţi participanţi, doamnelor şi domnilor, bună seara!

Stimate domnule Primar, maghiarii îndrăgesc oraşul dumneavoastră. Timişoara a fost dintotdeauna o urbe vestită şi importantă. Acest oraş a fost cea mai importantă fortăreaţă a Ungariei în lupta împotriva otomanilor, căderea ei însemnând totodată şi căderea Ungariei. În secolul al XIX-lea, oraşul a devenit unul din centrele de dezvoltare economică a Ungariei. În 1956 – deja ca parte a României – acest oraş a devenit scena pe care tinerii români şi maghiari şi-au manifestat solidaritatea unii faţă de ceilalţi. Un capitol din istoria lumii s-a scris aici, în acest oraş, parte a României, în 1989. Lumea a învăţat atunci numele acestui oraş. Timişorenii şi cetăţenii României au transmis un mesaj important lumii, şi anume că noi, central-europenii, ne vom recâştiga libertatea, dacă trebuie, chiar cu preţul vieţii.

Onoraţi participanţi, o vorbă veche spune că lumea asta are două hibe. Prima: nu crede în lucrurile posibile, a doua: crede în lucrurile imposibile. În 1989 lumea nu credea că românii se vor revolta împotriva regimului comunist. Vă aduceţi aminte de sintagma peiorativă “mămăliga nu explodează”? Până la urmă a explodat. Lucrul aparent imposibil a devenit posibil. Ba mai mult decât atât, e chiar posibil ca românii şi ungurii să lupte alături unii de alţii pentru o cauză comună. Această solidaritate are rădăcini istorice. Noi păstrăm memoria revoluţiei anticomuniste din 1956, când, împreună cu polonezii, dumneavoastră, maghiarii din România şi românii, aţi fost cei care, în număr mare, v-aţi alăturat revoluţionarilor noştri, riscând ani grei de închisoare. Vă mulţumim pentru solidaritate!

Stimaţi oaspeţi, lumea a crezut vreme de 40 de ani că este posibil prin compromisuri să ajungi să ai un comunism cu faţă umană. Lumea n-a crezut vreme de 40 de ani că revolta popoarelor oprimate va duce la căderea comunismului. Românii au arătat că nu există niciun fel de compromisuri prin care se poate ajunge la un comunism cu faţă umană. Românii au arătat, în schimb, că e posibilă acea revoltă populară care duce la căderea comunismului. Mai mult, doar aşa este posibil să scapi de comunism. Popoarele din Europa Centrală au ştiut din totdeauna că marile puteri niciodată nu ne vor dărui libertatea. Aceste popoare mai ştiu că singurul dar poate veni numai de la Dumnezeu. Acel dar ne va face mai puternici în trup şi suflet şi ne va ajuta să avem curajul necesar să ne câştigăm libertatea. Dacă am fi aşteptat după ajutorul occidentalilor, trupele sovietice ar mai ţine încă sub ocupaţie ţările noastre, am fi încă parte la Tratatul de la Varşovia şi am accepta ca soarta noastră să fie încă decisă la congresele partidului comunist. Noi, însă, ne-am asumat deciziile şi am vrut să trăim în libertate, ne-am asumat lupta şi riscurile, iar eroii şi-au jertfit chiar vieţile. Aceasta este marea noastră mândrie, pe care o împărtăşim cu polonezii, cu cehii şi slovacii, cu românii şi cu maghiarii. Glorie eroilor care şi-au dat viaţa aici la Timişoara şi peste tot în România ca noi să putem trăi în libertate. Acesta este trecutul nostru comun recent.

Stimaţi oaspeţi, oare noi, dacă ne întâlnim, românii cu maghiarii, putem doar să trăim cu nostalgia acestui trecut comun glorios sau suntem capabili să ne gândim şi la felul în care dorim să arate acel viitor nu foarte îndepărtat în care vrem să trăim alături unii de alţii? Oare există sau putem identifica obiective comune celor două naţii? Iată o întrebare grea. Ca premier al Ungariei, în numele naţiunii maghiare, vă spun că eu cred că a sosit un moment extraordinar de prielnic de a formula obiective comune pentru viitorul celor două naţii. Noi, maghiarii, dorim să punem capăt acestei situaţii în care suntem puşi să acceptăm calitatea de cetăţeni europeni de rangul doi. După 40 de ani de comunism şi ocupaţie sovietică e totuşi ceva să ajungi să fii pe locul doi, însă, noi vrem să fim o ţară europeană în care viaţa, creaţia şi în general traiul sunt de primă calitate. Ungaria doreşte să producă utilizând tehnologie de ultimă oră, doreşte să aibă parte de cel mai bun şi curat mediu natural şi doreşte să rămână una din ţările cele mai sigure din lume. Noi dorim ca munca noastră să fie cel puţin la fel de apreciată ca munca celor care nu au fost furaţi şi minţiţi de comunişti. Stimate domnule Primar, noi, maghiarii, suntem convinşi că acest obiectiv poate fi atins mult mai uşor împreună cu vecinii noştri decât singuri. De aceea, noi suntem gata, ca alături de vecinii noştri, împreună cu România, să construim o nouă Europă Centrală, în care noi încetăm să fim doar furnizori ai marilor firme occidentale şi în care ţările noastre vor reprezenta regiunile cele mai competitive şi cele mai performante. Vrem autostrăzi şi trenuri de mare viteză între oraşele noastre, vrem locuri de muncă pentru toţi, vrem ţări în care se reîntoarce mâna de lucru şi vrem ţări unde să ne dea bătaie de cap numărul mare de oameni veniţi din Europa Occidentală în căutarea unui loc de muncă. Dacă vom fi solidari şi uniţi încă o dată şi dacă vom lucra împreună, imposibilul va fi din nou posibil şi vom putea construi împreună o nouă realitate europeană. Lumea şi mulţi dintre noi încă nu cred că imposibilul poate deveni realitate. Noi, însă, membrii rezistenţei anticomuniste de odinioară şi luptători pentru libertate, vă spunem doar atât: nici în 1989 nu credea nimeni că este posibil ceea ce au realizat timişorenii şi românii.

Stimaţi oaspeţi, un alt motiv pentru care ne aflăm astăzi, aici, este să aducem un omagiu domnului Episcop László Tőkés. Noi, care am bătut primul cui în sicriul comunismului, am ştiut din totdeauna că vom câştiga până la urmă. Ştiam că dictatura mai întâi se va clătina, iar apoi va cădea. Nu se putea altfel. Degeaba au pus armata, miliţia, serviciile secrete, presa şi mai ştiu eu pe cine pe urmele noastre… În zadar au încercat să prostească poporul şi să intoxice sufletele şi să corupă pe toată lumea… Nu au reuşit nici cu ciomagul, nici cu zăhărelul… Nici tirania, nici puterea absolută nu i-a putut păstra la cârma ţării… Regimul comunist s-a născut în păcat, a fost clădit pe minciună şi de aceea era doar o chestiune de timp până să se prăbuşească. Chiar aşa? O chestiune de timp? Şi atunci de ce tocmai în 1989 a căzut regimul? Şi de ce tocmai în acea zi de decembrie? De ce nu mai devreme sau mai târziu? Nu ştim răspunsul. Ştim, însă, că lumina răsare tocmai atunci când noaptea pare interminabil de lungă şi ziua este la fel de întunecată. Putem fi convinşi că dacă acel tânăr preot reformat nu dădea dovadă de curaj şi nu înfrunta puterea comunistă, acea scânteie care a aruncat totul în aer s-ar fi lăsat încă mult aşteptată. Glorie episcopului László Tőkés!

Stimaţi oaspeţi, aflându-mă în lumina amintirilor, nu pot să trec cu vederea maşinaţiunile meschine la care este expus László Tőkés, încercările de a şterge din istorie importanţa rolului său, neînţelegerea activităţii sale politice sau atmosfera de suspiciune care planează asupra lui. Noi am mai învăţat însă un lucru: după patru decenii şi jumătate de semănat vânt nu te poţi aştepta dintr-o dată la cer senin şi soare. Comunismul şi-ar fi lăsat amprenta sinistră oriunde în lume după atâţia ani de suferinţă. Noi suntem aici, astăzi, pentru că avem această datorie, cel puţin faţă de noi înşine, să rostim şi să respectăm adevărul. Mai presus de oricine, avem această datorie faţă de László Tőkés. Dorim şi noi să aprindem o lumină în memoria eroilor, aici, la Timişoara, în oraşul de pe Bega, în primul oraş iluminat electric din Europa.

La mulţi ani, Timişoara! La mulţi ani, timişoreni! La mulţi ani, László Tőkés!

Mai citește:
– Victor Orban, discurs în amintirea revoluţiei maghiare din 1956: „Nu a fost lumea liberă cea care a învins comunismul ci popoarele Europei tînjind după independenţă şi libertate, care şi-au luat soarta în propriile mîini”
Primministrul ungur Victor Orban: „Europa nu este liberă. Pentru că libertatea începe cu rostirea adevărului. Astăzi, în Europa, este interzis să spui adevărul (video – șters ulterior de pe youtube, dar transcriere disponibilă)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.