Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Vasile Astărăstoae (fost rector UMF Iași) – Pandemia, o filă din istoria recentă martie 30, 2020


Domnul Vasile Astărăstoae, fost rector al Universității de Medicină și Farmacie Iași (2008-2015), fost președinte al Colegiului Medicilor din România, a scris pe pagina sa de facebook despre experiența sa în lupta cu pandemiile. Redau cele scrise de dînsul:

Pandemia, o filă din istoria recentă
Istoria celor trei pandemii ale secolului trecut (1918, 1957 și 1968), efectele devastatoare economice și nimicitoare asupra populațiilor globului ale acestora au declanșat un proces de pregătire global și național, coordonat de OMS, tocmai pentru limitarea impactului pandemic. Prima provocare a venit în 2009 – gripa H1N1.

Gripa tip A (H1N1) numită și gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-americană a izbucnit în Mexic, în luna aprilie 2009. Guvernul mexican, în încercarea de a opri răspândirea, a închis cea mai mare parte a facilităților publice și private, a introdus carantina și izolarea. Cu toate acestea, virusul a depășit granițele. A fost detectat mai întâi în Statele Unite și s-a răspândit rapid în lume. Noul virus a fost izolat pentru prima dată la sfârșitul lunii aprilie de laboratoarele americane și canadiene. Acest nou virus H1N1 conținea o combinație unică de gene de gripă, care nu au fost identificate anterior la animale sau oameni. La 11 iunie: 2009 OMS declară starea de pandemie. Măsurile recomandate: tratament cu antivirale (uneori combinate cu antibiotice), închiderea școlilor, carantină, distanțierea socială, controlul strict la frontiere etc. Și, bineînțeles, obținerea unui vaccin și vaccinarea obligatorie în masă. OMS a elaborat și scenarii și modele matematice, de la cel mai optimist (5 milioane de morți) la cel mai pesimist (60 milioane de morți).

Zeci de state din întreaga lume au aplicat aceste măsuri. Însă oficialitățile medicale au constatat că e o boală gripală relativ ușoară, cu febră moderată și afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice, cu rare tendințe de complicații. Letalitatea a fost, în general, prin insuficiență respiratorie acută și a interesat persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistența slăbită din cauza unor boli cronice etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc a cuprins persoane tinere, femei gravide și persoane cu sindrom metabolic, obezitate, boli ale sistemului imunitar și alte boli cronice (respiratorii, cardiace etc.), excluzând vârstele extreme (sub 14 ani și peste 60 de ani).

În România, primul caz confirmat de gripa A (H1N1) a fost pe 27 mai 2009 (o femeie de 30 de ani venită de la New York, pe 23 mai). Pe baza morbidității posibile Ministerul Sănătății din România a construit două scenarii: un număr de circa 2200–2400 decese, majoritatea sub vârsta de 40 de ani (scenariu optimist) sau 2-3 milioane de decese (scenariu pesimist). S-a format un grup tehnic (în mare parte cu aceeași componență cu cea din prezent, de la pandemia COVID-19), care recomanda măsurile care trebuiau luate. Eram în acel moment Președinte CMR și m-am opus public măsurilor abuzive, care încălcau drepturile omului, autonomia pacientului și independența profesională a personalului medical chiar dacă erau recomandate de OMS. Spre surprinderea mea s-a ținut cont de acele obiecțiuni și s-a renunțat la multe dintre măsuri.

Mass-media a declanșat o panică globală, cu rezultate nefaste, transformând această pandemie în cea mai mediatizată gripă din istorie. Panica s-a instalat la nivel global. Au fost intens popularizate numai scenariile pesimiste. Spitalele au fost asaltate, sufocate, personalul medical epuizat psihic și fizic. Presiunea panicardă mediatică și-a spus cuvântul și în goana pentru asigurarea unui vaccin. Producția cantitativă a vaccinului anti-viral de tip A(H1N1) – specific sau în „cocktail” cu alte vaccinuri antivirale de mare răspândire – era/este asigurată de concerne ale producătorilor de medicamente. Spaima populației, bine întreținută mediatic, a obligat guvernele din mai toată lumea să supraliciteze pentru cumpărarea de sute de milioane de doze de vaccin, încă înainte de terminarea testelor de siguranță și de primirea aprobărilor instituțiilor de control. În acel moment, de exemplu, Prof. Dr. Johannes Löwer, directorul Institutului Paul Ehrlich semnala că vaccinul anti-gripal poate fi mai periculos decât gripa H1N1. Au apărut numeroase incidente, accidente și reacții postvaccinale, aducând muniție pentru armata antivacciniștilor. Mai mult, deoarece marile companii au notificat că vaccinurile sunt insuficient testate și că pot fi utilizate doar pe proprie răspundere, guvernele, și nu producătorii, au plătit despăgubiri uriașe persoanelor lezate.

Impactul panicii de proveniență mediatică în economie a fost, de asemenea, destructiv cu atât mai mult cu cât s-a suprapus peste criza economică preexistentă. Un exemplu este turismul: cel mexican a scăzut cu 80%, cel spre Statele Unite cu peste 50%, cel spre Canada, cu peste 40%, iar turismul european cu peste 35%. Spațiul nu permite a descrie impactul social, psihologic și politic.

La data de 10 august 2010, OMS a proclamat sfârșitul pandemiei de gripă cu virus A/H1N1. Bilanțul e dificil de realizat, dar oricum nu s-a confirmat niciun scenariu și măsurile propuse nu au trecut examenul cost/eficență. Unele studii au estimat că 11 – 21% din populația globală la acea vreme au suferit boala, iar că 579.000 de persoane ar fi fost ucise de boală. Experții, inclusiv OMS, au fost de acord cu estimarea că cel puțin 284500 de persoane au fost ucise de boală. Pentru perioada 12 aprilie 2009 – 10 aprilie 2010, Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA a estimat că au existat 60,8 milioane de cazuri, 274.304 spitalizări și 12.469 de decese datorate virusului (H1N1) în SUA, iar în lume între 151.700 și 575.400 de persoane au decedat.

Criticii măsurilor luate pe perioada pandemiei au afirmat că OMS a exagerat pericolul, răspândind „frică și confuzie”, mai degrabă decât „informații imediate și complete”. Dr. Wolfgang Wodarg, președinte în acea vreme a Comisiei de sănătate a Consiliului Europei, afirma că panica populației de o pandemie gripală H1N1 este o „orchestrație mediatică”, o afacere excelentă pentru industria farmaceutică”. Conform acestuia, marile firme au organizat o „campanie de panică” pentru a face presiune asupra OMS pentru a declară o „falsă pandemie” cu scopul de a vinde vaccinuri. Wodarg a declarat că „falsa pandemie” este „unul dintre cele mai mari scandaluri medicale ale secolului”. Consiliul Europei a constituit o comisie de anchetă, care să analizeze criticile și care să înainteze un Raport preliminar până în iunie 2011. După plecarea lui Wolfgang Wodarg, nimeni nu a mai auzit de comisie și raport. În iunie 2010, Fiona Godlee, redactor-șef al BMJ, a publicat un editorial în care a dezvăluit că unii dintre experții care au consiliat OMS cu privire la pandemie au legături financiare importante (de ordinul a 6 milioane de lire sterline), nedeclarate cu companiile de medicamente care produceau antivirale și vaccinuri și că decizia OMS de a declara o pandemie a fost influențată cel puțin parțial de dorința de a spori profiturile industriei farmaceutice. În ciuda dovezilor, s-a instalat o liniște deplină.

Concluzie: Istoria se repetă, iar noi nu învățăm nimic din ea.

P.S. Față de pandemia cu virusul A(H1N1), azi panica este mult mai mare. Aceasta deoarece presa s-a “perfecționat”, politrucii (pardon politicienii) s-au “specializat” în epidemiologie și sănătate publică, iar populația este mult mai nevrozată.

Mai citește:
– Dr. Sucharit Bhakdi (Germania) despre isteria coronavirusului: Măsurile sînt absurde și primejdioase. Concetățenii noștri bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi pentru prelungirea vieții lor. Contactele sociale, evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească viața. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată cu măsurile anticoronavirus (video)
– Dr. Wolfgang Wodarg despre isteria coronavirusului: „Regele e gol” (video)
– Dr. John Lee (Marea Britanie): Este o mare diferență între COVID-19 pricinuind moartea și COVID-19 fiind găsit în cineva care a murit din alte motive
Coronavirus – primejdie sau epidemie de teste de laborator? (video)
– Isteria gripei în România, în anii trecuți. „Aproximativ 65000 de cazuri de gripă au fost înregistrate în toată țara. Conducerea centrului național de supraveghere și control al bolilor transmisibile consideră că nu este nevoie să fie declarată oficial epidemia de gripă. În acest context populația este liniștită” (5 video)
– Gripa aviară şi problemele prefectului Ovidiu Drăgănescu
– Noul cod fiscal pregătește un dezastru pentru bugetul sistemului medical românesc

 

2 Responses to “Vasile Astărăstoae (fost rector UMF Iași) – Pandemia, o filă din istoria recentă”

  1. T. Bucur Says:

    Domnule Mioc, din pura curiozitate a mea:
    – Cum ati luat la cunostinta de existenta unui articol atat de interesant, despre care eu, care de regula sunt la curent cu stirile importante, nu am vazut sa fie reluat de vreun alt site important?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.