Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Studiu de pe saitul Centrului de Control al Bolilor din SUA: „Nu există nici o reducere semnificativă în transmiterea gripei prin folosirea măștilor faciale” iulie 4, 2020


Pe saitul Centrului de Control al Bolilor din SUA (Center of Disease Control and Prevention), instituție care e și în fruntea luptei cu covidul, se poate citi o analiză făcută de o echipă de cercetători din Hong Kong „Măsuri nefarmaceutice pentru pandemia de gripă în afara cadrului spitalicesc – măsuri de ocrotire personală și a mediului înconjurător” (linc).

Analiza a fost susținută de Organizația Mondială a Sănătății (e scris în finalul ei, la „Aknowledgements”) și se referă la 4 metode nefarmaceutice de limitare a răspîndiri virusurilor gripale: spălatul mîinilor, bunele maniere în comportamentul respiratoriu (să tușești într-o batistă ori în mînecă/cot), purtatul măștilor pe față și curățirea suprafețelor și obiectelor care ar putea fi atinse. S-au căutat studiile publicate pe acest subiect în reviste științifice medicale între 1946 și 2018, acordîndu-se preferință studiilor care respectă standardul de studii randomizate controlate (la sfîrșitul articolului explic ce înseamnă asta) și s-au combinat datele din aceste studii pentru a se trage concluzii.

Tălmăcesc aici cîteva fragmente pentru cei interesați. Studiul complet, în engleză, îl găsiți la la https://wwwnc.cdc.gov/eid/article/26/5/19-0994_article

Au fost 3 pandemii de gripă în veacul al 20-lea și una în veacul al 21-lea. Autoritățile sanitare locale, naționale și internaționale își actualizează în mod regulat planurile pe baza ultimelor dovezi disponibile cu privire la eficacitatea diferitelor măsuri de a reduce transmiterea bolii. Aici analizăm dovezile privind eficacitatea măsurilor personale de apărare nefarmaceutice și a măsurilor de igienă în situații din afara cadrului spitalicesc și discutăm posibila lor includere în planurile legate de o pandemie. Deși studii mecanice susțin că există un posibil efect al spălării mîinilor și purtării măștilor faciale, dovezile adunate în 14 studii randomizate controlate nu susțin că ar exista un efect semnificativ al acestor măsuri la transmiterea gripei confirmate prin teste de laborator. Am găsit dovezi limitate despre eficacitatea îmbunătățirii igienei și a curățirii mediului înconjurător. Am identificat anumite probleme care au nevoie de cercetări suplimentare, mai ales în ceea ce privește transmiterea de la om la om. (…)

Am revizuit cercetările pentru a evalua eficacitatea măsurilor de ocrotire la transmiterea virusurilor gripale, incluzînd spălarea mîinilor, bunele maniere în comportamentul respiratoriu, măștile faciale și curățirea suprafețelor și obiectelor. Am căutat 4 baze de date (Medline, PubMed, EMBASE și CENTRAL) pentru literatură în toate limbile. Am urmărit să identificăm studii randomizate controlate pentru fiecare dintre aceste măsuri deoarece acest tip de studii produc dovezile de cea mai bună calitate. Pentru bunele maniere în comportamentul respiratoriu și curățirea suprafețelor și obiectelor, în lipsa studiilor randomizate controlate despre gripă confirmată prin teste de laborator am căutat studii randomizate controlate despre efectele acestor intervenții la boli respiratorii de tip gripal.

Spălarea mîinilor

Metaanaliza noastră pe baza studiilor randomizate controlate nu a produs dovezi care să susțină un efect al spălării mîinilor la limitarea transmiterii gripei confirmată prin teste de laborator. Unul dintre studii a raportat un efect important, dar acest studiu a fost făcut la școlile din Egipt unde a fost introdusă apa la robinet și materiale de curățenie (săpun, ștergare) ca parte a studiului. Astfel, impactul spălării mîinilor poate fi datorat introducerii săpunului și apei la robinet la școlile primare din zone sărace. Dacă luăm în considerare împreună studiile randomizate controlate, e folositor să notăm că unele dintre ele au subestimat adevăratul efect al spălării mîinilor datorită complexității măsurilor. De pildă, grupul de control nu avea chiar zero cunoștiințe despre igiena mîinilor și grupul de intervenție poate nu a respectat întrutotul practicile de igienă a mîinilor. Igiena mîinilor este eficace în prevenirea altor boli infecțioase, precum diareea și unele boli respiratorii.

Bunele maniere în comportamentul respiratoriu

Bunele maniere în comportamentul respiratoriu sînt definite ca acoperirea nasului și gurii cu o batistă ori o mască (dar nu cu mîna) cînd tușești sau strănuți, urmată de aruncarea în mod corect a țesăturii folosite, și de igienă corectă a mîinii după contact cu secreții respiratorii. Alte descrieri includ acoperirea gurii cu mîneca sau cotul, mai degrabă decît cu mîna, în momentul tusei sau strănutului (…) N-am identificat vreo cercetare publicată despre eficiența bunelor maniere în comportamentul respiratoriu la reducerea riscului de gripă confirmată prin teste de laborator. Un studiu observațional a raportat prevalență asemănătoare la boli respiratorii autodeclarate (prin simptoame precum tuse, inflamații, dureri în gît, strănut și probleme de respirație) printre pelerinii americani care au fost în pelerinajul musulman (la Mecca – nota mea) care au practicat sau nu bunele maniere în comportamentul respiratoriu. (…) Există o lipsă de dovezi științifice asupra faptului că bunele maniere în comportamentul respiratoriu sînt eficiente în prevenirea transmiterii gripei. Acest lucru rămîne îndoielnic și are nevoie de mai multe cercetări.

Măștile faciale

În analiza noastră am identificat 10 studii randomizate controlate care au făcut estimări asupra eficacității purtării măștilor pe față la reducerea numărului de infecții virale de tip gripal, publicate între 1946 și 27 iulie 2018. În analiza combinată am găsit că nu există nici o reducere semnificativă în transmiterea gripei prin folosirea măștilor faciale. Un studiu a evaluat folosirea măștilor printre australienii plecați în pelerinajul musulman și a raportat că nu există diferențe notabile în prevalența gripei confirmată prin teste de laborator între cei care au purtat mască și grupul de control. Două studii făcute în mediul universitar au verificat eficiența purtării măștilor monitorizînd incidența gripei confirmată prin teste de laborator printre studenți, timp de 5 luni. Reducerea numărului de cazuri de gripă sau de boli asemănătoare gripei în grupul care a purtat măști nu a fost semnificativă în niciunul dintre studii. Alte 7 studii legate de gospodării au fost puțin diferite: un studiu a oferit măști faciale și respiratoare P2 numai celor din gospodăriile studiate, alt studiu a evaluat folosirea măștilor faciale doar de către persoanele infectate și celelalte studii au oferit măști atît persoanelor infectate cît și apropiaților lor cu care intră în contact. Niciunul dintre aceste studii în gospodării nu a raportat o reducere semnificativă în gripa secundară confirmată prin teste de laborator la grupul care a purtat mască. Multe studii au avut eșantioane de studiu limitate și unele dintre ele au raportat de asemeni o respectare nu tocmai deplină a regulilor la grupul care a purtat mască. În ceea ce privește măștile medicale de unică folosință (cunoscute și ca măști chirurgicale), există dovezi limitate pentru eficacitatea lor în prevenirea transmiterii virusurilor gripale fie că sînt purtate de persoana infectată fie de persoane neinfectate pentru a reduce expunerea la virus. Analiza noastră sistematică nu a găsit efect semnificativ al măștilor faciale la transmiterea gripei confirmată în laborator.

Nu am luat în considerare folosirea respiratoarelor în comunitate. REspiratoarele sînt măști care se mulează strîns și pot apăra purtătorul de particule fine și ar trebui să ofere o mai bună ocrotire la expunerea la viruși gripali datorită unei eficacități mai mari a filtrării. Totuși respiratoarele, precum măștile N95 sau P2, sînt mai eficace cînd sînt bine fixate și aceste măști vor fi disponibile în număr limitat la o nouă pandemie.

Curățirea suprafețelor și obiectelor

Pentru perioada între 1946 și 14 octombrie 2018 am identificat 2 studii randomizate controlate și un studiu observațional cu privire la curățirea obiectelor și suprafețelor pentru a fi incluse în analiza noastră. Un studiu randomizat controlat din grădinițe a găsit că curățirea bisăptămînală a jucăriilor și lenjeriei a redus prezența multor virusuri, inclusiv adenoviruși, rinoviruși, virus respiratoriu sinctial, dar această intervenție nu a fost semnificativă în reducerea virușilor gripali și nu a avut efect important la reducerea bolilor respiratorii acute. Alt studiu randomizat controlat a găsit că igiena mîinilor împreună cu dezinfectarea suprafețelor a redus absenteismul datoral bolilor gastrointestinale dar n-a avut efect important la reducerea absenteismului datorat bolilor respiratorii. Un alt studiu a găsit că contactul pasiv cu înălbitori are legătură cu o creștere importantă a gripei autodeclarate.

Ținînd seama că virușii gripali pot supraviețui pe unele suprafețe pentru perioade lungi și că studii experimentale au arătat că procedurile de curățire și dezinfectare reduc sau inactivează virusul gripal, există o bază teoretică pentru a crede că curățirea suprafețelor poate reduce transmiterea gripei. Ca o ilustrare a acestui lucru, un studiu a estimat că curățirea suprafețelor atinse frecvent poate reduce infecția cu viruși gripali A cu 2%.

Studiu randomizat controlat e o metodă științifică de efectuare a studiilor medicale, în care pacienții sînt împărțiți la întîmplare în grupe; o grupă numită de control nu urmează nici un tratament ori urmează tratament fals despre care se știe că nu are efect și altă grupă urmează tratamentul a cărui eficacitate este studiată. Apoi se compară rezultatele pacienților. Dacă e vorba de purtatul măștilor, studiu randomizat controlat înseamnă că persoanele din grupul studiat sînt împărțite la întîmplare, fără nici un criteriu prealabil, în 2 grupe – una care va purta măști și alta care nu va purta, și apoi s-a comparat cît de des s-au infectat cu viruși gripali persoanele din aceste 2 grupe.

Mai citește articole legate de pandemie la pagina COVID-19.

 

One Response to “Studiu de pe saitul Centrului de Control al Bolilor din SUA: „Nu există nici o reducere semnificativă în transmiterea gripei prin folosirea măștilor faciale””

  1. T. Bucur Says:

    De data asta, un articol credibil, care nu bagatelizeaza existenta si pericolul virusului Covid-19, ca cele de pana acum. Constata doar ineficienta masurilor respective.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.