Wall Street Journal: Experimentul eșuat al opririi de activități pentru a opri covidul

Wall Street Journal publică în 1 septembrie articolul lui Donald L. Luskin „Experimentul eșuat al opririi de activități pentru a opri covidul” (linc). Tălmăcesc cîteva idei din acest articol, care poate fi citit în întregime, în engleză, la lincul indicat.

În 6 luni de pandemie covid SUA a făcut 2 experimente pe scară largă cu privire la sănătatea publică. Întîi, în martie și aprilie, a oprit economia pentru a opri răspîndirea virusului, iar apoi, de la mijlocul lui aprilie, a repornit economia. Avem rezultatele. Contrar intuiților, analiza statistică arată că oprirea economiei nu a oprit răspîndirea bolii și repornirea ei nu a dezlănțuit un nou val de infecții.

Ținînd seama că oprirea economiei are costuri mari și crează urmări pe termen lung pentru sănătatea publică care sînt bine documentate și depășesc problema covid, impunerea opririlor de activități pare să fie o mare greșeală de politică publică. (…) Dovezile arată că oprirea de activități a fost un tratament scump cu multe efecte secundare serioase și nici un beneficiu pentru societate.

TrendMacro, firma mea de analize, a verificat numărul cazurilor de covid din fiecare stat american și din Districtul Columbia, ca procentaj din populație, pe baza datelor adunate de la autoritățile sanitare prin „Covid Tracking Project” (Proiectul de Urmărire a Covidului). Am comparat apoi cu momentul și intensitatea măsurilor de oprire de activități în fiecare jurisdicție. Am făcut asta nu socotind măsurile oficiale ci ceea ce oamenii au respectat cu adevărat, deasemeni cu comportarea lor de dinainte de măsurile de oprire de activități. Datele disponibile prin urmărirea telefoanelor mobile de către Google și alții, cu multe amănunte și anonimizate, sînt adunate la Institutul de Transporturi din Maryland într-un „indice al distanțării sociale”.

Măsurînd de la începutul anului în fiecare stat punctul de maxim al măsurilor de oprire de activități – care a fost între 5 și 18 aprilie – se observă că oprirea de activități se corelează cu o mai mare răspîndire a virusului. Statele cu opriri de activități mai lungi și mai stricte au avut mai multe cazuri de covid. Cele 5 locuri cu cele mai dure măsuri – Districtul Columbia, New York, Michigan, New Jersey și Massachusetts – au avut cele mai multe cazuri.

Poate fi că măsuri severe au fost impuse ca răspuns la o molimă deja foarte răspîndită. Dar surprinzătoarea corelație negativă, deși slabă statistic, se menține și dacă excludem statele cu cele mai multe cazuri. Și nu apar diferențe dacă analiza include alți factori potențiali, precum densitatea populației, vîrsta, etnia, răspîndirea azilurilor de bătrîni, sănătatea generală ori temperatura. Singurul factor care pare să facă o diferență demonstrabilă este folosirea transportului în comun.

Am făcut un al doilea experiment observînd efectele ridicării restricțiilor, începute pe la mijlocul lui aprilie, asupra numărului de cazuri. Am folosit aceeași metodologie, dar începînd cu momentul de maxim al restricțiilor din fiecare stat și continuînd pînă în 31 iulie. Confirmînd rezultatele primului experiment, a existat o tendință (totuși destul de slabă), ca statele care au ridicat mai mult restricțiile să aibe un număr mai mic de cazuri. Statele care au avut marea creștere de cazuri din vară – Arizona, California, Florida și Texas – nu sînt nicidecum cele mai lipsite de restricții, în ciuda titlurilor politizate din presă. (…)

Nu sîntem singurii care au găsit această corelație statistică. (…) În iulie, în Lancet s-a publicat o cercetare care a găsit rezultate asemănătoare comparînd diferite țări și nu diferite state americane. (…) Aceste observații sînt acum întărite prin metode sofisticate care verifică distanțarea socială reală și date de la ușurarea restricțiilor.

Există unele probleme de control experimental pe care le au toate aceste cercetări. Nu există momente de oprire totală de activități și nici momente de lipsă completă de restricții. Dar nu se pot neglija dovezile că, cel puțin, restricțiile dure nu au fost mai eficace decît restricțiile ușoare și o ușurare cu mult a restricțiilor nu a făcut mai mult rău decît o ușurare cu puțin. (…)

De menționat că observații asemănătoare cu ale domnului Luskin am făcut și eu mai demult. N-am avut la dispoziție date atît de amănunțite ca dumnealui, n-am avut acces la urmărirea telefoanelor mobile ale oamenilor pentru a determina exact cît de mult au respectat ei izolarea socială, cum s-a făcut în SUA la Institutul de Transporturi din Maryland unde au socotit pe această bază și indicele de distanțare socială din fiecare stat american. Știam însă din presă despre măsurile de distanțare socială luate de diferite guverne și mă uitasem pe worldometers la numărul morților de covid din fiecare țară. Din acest motiv la protestul împotriva stării de alertă din 16 mai 2020, prezentat pe acest blog (linc), am spus: „Să încerci să oprești un virus ținînd lumea în casă e ca și cînd ai aduna apă cu sita”. Articolul din Wall Street Journal zice acum același lucru pe care l-am spus și eu, dar cu alte cuvinte.

Mai citește alte articole pe tema covid la pagina covid-19.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.